Home » Opinie »Politica & Doctrine »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Nu există argumente demografice pentru ca Referendumul să poată fi validat

Marian Preda august 13, 2012 Opinie, Politica & Doctrine, Sinteze, Societate/Life
29 comentarii 3,456 Vizualizari

De câteva săptămâni aproape toata lumea numără oameni in România si face calcule legate de liste, de „cantități de oameni„; se vorbește prea mult despre procesul acesta și se vorbește in mod steril, repetitiv, neprofesionist. Avem noi o vocație națională în a ne concentra pe prezent sau pe trecutul imediat (cu acuze, reproșuri, revanșe) și nu pe viitor (prin viziune, planuri strategice si planuri de implementare). În plus, dezbaterea este preponderent emoțional-partizană și șuetistă, neprofesionistă când ar fi trebuit să fie exclusiv centrată pe analize de legislație (de reguli) și pe explicații științifice (demografice, sociologice, juridice).

Dacă  ar fi rugat un specialist în demografie să le facă niște analize, liderii USL care tot scormonesc după argumente pentru micșorarea cvorumului, ar fi aflat că este imposibil să  reducă populația cu drept de vot a României la mai puțin de 17,5 milioane iar ei au nevoie de o reducere la aproximativ 16, 7 milioane pentru a justifica demiterea.

Înainte de a trece, însă, la argumentele statistice, să fac câteva precizări legate de drepturi si de reguli; Indiferent de perioada de amânare și de capacitatea de a inventa sau găsi chichițe procedurale a juriștilor șmecheri din politica dâmbovițeană, într-o țară membră UE până la urmă nu se vor putea ignora drepturile politice1 care țin de cetățenie și nu de rezidență. A încerca în 2012 să negi dreptul la vot unor cetățeni ai unei țări membră a UE pentru că au temporar domiciliul in altă țară membră UE va fi inacceptabil. Tot inacceptabilă va fi și schimbare  regulilor formale în timpul și după un proces democratic important cum este un referendum de demitere a unui președinte ales. O fi anomie, în țară dar nu e și la Bruxelles. De aceea precizez că încercările de schimbare a cvorumului  pentru validarea referendumului sunt în mod clar incorecte, ilegitime înainte de a fi inutile.

Dar dacă tot se produc aceste tentative de forțare a regulilor, este important să demonstrăm că ele nu au sorți de izbândă  decât dacă se falsifică grav evidențele demografice.

Iluzia că populația cu drept de vot este cu mult mai mică decât cea oficială se bazează pe realitatea că populația României a scăzut considerabil în ultimii 22 de ani, de la 23 de milioane la 21,5 sau chiar la 20 de milioane. Rezultatele parțiale ale Recensământului din 2011 sunt un argument al liderilor USL.

Problemele de logică în acest raționament sunt următoarele:

    1. Recensământul nu numără cetățenii (cei cu drept de vot, cei care au CNP) ci rezidenții (cei cu domiciliu în România, care sunt găsiți acasă și care se declară rezidenți sau sunt declarați de cei  găsiți la un domiciliu).  În plus, el nu este nici perfect în cuprinderea tuturor rezidenților unei țări și nu este nici validat (procesul de validare fiind complex și presupunând si corecții privind numerele pe fiecare categorie de persoane recenzate). Drept urmare, recensământul este tot o aproximare (care mai degrabă poate exclude decât să supra-includă cetățenii în liste) și în nici un caz nu poate fi luat drept reper pentru numărul exact de cetățeni cu drept de vot.
    2. Populația totală a României a scăzut după 1989 dar populația cu drept de vot a crescut constant pană de curând. Iată argumentele:
      1. Scăderea populației României s-a produs în special prin scăderea numărului de copii, nu de adulți; a scăzut numărul de copii de la peste 6 milioane în 1990 la aproximativ 3,5 milioane în 2012.
      2. Cohortele de tineri care au împlinit 18 ani între 1990 si 2009 sunt născute in perioada „decretului„ și au numărat în medie cam 350 mii de persoane/an, fiind mult mai mari decât numărul de decese în rândul adulților (puțin peste 200 mii pe an). De-abia in ultimii 3 ani numărul deceselor a fost egal sau puțin mai mare decât al celor care împlineau 18 ani, diferențele fiind doar de ordinul zecilor de mii. Drept urmare, între 1989 și 2012 numărul de votanți a crescut cu aproximativ 2,5 milioane de persoane prin diferența între cei care împlineau 18 ani și cei care decedau dintre cetățenii cu drept de vot.
      3. La cetățenii cu drept de vot s-au adăugat cei care au dobândit cetățenia română în fiecare an; noi îi știm pe cei din Republica Moldova dar și persoane din alte zone au dobândit cetățenia română, de exemplu prin căsătorie cu români. Desigur au fost și renunțări la cetățenie sau retrageri ale acesteia dar au fost mai puțin numeroase.
      4. Speranța medie de viață la naștere a crescut cu peste 3 ani după 1989. Ar trebui extrasă creșterea speranței medii de viață la populația de peste 18 ani, un demers dificil, pentru a afla cu cât mai mult au fost ”menținuți„ votanții în viață. Chiar dacă nu putem aproxima contribuția acestui factor, contribuția sa la creșterea numărului de votanți a fost cu siguranță pozitivă.

Pentru a elimina orice suspiciune, (nefiind eu însumi demograf ci doar sociolog familiarizat cu demografia) fac apel la argumentele unuia dintre puținii demografi veritabili din România, profesorul Vasile Ghețău, directorul Centrului de Demografie „Vladimir Trebici” al Academiei Române.  Într-o analiză publicată pe 23 iulie2, anterioară referendumului din 29, parcă anticipând nebunia renumărării, profesorul Ghețău, arată că:

” II. 3. … În Comunicatul Comisiei Centrale de Recensământ asupra rezultatelor provizorii se menţionează o populaţie nerecenzată de circa 1 milion de persoane. O analiză mai aprofundată a rezultatelor recensământului, coroborate cu defecţiuni importante de organizare şi efectuare a înregistrării, duc la concluzia că populaţia nerecenzată este mai mare. Oricum, rezultatele finale ale recensământului vor impune corecţii ale datelor provizorii şi abia atunci vom şti care este populaţia stabilă a României în octombrie 2011. Nu vom putea însă şti şi care este numărul persoanelor plecate pe o perioadă îndelungată în străinătate.
4. Pe deasupra, datele recensământului nu oferă, în faza actuală de prelucrare, structura pe vârste a populaţiei înregistrate, pentru a putea extrage persoanele de 18 ani şi peste. ….

III. … La 1 ianuarie 2011, populaţia României era de 21 414 mii locuitori – cuprinzând şi persoanele plecate în străinătate dar continuând să aibă în documentul de identitate domiciliul în România. Cei de 18 ani şi peste erau 17,5 milioane persoane, reprezentând 82 % din întreaga populaţie. Creşterea numărului populaţiei de 18 ani şi peste îşi găsește explicaţie în reducerea numărului de decese în perioada de după  recensământul din martie 2002. Pentru mijlocul anului 2011, deci la o dată apropiată de cea a recensământului, populaţia de 18 ani şi peste poate fi estimată la aceeași valoare rotunjită de 17,5 milioane, număr care nu poate diferi decât nesemnificativ în iulie 2012, …

V. Cifra de 18,3 milioane persoane include cetăţenii români cu domiciliul în România, aflaţi în ţară  sau în străinătate (plus cetăţeni din ţările UE care au domiciliul sau reşedinţa în România). Este singura cifră pentru care există liste nominale de alegători şi este cifra care îi ia în considerare pe românii aflaţi în străinătate dar cu domiciliul în România în documentul de identitate. …

VI. Diferenţa dintre numărul alegătorilor din listele electorale în iulie 2012 şi numărul estimat pentru aceeaşi dată al populației de 18 ani şi peste pornind de la recensământul din martie 2002 este, deci, de aproximativ 800 mii persoane. În ambele cazuri, în numărul populaţiei respective sunt incluse şi persoanele care au reşedinţa în străinătate dar domiciliul lor în documentul de identitate este în România…..

IX. Cu un recensământ în octombrie 2011 având un grad ridicat de nerecenzare şi CNP cunoscut doar pentru o parte a populaţiei recenzate, registrul de populaţie al MAI rămâne singura sursă de informaţii personale pentru alegeri.
X. …  În acest context, ar putea fi abordată şi problema construirii REGISTRULUI ELECTORAL, gestionat de o instituţie independentă, civilă, de mare probitate profesională, şi după prevederi legale precise, drastice și transparente. ” (V.  Ghețău, 23.07.2012, http://www.compania.ro/blog/?p=3981 site consultat la 10.08.2012)

Deci, un demograf de marcă, complet independent politic, afirma clar că populația reală cu drept de vot a României poate fi aproximată la 17,5 milioane dar că singurele cifre acceptabile legal pentru moment sunt cele de la evidența populației, 18,3 milioane. Presupunând că vor găsi o cale să meargă pe cifrele de recensământ și nu pe cele de la evidența populației, de unde și cum vor mai tăia guvernanții alți 800 mii de români cu drept de vot pentru a putea să valideze referendumul ? Și pentru ce, cu ce costuri și beneficii politice și economice pentru ei și,mai ales pentru România?

Deși nu cred că  se va întâmpla, o eventuală validare a referendumului urmată  implicit de demiterea președintelui Traian Băsescu va fi o victorie de etapă a USL care va fi plătită scump în viitor, probabil chiar în viitorul apropiat, la alegerile generale. Nu poți să ignori valori fundamentale precum drepturile cetățenești, să ignori legislația și principiile democratice, să sfidezi evidențele statistice și să rămâi nesancționat electoral de populație. Evoluția sondajelor de opinie ce vor fi publicate in toamnă va confirma, sunt sigur, o tendință de reducere a suportului pentru liderii actuali ai USL  și implicit rezultate mai proaste pe termen mediu și lung pentru partidele pe care le conduc.

1 Lucrările clasice, de referință, despre cetrățenie ale lui T.H. Marshal sau Tom Bottomore sunt lecturi relevante pentru tema drepturilor cetățenești.

2 http://www.compania.ro/blog/?p=3981

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Politrucul spune:

    Sa speram ca si comediantii lacomi ai puterii actuale (Ponta, Sova, Voiculescu, Antonescu etc.) vor citi si vor intelege aceasta minunata si supla analiza si se vor supune logicii ei.

  2. a_muraru spune:

    Ma bucura prezenta, in aceasta palestra, a dlui Marian Preda, presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice din Romania.

  3. lili spune:

    E posibil sa aveti dreptate, dar mi se pare inadmisibil ca in Romania anului 2012 nu se cunoaste oficial numarul populatiei pe diferite varste, ca exista o degringolada in evidentele de la MAI.
    Pe baza CNP si a evidentei informatizate, trebuia sa existe o baza de date care sa nu puna astfel de situatii inacceptabile pentru o tara membra a UE.
    Ce incredere va mai avea UE in cifrele comunicate de Romania, mai ales ca exista exemplul Greciei de a falsifica ani de zile cifrele transmise la UE !!
    Am avut eu personal o astfel de situatie.
    In 2009 am schimbat locuinta si mi-am facut o noua CI pe noua adresa unde locuiesc iar fiica mea s-a casatorit facandu-si la fel o noua CI pe noua adresa unde locuiteste cu sotul ei.
    In Iunie anul asta am avut ceva de rezolvat la Casa de Pensii si surpriza la caseria casei de pensii: figuram pe vechea adresa !!!
    Mi-au explicat ca folosesc baza de date a MAI si ca se mai intampla, dar vor rezolva ei, asa e procedura in astfel de cazuri, au trimis cei de la Casa de Pensii o adresa la Bucuresti.
    Cand am mers sa votez la referendum, bineinteles ca nu figuram pe lista de la adresa unde locuiesc, probabil ca figuram pe lista de la vechea adresa, dar nu m-a mirat.
    Surpriza a fost ca nici fiica mea nu figura pe lista de la noua adresa unde locuieste !!
    Si locuim de peste 3 ani la aceste noi adrese, avem CI eliberate de Politie !!
    Ce incredere sa am in bazele de date ale MAI ??!
    NU am nici pic de incredere, toata administratia publica romanesca este varza, adica incompetenta, coruptie si clientelism politic sau nepotism.

    • avizat spune:

      In Romania se cunoaste foarte bine care este numarul de inregistrari in evidenta activa a populatiei la o anumita data, evidenta ce este intocmita pe baza inregistrarilor de stare civila. Cifra este cea comunicata de directia de resort din MAI catre AEP si de aici catre BEC.
      Am perceput direct, ca lucrator de evidenta populatiei, fenomenul “mortilor din liste” si am avut de rezolvat multiple sesizari de genul asta. De fapt cei sesizati ca morti erau plecati de mult din localitatea in care au domiciliul stabil si, din zvon public, s-a auzit ca ar fi murit. In urma verificarilor se constata, de regula, ca “mortul” traieste binemersi in comuna alaturata sau e plecat in Spania la copii, etc. Asta in conditiile in care in 2004, la cererea guvernului de atunci s-a facut o validare totala a deceselor din baza de date de evidenta populatiei cu inregistrarile din registrele de deces de la starea civila, iar la evidenta populatiei inainte de fiecare scrutin se face o validare a inregistrarii deceselor de la ultimele alegeri. Chiar daca pentru referendum nu a fost timp de validare, in mod sigur s-a facut pentru alegerile locale, astfel incat rata de eroare este infima la momentul referendumului.
      In rest, despre morti, numai de bine si odihneasca-se in pace.

  4. Isailă Brătfălean spune:

    Noțiunea de liste electorale permanente (care conțin de regulă în toată lumea mai puțin persoane decât cele cu drept de vot) vă lipsește cu desăvârșire. Practic sunt persoanele cu drept de vot, în plus, cu drept de vot confirmat și programat la o anumită secție de votare. Așa e în Franța, Irlanda, SUA etc. Dacă vă implicați în jurisprudența și politologie ar fi bine să puneți mâna pe ceva cărți din domeniu.

    Familia mea are membri adulți. Am declarat domiciliu în Franța (pentru a avea carduri de sănătate etc.). Pe francezi nu îi interesează ce domiciliu românesc scrie pe cartea mea de identitate, nu e legea lor. Trăind pe teritoriul Franței, nu mă interesează legile despre domiciliu care acționează numai pe teritoriul României. Când sunt în România, câteva zile din ani în Paști, într-adevăr domiciliez pe raza secției de votare unde figurez în listele electorale permanente. Însă la referendum eram în Franța.

    Ca mare specialist neșuetist poate estimați, fără să mai vorbiți de implicațiile juridice și politice, că nu-s treaba dumneavoastă, câți suntem în situația asta. După câte știu eu trecem de 1,5 milioane.

    Cum poate fi utilizat aceast număr în validarea referendumului este treaba CCR. Eu nu cunosc destulă jurisprudență ca să-mi dau cu părere (și nici nu sunt mitic de Bucale care se pricepe la orice). Aș îndrăzni să spun că întoarcerea lui Băse la Cotroceni va radicaliza USL și pe susținătorii ei, poate îi elimină pe Ponta și Antonescu. Pentru România nu ar fi bine, dar ce contează România când e vorba de Băse și statul de drept. Vorba aia „fiat justitia, et pereat mundus”.

    • Chianti spune:

      De unde se vede ca nu trebuie sa fii “mitic de la Bucale” ca sa te comporti si sa vorbesti ca un nesimtit…d’alde d’astia se intilnesc mai nou si in Frantain goana de dupa cardurile de sanatate….

    • Closed spune:

      Domnu’ Bratfalean, daca tot sunteti in Romania cateva zile din an in Pasti, de ce va doare, domnule, de ce se intampla pe plaiurile mioritice? Pana si tovarasu’, pardon, domnu’ presedinte interimar Antonescu este impotriva dumneavoastra si a dreptului dumneavoastra de a vota presedintele Romaniei. Asa ca de ce insistati sa interveniti intr-o viata politica ce nu va influenteaza?

      Ce ziceti, va place retorica nationalist-fantezista promovata de indivizii de la USL?

      “Noțiunea de liste electorale permanente (care conțin de regulă în toată lumea mai puțin persoane decât cele cu drept de vot) vă lipsește cu desăvârșire. Practic sunt persoanele cu drept de vot, în plus, cu drept de vot confirmat și programat la o anumită secție de votare. Așa e în Franța, Irlanda, SUA etc..”
      Serios? Chiar daca au liste electorale, unele dintre state permit ca pe acele liste sa fie inscrisi si alegatorii ce nu locuiesc in tara respectiva, dar detin cetatenia (vezi cazul Regatului Unit sau SUA), dupa care acei alegatori voteaza chiar daca nu sunt rezidenti ai statului respectiv.
      Insa ceea ce aduceti dumneavoastra in discutie e o falsa problema: Romania nu are liste electorale intocmite dupa regulile din Irlanda sau SUA, deci e inutil sa vorbim despre tari in care alegatorii se inscriu intr-un registru la cerere, nu sunt inscrisi automat de catre autoritatile statului.

      In alta ordine de idei, indiferent care e optiunea dumneavoastra politica, as spune ca optiunea de a va exprima la un nivel scazut al discursului nu va face cinste.

      • zoltan mateffy spune:

        Cred ca toti cetatenii romani au drept de vot si orice discutie de “liste e rea-vointa sau prostie. Ideea cu scoaterea din cvorum e o enormitate matematica si constitutionala.
        Deci domnul rezident francez pentru “cartea de sanatate” e prost informat sau rau “partinitor”. Diaspora franceza din Canada (aproximativ 200-250 de mii) a votat acum doua luni in alegerile prezidentiale din Franta. Iata un articol in presa canadiana la momentul respectiv:
        http://www.theglobeandmail.com/news/politics/canada-wants-this-french-election-hushed-up/article4237466/
        Eu traiesc in Canada.
        Seful opozitie in Canada are dubla cetatenie (canadiana si franceza). Poate chiar sa devina candva prim-ministru al Canadei si sa continue sa voteze la alegerile din Franta.
        Oamenii azi pot avea mai mule “case”, rezidente, patrii. S-a auzit si in Franta de globalizare?

        • zoltan mateffy spune:

          Nu numai ca au votat cetatenii francezi care traiesc in canada si in sua – ci a fost ales un reprezentant al francezilor din america de nord in adunarea nationala franceza:
          “Thousands of French citizens in Canada voted to choose a member of France’s National Assembly representing North America, in the first round of legislative elections.”

  5. victor L spune:

    ” Eu nu cunosc destulă jurisprudență ca să-mi dau cu părere”.
    Ei bine, atunci cum iti permiti sa arunci vorbe //:
    “Noțiunea de liste electorale permanente (care conțin de regulă în toată lumea mai puțin persoane decât cele cu drept de vot) vă lipsește cu desăvârșire”.
    Nu te pricepi ca sa iti dai cu parerea, dar daca taceai filozof ramineai, @ Isaila Bratfalean.
    Ai si o declaratie de tot hazul: “Familia mea are membri adulți.”
    Formidabil. Iar continuarea este geniala. Bravo.

    • Isailă Brătfălean spune:

      Am vrut să scriu 4 membri adulți (doi părinți și doi tinerei care trebuia să voteze prima oră la referendum, dar au boicotat). Nu îmi mergea pad-ul numeric și nu am observat. Dar poți să râzi în continuare. E un râs care mă aranjează.

      Ceva jurisprudență tot știu, devreme ce zic că legea românească nu se aplică pe teritoriul Franței. E destul de complicat când ai mai multe domicilii, mai ales când le ai în țări diferite. Domiciliul fiscal este de regulă numai unul. Elvețienii zic că ai domiciliul (fiscal) în Franța dacă petreci cel puțin o noapte pe săptămână în Franța etc. etc.

      Legea românească este omisivă pentru că pe români nu îi interesează legea, nu o aplică, nu o discută. Am o experiență de ani cu legile românești. Știu ce spun.

      • Isailă Brătfălean spune:

        Am o experiență de 14 ani cu legile românești.

        • Ana Manolea spune:

          Banuiesc ca evitati sau nu aveti in vedere distinctia dintre domiciliu si rezidenta. Domiciliul este unul (unul pe Terra si, de regula, e locul in care va petreceti cel mai mult timp intr-un an), iar rezidentele sunt multe (nu mai retin daca exista limita).

          Apoi, vorbeati mai sus de membrii familiei si domiciliu. Problema care se pune acum cu “liste electorale” vs.”liste electorale permanente” e daca dumneavoastra (presupunand ca aveti un singur domiciliu, iar acela e in strainatate) intrati pe “listele electorale permanente” sau nu. Si daca nu sunteti pe “listele electorale permanente”, trebuie neaparat sa puteti vota (drept garantat de Constitutie, pentru ca sunteti cetatean roman, aveti mai mult de 18 ani, sunteti in deplinatatea facultatilor mintale si nu v-a fost retras temporar acest drept printr-o condamnare). Numai ca veti vota in strainatate, pe o lista speciala.
          Rezumand, dumneavoastra, la deschiderea urnelor, nu figurati pe nicio “lista electorala permanenta”, dar puteti vota pe o lista speciala.
          Acum, nefigurand pe nicio “lista electorala permanenta”, nu intrati in calculul cvorumului, dar votul dumneavoastra intra in calculul participarii. (un exemplu, pentru ca nu stiu daca am fost clara: nu figurati pe aceste liste, deci nu conteaza ca aveti o familie formata din 2 sau 300, familia dumneavoastra nu influenteaza numarul care exprima cele 50 procente, dar cele 300 voturi pot influenta prezenta la urne, deci validarea).

          Daca numarul de cetateni de pe “listele permanente” e 100, e nevoie de 51 pentru a valida referendumul. Daca din cei 100 vin 2 si din familia dumneavoastra 300, vom avea 302 votanti si un cvorum stabilit de “listele permanente” de 51, deci referendumul e validat. Aceasta este rationamentul (care se regaseste si intr-una dintre legile vehiculate) de la acest referendum. Dumneavostra, in aceasta logica, sunteti un fel de joker pentru USL. De aceea vor sa scoata de pe liste cetatenii romani cu domiciliu in strainatate, permitandu-si totusi sa strige sus si tare ca va respecta dreptul la vot. Si chiar fac asta, doar ca va jignesc intre timp prin alte guri. Daca ne raportam la acea populatie ipotetica de 100 de cetateni si la cei 2 votanti, cvorumul nu a fost atins. Dar trebuie sa respectam si dreptul la vot al familiei dumneavostra. Pacat ca-i respectam numai dreptul la vot…

  6. pam-pam spune:

    Poate nu există argumente demografice, dar există argumente juridice.

    Numărul celor de pe listele permanente, în funcție de care se calculează cvorumul nu îi include decât pe cei cu domiciliul stabil în țară. Cei cu domiciliul în străinătate au drept de vot, datorită cetățeniei, însă nu sunt incluși pe listele permanente, ei votând pe liste speciale. Legea care stipulează acest lucru a fost modificată în acest sens de Guvernul Boc.

    A se vedea și hotărârea nr. 34 a BEC din 29 iulie.

    • tzu spune:

      CCR s-a pronuntat deja si chiar daca unii o considera ilegala, celebra erata spune ca listele electorale permanente, in cazul referendumului, trebuie sa fie cele definite in legea de alegere a presedintelui si nu cele folosite in alegerile locale. Mai clar pentru tine: listele electorale pentru referendum trebuie sa cuprinda TOTI CETATENII ROMANI cu drept de vot indiferent daca locuiesc in tara sau nu si indiferent daca au buletin valabil sau nu

      • avizat spune:

        Lista electorala permanenta e unica şi pe ea sunt (ar trebui sa fie) toate persoanele care au cetatenia romana şi drept de vot ( se scad din populatie minorii, interzisii judecatoresti şi cei carora le-a fost limitata temporar exercitarea dreptului la vot prin hotarari penale) si se gaseste “permanent” la dispozitia autoritatilor.
        In functie de tipul de scrutin (alegeri generale/locale, referandum national/local) se selecteaza din lista electorala permanenta doar acele persoane care au dreptul sa voteze în scrutinul respectiv.
        In concluzie, este aberant sa spui ca vei scoate din lista electorala permanenta persoane care locuiesc in alta tara sau persoane carora le-a expirat actul de identitate, cum se aude zilele acestea.

    • avizat spune:

      E bine ca ai inceput o argumentatie juridica, dar trebuie sa o duci pana la capat. Exista o neintelegere generala cu privire la notiunea de cetatean roman cu domiciliu in strainatate. Aceasta categorie, d.p.d.v. al legislatiei relevante cuprinde persoanele care, potrivit legii romane au renuntat la domiciliul din Romania, au predat cartea de identitate si le-a fost inscrisa in pasaport mentiunea C.R.D.S. Cu privire la persoanele care locuiesc temporar (sau chiar permanent, fara a solicita statut de CRDS) in strainatate, legislatia romana prevede ca acestia au domiciliul acolo unde au “declarat” ca au locuinta stabila – deci domiciliul din actul de identitate.
      Cu privire la personajul din Franta, tin sa-l anunt ca in materie electorala, la alegerile organizate de Romania, cu privire la listele electorale permanente, de vot sau afisate la sectiile de votare, ca si pentru listele de intretinere pe care probabil mai figureaza in Romania, se aplica legea romana si nu legea franceza. Ori din acest punct de vedere conform legislatiei romane, el are domiciliul declarat in Romania (asta atat timp cat autoritatile franceze nu-l revendica exclusiv, ceea ce, avand in vedere ca Franta accepta dubla cetatenie, nu cred ca se va intampla). Daca are ceva cultura juridica ar trebui sa faca diferenta intre normele de drept international privat la care se refera si normele de drept public, cum sunt cele privitoare la drepturile electorale. Diferenta e mare si nicio legislatie nationala nu are pretentia sa reglementeze drepturile de natura electorala ale cetatenilor straini fata de tara de cetatenie, chiar daca locuiesc pe teritoriul lor.

  7. Roger spune:

    Cel mai corect, ar fi un nou referendum, fără cvorum. Toate păîrțile să-și cheme susșinătorii la vot. ce iese, aia e. Simplu, corect, democratic. Orice altă soluție nu va face decât să alimenteze frustările celor două părți de Românie care se confruntă acum.

    • Closed spune:

      De ce cel mai corect ar fi un nou referendum si nu acceptarea faptului ca, in conformitate cu actualele legi, referendumul din 29 iulie ar trebui invalidat?

      Faptul ca un numar de romani a decis sa nu participe? E vorba de dreptul lor. Au folosit acest drept pentru a-si atinge, LEGAL, scopul. Schimbarea regulilor dupa ce jocul s-a terminat nu e legala, nu e morala, nu e etica. Repetarea jocului cu schimbarea regulilor pana ce castiga cel cu care tine arbitrul nu e, din nou, nici morala, nici etica. Acum, evident, fiecare cu preferintele lui. Doar ca cei care sunt in stare sa sacrifice legalitatea pentru a castiga jocul ar fi bine sa se gandeasca bine la ce drumuri se deschid cu asemenea ocazie.

      • hoara spune:

        pai asa e cel mai ok. noi venim 7,4 mil, voi veniti restu de 10 mil si castigati.
        totul e clar si fara interpretari.
        vede omul cate voturi are basescu ptr a ramane presedinte si cate voturi are impotirva.
        fiecare parte va avea atunci sentimentul canu a fost nedreptatita si ca i se respecta votul.

        • Closed spune:

          Boicotul e un instrument la fel de valabil ca orice altceva. Cata vreme e legal, nu vad de ce ar trebui repetat referendumul cu schimbarea regulilor pentru a castiga alta echipa.

          Cat despre nedreptatit, oricine voteaza un presedinte care nu iese se simte nedreptatit, asa ca asta nu e un motiv pentru a repeta referendumul.

          Repet, toate regulile in vigoare au fost respectate, iar referendumul ar trebui invalidat. E neimportant ca cineva se simte frustrat, ca altcineva vrea renumararea celor ce au drept de vot samd. Ar fi fost important daca se faceau chestii ilegale.

  8. istrate spune:

    Of, of mai baiatule mai.
    Marshall il cheama pe ala. Bibliografia ta minimala despre cetatenie spune multe despre cat de putina carte stii. Dar nu asta e problema acuma, ai dreptate in ceea ce spui chiar daca o spui prost.

  9. AHA spune:

    A încerca în 2012 să negi dreptul la vot unor cetățeni ai unei țări membră a UE pentru că au temporar domiciliul in altă țară membră UE va fi inacceptabil.

    A sugerat sau a incercat cineva asa ceva? Sau e un fitil?

  10. Alex spune:

    Ia uite ce ziceComisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor la ultima directiva provizorie: “Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane (…) Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include:
     cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la
    momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau
    temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
     cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni
    sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc
    de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România;
     cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor
    consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.”
    Care va sa zica in fapt suntem vreo 19 milioane (cetateni romani si non-romani). Acum daca cineva isi poate imagina ca din 19 mil avem 18,3 mil cu drept de vot, asa are o imaginatie….

    • Closed spune:

      Doar ca asta e o petarda, in primul rand pentru ca populatia cu drept de vot nu e stabilita de Comisia de Statistica, in al doilea rand pentru ca a fost boicotat (da, boicotat) recensamantul de unii indivizi, in al treilea rand pentru ca populatia stabila include si cetatenii straini sau fara cetatenie (ambele categorii fara drept de vot in referendum) care sunt prezenti pe teritoriul Romaniei la momentul recensamantului, in al patrulea rand pentru ca cetatenii romani cu domiciliul in strainatate au in continuare drept de vot, chiar daca nu sunt inclusi in populatia stabila.

      Deci?

      • Alex spune:

        1) nu conteaza cine stabileste populatia cu drept de vot. era un calcul simplu: daca sunt 19 mil in total, atunci ii cam greu sa fie 18,3 cu drept de vot. do the maths….
        2)daca imi aduci argumente intemeiate care sa sustina teoria boicotului recesamantului, mai discutam.
        3)de acord, contine si indivizi fara cetatenie romana (la fel cum contine si cetateni minori, care nici ei nu au drept de vot)
        4)cetatenii romani cu domiciliu in alta tara au drept de vot. cei care sunt plecat pentru o perioada determinata sunt inclusi in populatia stabila.

        deci sa recapitulam: din cele 19 mil scadem minorii si indivizii fara cetatenie romana. Estimativ asa, ti se pare tie ca ar ramane 18,3 mil cu drept de vot?

        • Closed spune:

          1. Cum sa nu conteze, cata vreme rezultatele recensamantului sunt niste date statistice care pot sau nu sa fie corecte. Recensamantul se bazeaza pe niste informatii furnizate individual si voluntar, insa acele informatii nu sunt verificate. Cel care are informatiile cele mai corecte si mai complete este MAI. Adicatelea nu te poti baza pe informatiile furnizate de INS.
          2. Ce argumente vrei sa-ti aduc? Citeste stirile, citeste despre cum veneau fituici cu indemnuri la boicot, cum oamenii refuzau sa furnizeze datele, cum unii se plang ca intreaga strada pe care locuiesc a fost “sarita” samd. Acum, na, fiecare cu-ale lui, dar nu inteleg cum te poti baza pe o situatie statistica in care unii dintre membri refuza sa furnizeze datele ce duc la rezultatul final.

          In rest, din nou: cata vreme cetatenii plecati din tara au drept de vot in alegerile prezidentiale si la referendum, nu inteleg cum poti sustine ca nu ar trebui inclusi in cvorum. Iar daca esti de acord ca trebuie inclusi in cvorum, atunci nu vad ce rost are sa invoci un exercitiu statistic ce-ti arata doar o parte din intreg.

  11. tanya spune:

    daca numarul alegatorilor de la referendum nu reflecta o ralitate obiectiva inseamna ca ar trebui repetate si alegerile locale !

    • Alex spune:

      Nu ar trebui refacute alegerile locale, din simplul motiv ca la alegerile locale NU A FOST NEVOIE DE CVORUM. Cu alte cuvine, acolo nu a contat cati oameni au fost la vot, ci, din cei care au fost, cati au votat si pe cine.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marian Preda


Marian Preda

Profesor universitar la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, in prezent decan al facultatii. Preda cursuri de Management, Management strategic, Comportament Organizaţion... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)