joi, martie 28, 2024

Nu exista dreptul legal la fumat!… O explicație juridică (Actualizat)

…Dar exista dreptul la viață și dreptul la sănătate, al tuturor: fumători sau nefumători.

Am decis să scriu acest material dupa ce am auzit, repetat de mai multe ori, de catre reprezentanții și susținătorii industriei tutunului, că fumătorii ar fi titularii unui adevărat drept. Acesta ar include atât libertatea fumătorului de a-și practica acest tip de comportament, cât și dreptul său de a face asta cam pe oriunde vrea.  Din reflex de jurist, m-am întrebat imediat dacă există, într-adevăr, așa ceva și am început să cercetez legislația în domeniul drepturilor din scoarță în scoarță.  Nu a fost ușor, iar rezultatul a fost atât de limpede, că am mai făcut o verificare (arareori există în drept o situație perfect clară): nicăieri nu există consacrat un astfel de drept.

Am înțeles atunci că așa-zisul drept al fumătorilor este o pretenție, o lozincă și un instrument folosit de către industria tutunului pentru a-și justifica comerțul cu moarte. Doar trăim într-o epocă a drepturilor de toate felurile și pentru toată lumea.

În cele ce urmează, voi arăta de ce un drept la practicarea fumatului nici măcar nu poate să existe, într-o societate normală și preocupată de propria sănătate.

În primul rând, trebuie spus că orice drept este consacrat legislativ iar cele mai importante dintre drepturi se regăsesc în Constituția României și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Celelalte, cele care nu se regăsesc în legislația de bază, sunt simple interese, care, la rândul lor, pot fi legitime sau nu. Interesele legitime se bucură și ele de de protecție legală, câtă vreme nu vin în contradicție cu drepturile consacrate expres în legislație.

Fumatul nu este nici o nevoie naturală a omului, nici o necesitate obiectivă. În aceste condiții și având în vedere nocivitatea dovedită, este evident că fumatul nu se poate bucura de nici o protecție legală.

Pe de altă parte, comportamentul fumatului în orice loc cu acces public vine în contradicție cu drepturi recunoscute expres de Constituție, în principal cu dreptul la viață și integritate fizică și psihică (art.22 din Constituție), dreptul la ocrotirea sănătății (art. 34 al legii fundamentale) și cu libera ciculație a persoanelor (art.25 din Constituție).  Putem adăuga și protecția copiilor și tinerilor, prevăzută ca drept fundamental de art.49 din Constituția României.

Dreptul la viață și dreptul la ocrotirea sănătății sunt valabile atât pentru fumătorii activi, cât și pentru nefumători, care nu trebuie să fie expuși, pasiv, la efectele cauzate de fumul de țigară (10% din decesele cauzate anual de fumat privesc nefumătorii, iar aceștia sunt și victima unui număr mare de îmbolnăviri cauzate din aceeași sursă).

În dezbaterile care privesc intrarea României în zona de normalitate prin interzicerea fumatului în spațiile publice, susținătorii industriei tutunului se repliază imediat pe un alt aliniament și invocă faptul că fumătorii ar avea, cel puțin, dreptul să își practice comportamentul în locurile accesibile publicului. Oare așa să fie? În locurile publice se află – și au, în egală măsură dreptul să se afle, prin prisma libertății de mișcare consacrate de art.25 din Constituția României – atât fumători, cât și nefumători. Dacă primii ar putea, în mod legal, să practice comportamentul fumatului în aceste spații, semenii și egalii lor în drepturi – nefumătorii – ar fi în situația în care fie ar suferi efectele fumatului pasiv (și atunci ar fi încălcat dreptul lor la ocrotirea sănătății și chiar dreptul la viață), fie s-ar abține de a mai intra și sta în astfel de spații (și astfel ar fi încălcată libertatea lor de mișcare). Cum spune principiul logic: tertium non datur = nu există alternativă.  Asta înseamnă că, indiferent de deznodământ, un drept legitim și recunoscut al unor cetățeni români este încălcat prin protejarea de către lege a unui obicei care nu face și nici nu poate face obiectul unui drept recunoscut de lege.

Desigur că regula cea mai simplă și firească pentru a rezolva o astfel de coexistență ar fi ca fumătorii să se abțină pur și simplu, deoarece nefumătorii nu au de la ce să se abțină – eventual doar să nu mai respire, iar asta nu se poate, pur și simplu.

În prezent, Legea nr. 349/2002 care poartă (culmea!) titulatura de lege ”pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun” pretinde că îi protejează atât pe fumători cât și pe nefumători de efectele tutunului, când, de fapt, protejează comportamentul fumatului! Ca lucrurile să fie și mai nefirești, Legea nr.349/2002 prevede amenajarea de spații separate pentru fumători și pentru nefumători.  Deci, nu previne și nu combate nimic ci, mai mult, oferă condiții optime pentru ca un comportament cu consecințe mortale să fie practicat liber.  Aparenta soluție ”solomonică” oferită de legea română duce la situații absurde, în care ar trebui ca un grup de prieteni ieșiți în oraș să se separe în două grupuri și să stea la mese separate. Vorba unora dintre prietenii industriei tutunului: ”nu îți convine, nu intri”. Dacă adăugăm la asta și faptul că, din comoditate/ignoranță mulți patroni de localuri lasă fumatul la liber, chiar dacă fumătorii sunt un grup minoritar de clienți (în România fumătorii reprezintă cel mult 30% din populație, chiar dacă s-ar putea să credeți că sunt mai mulți), rezultă că majoritatea covârșitoare nu are ce face decât fie să accepte modalitatea de “segregare” artificială, fie să accepte să fie otrăvită și să își pună în pericol sănătatea și viața.

Mergând mai departe pe linia de argumente în favoarea unui așa-zis drept la practicarea fumatului, m-am gândit și vă supun atenției această situație: dacă fumatul ar avea drept de cetate, atunci ar trebui recunoscut același drept și altor comportamente, mai mult sau mai puțin nocive: de la țipat în locurile publice, la efectuarea unor nevoi fiziologice sau ticuri nervoase (de exemplu, scuipatul pe jos).  Pe o scară a periculozității comportamentelor oamenilor, toate acestea nici nu pot fi comparate cu fumatul. Cu toate acestea, dacă veți țipa într-un local, veți fi dat până la urmă afară iar dacă scuipați pe jos, patronul vă va expulza cât ai zice pește.

Și atunci de ce oare fumatul – un comportament care aduce pur și simplu moarte, nu doar disconfort celor din jur – este tolerat și, iată, chiar protejat de legea în vigoare? Este un paradox care mai multe explicații dar cea mai importantă este că de pe urma comportamentului nociv au mulți de câștigat și se fac afaceri de miliarde de euro, în vreme ce de pe urma altora nu pot fi obținute câștiguri materiale – oricum, nu câștiguri semnificative. Deci, interesul material conduce, dar este vorba de un interes cinic, până la a fi morbid.  Similar fumatului, prin dependența pe care o da și prin efectele mortale, este consumul de droguri gen heroină dar în vreme ce consumul și chiar comerțul cu droguri sunt interzise, consumul și comerțul tutunului sunt permise și chiar protejate de legea română în vigoare. Singura diferență între ele este că fumatul ucide ceva mai încet – deși, pe de altă parte, fumatul afecteză mai multe organe, iar cauzele de deces sunt, astfel, multiple.  Vă dați seama cât de mare este absurdul și că o astfel de abordare legislativă este ca în romanul Fahrenheit 451 (1953, autor Ray Bradbury), unde pompierii se ocupau de fapt să pună focul, nu să îl stingă?

O situație particulară, cu efecte grave, este aceea a celor care lucrează în spații în care fumatul este permis, fără ca aceste locuri de muncă să fie incluse, așa cum ar trebui, în categoria condițiilor de muncă speciale.  Conform Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, locurile de muncă cu condiții special sunt cele ”unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”.  Definiția perfectă a localului unde se fumeză! Deși ospătarii, barmanii și alți angajați ai cafenelelor și barurilor unde se fumează sunt expuși masiv și constant efectelor associate fumatului pasiv, angajatorii nu plătesc contribuții suplimentare de asigurări sociale, nu acordă concediu suplimentar și nu iau niciuna din măsurile necesare privind starea de sănătate a acestor angajați.  Angajaților expuși la fum de țigară în timpul programului de muncă li se spune, ca și altor cetățeni ai României ”accepți și taci din gură sau pleci”! Iar autoritățile statului român, de la Inspecția Muncii la Parlament și Guvern se remarcă printr-o tăcere asurzitoare!

Lucrurile sunt clare, deci: fumatul nu este o activitate care poate să se bucure de cea mai mica protecție legală.  Așa cum nu există dreptul oricui de a purta o armă, din temerea că aceasta ar putea fi folosită împotriva unor semeni, tot așa nu poate exista, în mod legitim, dreptul oricărei persoane de a se otrăvi și de a otrăvi, în același timp, pe cei din jurul său.  La purtatul armei interdicția instituită are în vedere un risc care se materializează rar (conform experienței țărilor unde un astfel de drept există, așa cum este cazul SUA), în vreme ce în efectele nocive produse de fumatul activ și de cel pasiv sunt certe.

Probabil că toate raționamentele descrise de mine mai sus au fost și în mintea tuturor legiuitorilor care, în toate țările europene (toate statele membre ale UE și chiar state din afara Uniunii, cum sunt Turcia și Rusia) au interzis complet fumatul în TOATE spațiile publice închise, în toate mijloacele de transport în comun și în toate locurile de muncă și chiar în spații în aer liber, dacă acestea au destinația de loc de joacă sau de recreere. Toate țările din Europa și multe altele de pe alte continente au realizat că nu orice comportament poate fi practicat în public, mai puțin România, care a rămas un fel de ”paradis” al fumatului și unde nefumătorii sunt, de facto, cetățeni de categoria a II-a, al căror drept la sănătate este încălcat cu binecuvântarea autorităților și unde legea protejează ceva ce nu poate și nu trebuie să fie protejat: fumatul.

Diferența între România și toate celelalte țări este șocant de mare, ne plasează cu siguranță în afara lumii civilizate (cu toate pretențiile noastre) și ne face să fim un fel de Coree de Nord, într-o mare de țări unde interesul față de sănătatea cetățenilor au învins interesele producătorilor de țigări.

Știu că voi deranja, dar trebuie să spun lucrurilor pe nume: indiferența autorităților române și situația jalnică în care se află drepturile nefumătorilor și cele ale fumătorilor din România are aproape sigur o bază veche și bine-cunoscută: corupția.

După cum spune Anna Gilmore, profesor universitar de Sănătate Publică în Marea Britanie: ”Gradul in care industria tutunului exercită influența asupra procesului de formare a politicilor publice depinde de gradul în care decidenții sunt receptivi la tacticile lor de lobby. E imposibil să discutăm despre controlul tutunului fără a vorbi despre corupție. În Europa, prevalența fumatului tinde să fie mai mare în țările cu nivel mai mare de corupție”.

Acum că am lămurit că așa-zisul ”drept la fumat” este doar un nume pretențios pentru interesele mercantile ale industriei tutunului, ce facem? Rămânem să “plutim” în această situație de țară de mâna a 2-a, cu cetățeni “segregați” artificial, cu copii expuși la fumat în familie și în societate și care încep și ei să fumeze la vârste fragede?

Sau realizăm că este nevoie doar de o mică modificare legislativă și de o doză medie de normalitate pentru a produce o mare și necesară revoluție?

Update –

Am vazut foarte multe reactii si contra-reactii, argumente si contra-argumente fata de analiza sumara realizata de mine in cadrul acestui articol. Le multumesc tuturor celor care au formulat observatiile si, in completarea celor scrise de mine arăt ca nu există un drept la fumat care sa se bucure de vreo protectie legala si de posibilitatea de a fi exercitat in public, avand in vedere urmatoarele.

S-a tot vorbit de discriminare: cine discriminează pe cine când fumatul este interzis în spațiile cu acces public. Eu am arătat că nefumătorii sunt cei discriminați, inclusiv prin opțiuni aparent democratice, prevăzute în forma actuală a Legii nr.349/2002, așa cum este existența spațiilor de fumători și a celor de nefumători.

Să citim însă legea:

Conform Ordonantei Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea şi sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, art.1, alineat 2,

Principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor şi discriminarii sunt garantate în special în exercitarea următoarelor drepturi:

……………….

dreptul la sănătate, la îngrijire medicală, la securitate socială şi la servicii sociale

dreptul de acces la toate locurile şi serviciile destinate folosinței publice.”

La rândul său, art.2 din OG nr.137/2000 prevede că:

(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenența la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.

(2) Dispoziția de a discrimina persoanele pe oricare dintre temeiurile prevăzute la alin. (1) este considerată discriminare în înțelesul prezentei ordonanțe.

(3) Sunt discriminatorii, potrivit prezentei ordonanțe, prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre care dezavantajeaza anumite persoane, pe baza criteriilor prevăzute la alin. (1), fata de alte persoane, în afară cazului în care aceste prevederi, criterii sau practici sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de atingere a acelui scop sunt adecvate şi necesare.

(4) Orice comportament activ ori pasiv care, prin efectele pe care le generează, favorizează sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate fata de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități atrage răspunderea contravențională conform prezentei ordonanțe, dacă nu intra sub incidenta legii penale.

Rezultă deci, cât se poate de clar, că orice nefumător are dreptul în toate locurile şi serviciile destinate folosinței publice, în condiții care să nu îi afecteze dreptul la sănătate. În același timp, interzicerea fumatului nu reprezintă discriminare, cu atât mai mult cu cât aceasta nu înseamnă și interzicerea sau limitarea accesului fumătorului în spațiul respective.

Nefumătorii sunt însă evident discriminați prin legislația în vigoare. Soluția de compromis a spațiilor separate intră sub incidența prevederilor de mai sus care se referă la ”prevederile, criteriile sau practicile aparent neutre”, care afectează drepturile nefumătorilor, fără a putea fi justificate de un interes legitim – este evident că obiceiul fumatului nu poate fi considerat legitim, prin prisma dreptului la sănătate.

În concluzie, prevederile actuale din Legea 349/2002 care permit amenajarea de spații pentru fumători în locurile cu acces public încalcă flagrant prevederile Ordonanței Guvernului nr.137/2000, care este la rândul său expresia egalității cetățenilor români – art.16, alineat (1) din Constituție ”Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Prin aceasta prevederile art.3, alineat (2), (21), (3) și (4) din Legea 349/2002 sunt neconstituționale și trebuie modificate urgent.

Distribuie acest articol

105 COMENTARII

  1. Da, logic si argumentat. Mi-a placut foarte mult „treaba” cu sporul celor care lucreaza in baruri si restaurante unde se fumeaza, mi-au venit si mie cateva idei.
    Ar fi un prim pas, vrei clienti fumatori? OK (desi nu e ok, dar sa zicem ca ar fi un inceput), platesti salarii mai mari. Poate ca ar trebui atat de mari incat sa vrei singur,ca patron) sa interzici fumatul, sa platesti salarii mai mici (ma refer la costul total al munci, nu la salariul efectiv. Astfel spus un salariu efctiv, in mana, intr-un bar de nefumatori sa fie mai mare ca intr-unul de fumatori,, la acelasi cost al munciii)
    Bun, sa vedem si reversul. Nici alcoolul nu este tocmai sanatos…il interzicem? Umblatul fara fular iarna? Pai, da, dar nu-i afecteaza pe cei din jur. Vrei sa te faci „muci”? OK, dar daca-ti dai in petec sa vina duba, sa te duca la dezalcolizare si a doua, a treia zi sa-ti dea nota de plata.Una grasa si cu serviciiile platite integral de tine. Iar daca nu ai bani, sa prestezi munca in beneficiul comunitatii, pe bune. Si din ai naspa…sa aduni mucurile de tigari de pe jos, dozele de bere si alte chesti …conexe.
    Alta idee, de ce bolile cauzate de fumat sunt decontate de casa de sanatate? La contributii egale? In fond fumatorul si-a facut-o cu mana lui, era constient la ce riscuri se supune. La fel ar trebui abordate si bolile alcoolicilor. Fie faci tratament de dezalcolizare (pe banii tai) fie platesti integral tratamnetul, asigurarile de sanatate de stat ar trebui sa nu acopere asa ceva. Vrei luxul sa fumezi sau sa bei pana te imbolnavesti? OK, e treaba ta, banii tai…dar atunci sa-ti cumperi si asigurarea de sanatate respectiva.
    Asa , doar cu interzicerea (si acum sunt locuri unde e interzis fumatul- de ex, primaria la care sunt arondat, rurala, dar nu se respecta)
    N-am nimic cu fumatorii,si eu am fumat o vreme, inteleg pe undeva acest obicei, (acum imi pute de am ajuns sa nu mai iau autostopisti consateni, de frica duhorii pe care o emana unul caruia i-a intrat mirosul in piele si in haine) dar el trebuie reglementat astfel incat sa nu sufere altii, nefumatorii, din pricina lor. Or suferim atat prin calitatea aerului respirat (un fumator ar fi de acord sa vin eu cu hainele mirosind a vaca si a porc langa el, la restaurant sau bar? Evident nu) cat si prin banii cheltuiti de la bugetul asigurarilor de sanatate pentru tratarea unor boli cauzate de fumat, alcool sau droguri. Daca ar fi atinsi la punga poate ca s-ar lasa singuri…interzicera, fara aceste masuri, ar duce la un fel de efect poate contrar, de genul prohibitiei din SUA anilor `20-30.

    • Corect! Intro-adevar, interzicerea fumatului in public este doar inceputul si minimul care trebuie facut – macar sa nu sufere si persoane care nu aleg/nu vor sa fumeze dar vor si au dreptul de a se afla in orice spatiu public.
      Fumatorii ar trebui sa plateasca mai mult la bugetul de sanatate – toate cifrele spun ca sumele cheltuite pentru tratarea celor care se imbolnavesc din cauza tabagismului depasesc cu mult orice sume incasate de stat de pe urma acestui produs. Si mai exista si pierderi indirecte, necuantificate inca. Tabagismul este ineficient si din punct de vedere economic – ganditi-va doar la cate mii sau milioane de ore acumuleaza toti angajatii care fac 10 pauze in 8 ore de munca, pentru a ”trage din tigara” + perioadele in care nu muncesc deloc deoarece s-au imbolnavit.
      Fumatorii trebuie insa si ajutati deoarece fumatul este o dependenta (adictie), desigur pe cheltuiala lor. Pana si stramosii nostri stiau asta, atunci cand au declarat tutunul ca fiind ”iarba dracului”, fara sa fi facut vreo analiza chimica si sa fi aflat ca acesta contine gudron, benzenuri, plumb, monoxi de carbon si alte grozavenii care il fac asemanator cu fumul de la teava de esapament (non-Euro!) + un miros facut sa acopere otravurile si un ”lant” numit nicotina, facut sa il tina captiv pe fumator.
      De aceea trebuie remarcat ca o legislatie care isi propune sa ii apere in primul rand pe cei expusi involuntar fumatului, ii ajuta in mare masura si pe fumatori, atat prin faptul ca acestia nu mai sunt si fumatori pasivi, in acelasi timp, cat si prin faptul ca avand mai putine ocazii de a fuma, le este mai usor sa rennet/sa reduca obiceiul acesta.

      • Ce frumoasa este ideea de a-i ajuta pe fumatori chiar si fara voia lor! Aproape la fel ca si ideea ca, in schimbul cotizatiilor lor la bugetul de sanatate, oamenii ar trebui sa aiba decenta de a se imbolnavi doar de guturai.

      • Argumentele sunt pur legaliste și pierd substanța dezbaterii. Perspectiva e una autoritară : am decis unilateral că fumatul e un rău absolut și statul trebuie să impună cu orice mijloc abstinența de la fumat. Asemenea certitudini se potrivesc unui jurist-roboțel, care trebuie să înțeleagă și să aplice legea, dar în nici un caz nu sunt argumente pentru scrierea unei legi, care trebuie să fie primordial filozofice.

        O dezbatere onestă trebuie să pornească de la a te distanța de propriile ceritudini și a observa că, în ciuda pericolului și în ciuda informării până la epuizare asupra acestuia, o bună parte din concentățeni continuă să fumeze. Vasta lor majoritate pretind că au dreptul să facă ce vor cu viața lor și ca nu vor să fie „salvați”. Lucruri periculoase sunt multe pe lumea asta, de la zahăr și patine cu rotile până la escaladă montană. Libertatea mea, ca individ, nu e condiționată de percepția ta asupra ce „am dreptul” sau nu să fac, de ce crezi tu că e periculos sau nu.

        Libertatea mea e o valoare în sine, așa cum o înțeleg eu – „dreptul de a fuma” e doar o aplicație a dreptului meu la autodeterminare și decizii în ceea ce mă privește. Dacă accept dreptul tău de lua decizi în ce mă privește funcție de ce percepi tu ca periculos, atunci pornim pe calea spre cea mai pură dictatură; ORICE restricție mi se poate impune când mi s-a retras dreptul de a decide, în cunoștință de cauză, pentru propria viață.

        Sarcina legiuitorului nu e să stabilească ce e bine și ce e rău în absolut, ci să stabilească regulile conviețuirii în comun, acele puncte de conflict în care libertatea mea o limitează pe a ta. E mult de vorbit aici, despre contractul social, despre cum se negociază el într-o societate liberală, e o întreagă filozofie de la Rousseau la Rawls. Suficient să zicem că, desigur, poți limita fumatul în locurile publice acolo unde drepturile altora, la sănătate sau auto-determinare, sunt încălcate. Poți de asemenea să penalizezi alegerile personale care au externalități medicale nefaste, de exemplu cu asigurări mai scumpe.

        Ce nu poți face e să interzici fumatul ÎN ORICE LOC unde nefumătorii ar putea ajunge, chiar voit. Dacă eu intru voluntar într-un club unde oamenii, în virtutea dreptului la autodeterminare și liberă asociere, aleg să fumeze, informând încă de la intrare asupra acestui fapt, atunci e stric alegerea mea dacă rămân acolo. Povara dovezii este excepțională pentru cineva care pretinde dreptul ca toată lumea din acel local să stingă țigara în prezența sa. Ce drept ți se încalcă, dreptul la a vizita un club cool ? De ce nefumătorii au dreptul să se asocieze voluntar, dar fumătorii nu ?

        PS: sunt nefumător și chiar am trecut azi printr-o „afumătoare”, pe care le evit cât pot. Dar a fost o algere personală, nu am dreptul să impun altora modul meu de viață.

        • Ma amuza cum de cand am aratat ca fumatul in orice loc cu acces public este inacceptabil, s-au inmultit libertarienii (ce putini am fost, cel multi am ramas) care denunta atacul statului hain in sfera libertatilor private!
          Nu pot sa le zic decat atat: sunteti de acord ca si alti cetateni sa isi practice obiceiurile, viciile si placerile in acelasi loc in care va aflati dumneavoastra? Orice obicei, viciu sau placere.
          Sunteti de acord ca oamenii au dreptul sa poarte arma si sa o foloseasca atunci cand cred ei ca au nevoie? Este dreptul lor si, statistic vorbind, se intampla putine nenorociri. Mai putine decat cele cauzate de fumat (daca nu ati vazut un copi imbolnavit de fumatul educatoarelor in gradinita sa din centrul Bucurestiului, ar fi cazul sa va informati).
          Suntem constanti si coerenti cand sustinem deplina libertate sau doar pentru ce ne convine?
          Daca statul si proprietarul de local zic ca dl.X poate fuma langa mine, trebuie ca si eu sa pot sa tip langa domnul X, doar fiindca asa vreau. Altfel, eu as fi cel discriminat. Si asta nu este deloc liberal.
          Domnule Stelian Ene, libertatea totala este de fapt absenta oricarei libertati – ar trebui sa stiti cine a zis asta.
          Faceti cluburi de fumatori si acolo fumatorii sa fumeze pana nu mai pot. Nu am nimic impotriva.
          Dar restaurantul este loc de luat masa, nu loc de fumat in care gasesti si mancare.
          Barul este loc de servit bauturi, nu loc de fumat dotat cu bauturi.
          Cafeneaua este loc de servit cafea, nu loc de fumat unde bei cafea.
          Clubul este loc de distractie, nu loc de fumat pe muzica.

          Lucrurile sunt mai simple decat incercati sa le prezentati dumneavoastra: este legea bunului simt contra legii bunului plac.
          Oare care va invinge?

          • „Faceti cluburi de fumatori si acolo fumatorii sa fumeze pana nu mai pot. Nu am nimic impotriva.
            Dar restaurantul este loc de luat masa, nu loc de fumat in care gasesti si mancare.
            Barul este loc de servit bauturi, nu loc de fumat dotat cu bauturi.
            Cafeneaua este loc de servit cafea, nu loc de fumat unde bei cafea.
            Clubul este loc de distractie, nu loc de fumat pe muzica.”

            Perfect corect, doar ca eu unul, ca patron al localului respectiv, am dreptul legal sa-l declar club de fumatori in care – alternativ – se poate lua masa, se pot servi bauturi, se poate bea o cafea sau se poate participa la distractie. E vreo problema?

            • Da,e o problema,pentru patron.Poti declara localul ca unul pentru fumatori,doar stiind ca atunci renunti la banii nefumatorilor.Daca-ti convine…
              Si da,si dupa parerea mea ar trebui sa existe „pipatorii”,unde fiecare sa fumeze in voie.In rest,sa NU se fumeze la vedere!Nici pe strada,nici la intrarea localurilor,nici in parcuri,nicaieri,unde te pot vedea ca exemplu,copiii,sau unde poti deranja pe altii.

            • Traiasca socialismul, tavarisci Katalin!
              Ai vreo problema ca ma vezi fumand? Pai uita-te in alta parte, la fel cum poti folosi telecomanda daca nu-ti plac sanii si fesele de la „Eurobingo”. Stii ce, pana una alta libertatea fiecaruia merge pana in ponctul in care afecteaza libertatea celorlalti, nu pana in punctul in care „mimozele senzitive” isi inchipuie ca li se intinde libertatea.
              Doriti – pe buna dreptate – sa feriti copiii dumneavoastra de fumat? Pai explicati-le ca ceea ce face „nenea” e rau. In rest, sunt copiii dumneavoastra: mie-mi ajunge ca le platesc (partial) educatia, nu cred ca este cazul sa-i si educ!

    • Mie nu imi este foarte clar daca acum fumatul este interzis in interiorul institutiilor publice („e interzis fumatul- de ex, primaria la care sunt arondat, rurala, dar nu se respecta”). In articolului hotnews referitor la legea care va interzice fumatul in spatiile publice, scrie:

      „Potrivit propunerii legislative, se interzice complet fumatul in spatiul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, ale institutiilor si unitatilor de invatamant, precum si in unitatile sanitare de stat si private. ”

      http://www.hotnews.ro/stiri-politic-19675769-senatul-adopta-legea-care-interzice-total-fumatul-spatiile-publice-deputatii-votul-final.htm

      • Din cate stiu eu este permis (totusi) fumatul doar in locuri special amenajate. Altfel spus nu este interzis complet, existand o portita.
        Si la primaria mea e un anunt mare cu „fumatul interzis”, iar locul „amenajat” este o scrumiera la capatul coridorului. Dar crede cineva ca primarul (fumator) sau contabila sefa (fumatoare) se duc sa fumeze pe coridor? La „valoarea” lor? Poate vreun sagart mai sperios…dar „greii” fumeaza unde vor. In fond ce li se poate intampla? Nimic, eu mai bat cate un apropo, amical…ahmmm, ca la tara se cunosc toti, dar li se rupe…asa ca am mari dubii ca doar interzicerea (aia care oricum era intr-o anumita masura legalizata, cu spatii bla, bla) va avea efect.

    • e o maxima ipocrizie asta cu fumatul. Alcoolul e de 10 ori mai periculos ca fumatul si nimeni nu se gandeste sa interzica asta pt ca vorba aia…toti mai bem un paharel din cand in cand. Un pahar nu omoara pe nimeni (dar la fel nici o tigara nu a dat in cap cuiva). Sunt n accidente rutiere si x crime din cauza alcoolului dar fumatul e prioritatea noastra maxima acum. Producatorii de tutun sunt „vanzatori de moarte” cei care produc alcool…eventual bauturi fine sunt niste „cunoscatori”. Nu le iau apararea celor care produc tigari pt ca intradevar vand ceva nociv…dar sunt altii care sunt de departe mai nocivi. Ca sa nu mai vorbim de produsele carbogazoase gen cola. Stie cineva vreun beneficiu ca urmare a ingurgitarii unui astfel de produs? Si ca el este comericalizat la orice varsta?!
      …si nu…nu mai sunt fumator de ceva timp dar consum alcool regulat

      • Sa fim clari: problema este fumatul in spatii accesibile publicului, nu interzicerea fumatului, ca obicei individual.
        Chestiunea asta cu ”dar alcoolul?”, ”dar autoturismele?”, ”dar hamburgerii?” este o stratagema clasica de distragere a atentiei, folosita de industria tutunului. Este ca si cum ai spune ”nu il putem opri pe X, care este bataus si loveste in jurul lui, deoarece mai sunt si altii care fac rele”!!??
        Ce are una cu alta? Trebuie combatut si alcoolul in exces, si poluarea autovehiculelor (s-a ajuns la Euro 5, se fac programe de casare a celor vechi, exista timbru de media si, in curand, masini electrice).
        Pana una alta, nu poate nimeni sa bage alcool in mine daca nu vreau, nu ma poate obliga sa mananc hamburgeri, chiar daca sunt la fast-food s.a.m.d.
        Asa ca nu, nu e acelasi lucru!
        Intrebare pentru postaci: de ce in toate tarile europene (TOATE!) inclusiv din afara UE sunt reguli mai stricte decat in Romania. Au luat-o cu totii razna si doar Romania e normala?

        • in primul rand, postac sunteti si dvs,
          in al doilea rand, de ce trebuie ca, intr-o societate, totul sa fie reglementat, incatusat in norme si proceduri? nu mai dati exemplu UE pentru orice, sunt cazuri/situatii in care Romania este superioara birocratilor de la Bruxelles. Inainte de toate, omul este un spirit liber, inzestrat cu judecata. A-i spune ca, de exemplu, daca stinge o ora lumina, intr-o anumita zi, intr-un an salveaza astfel planeta inseamna a-l jigni! la fel si cu aceste campanii anti ……orice!

          • De baut poti sa bei pana cazi sub masa si te ling cainii la mustata. Nu ma intereseaza, nici daca ai sta langa mine la masa, pentru ca nu ma afecteaza. Fumatul insa ma afecteaza prin fumul imprastiat si asta nu-mi mai convine. Chiar nu e clar! Fa-ti rau tie insuti dared ce sa imi faci si mie. Sau ma rog fa-ti placerea si fumeaza si cinci pachete pe zi daca te tine buzunarul dar nu ma obliga si pe mine sa imi placa.

            • @Ghe: fumator nu e sinonim cu nesimtit. Daca fumez o fac astfel incat sa nu te deranjez, fara sa existe reguli care sa-mi impuna asta. Cu toate ca exista posibilitatea, de exemplu, ca fiind intr-un spatiu public unde e fumatul e interzis, pe mine, fumator, sa ma deranjeze ca tie, bai Gheorghe, iti put picioarele, pentru ca tu nu esti prieten cu sapunul si apa.
              Nu crezi ca ar fi bune niste reguli si pentru (animale) ca tine?

            • Nu, nu poti sa bei pana nu mai poti, pentru ca te urci la volan ca un dobitoc si omori pe altii. Sau te duci acasa ca un needucat si-ti bati familia.

            • Cand dai muzica la maxim sau cand vorbesti obscen cu amicii dubiosi , imi poluezi fonic si indecent urechile , dar eu nu am cerut o lege prin care sa ti se taie limba …

        • mi-e teama ca dvs n-ati inteles…nu asta era subiectul comentariului meu…voiam sa spun ca e o chestiune de PRIORITATI. Sau si prioritatile sunt o distragere a atentie?!
          Si bineinteles ca nu se pune problema sa se interzica fumatul individual…spuneam doar de ipocrizia societatii care e f vocala pe anumite subiecte (gen renutarea la fumat si efectele fumatului) si foarte silent pe altele (gen alcool si bauturi racoritoare nocive si absolut degeaba)

        • Si cum se coreleaza „Sa fim clari: problema este fumatul in spatii accesibile publicului, nu interzicerea fumatului, ca obicei individual.” cu afirmatia dvs din comentariul de la 11:50 conform careia ” interzicerea fumatului in public este doar inceputul si minimul care trebuie facut”?

          Cred ca ar trebui sa va decideti care e de fapt obiectivul pe care il promovati si doriti sa-l atingeti dar, mai ales, sa manifestati un minim de onestitate in aceasta privinta.

        • Orice s-ar spune, este o discriminare pozitiva.
          Exista mijloacele tehnice si de organizare pentru ca acei ce nu fumeaza sa nu fie fumatori pasivi. Nu cred ca fumatul pasiv este daunator.
          Referitor la costuri suportate de sistemul de sanatate, cred ca accizele luate de stat si impozitele pe tot lantul tutunului acopera inzecit costurile… dar putem face un calcul: la fiecare pachet de tigari statul isi „trage” circa 2 euro si daca inmultim cele 5 milioane de pachete de tigari vandute pe zi in Ro ajungem la 10 milioane euro pe zi, adica 3,5 miliarde euro pe an, adica peste 1% din PIB sau 3% din buget.
          Cu banii astia statul plateste toata medicina din Ro, sau tot invatamantul, sau am putea moderniza / inzestra armata pentru care 2% din PIB este considerata de stat o povara…
          Ma intreb, ar avea guvernul ponta cu ce sa acopere 3% din buget interzicand fumatul ?! Poate ca ar trebui ca fumatorii sa faca o greva a fumatului, sa se vada cu cat ar creste statul toate impozitele si taxele ca sa se acopere gaura. Idem, putem calcula cu alcoolul, obiectele de lux…toate nocive dupa unii „puritani”!
          Ipocrizia statelor, dar si a oamenilor de bine, nu au facut dacat sa bage si mai adanc mana in buzunarul fumatorului sau consumatorului de alcool (in general combinate).

        • Motivul pentru care nu există nicăieri acest drept este că e atât de fundamental încât nu s-a gândit nimeni să-l aștearnă în scris. Este undeva specificat explicit dreptul de a respira? Dreptul de a sta pe scaun? Dreptul de a sta cu capul în jos? Dreptul de a dormi duminica? Dreptul de a aprinde lumina? Dreptul de a tuși, de a alerga, de a se scărpina, de a visa cu ochii deschiși, de a aștepta tramvaiul?

          În ultima vreme, cineva a început să se gândească să interzică fumatul. Dar asta este o dezvoltare recentă, de câteva zeci de ani. I-a dat cuiva prin cap că ar putea fi interzis fumatul când a fost scrisă declarația universală a drepturilor omului? În mod sigur nu, altfel fumatul ar fi figurat printre ele, la loc de cinste.

        • Mai uşor cu pianul pe scări.
          Ca fost fumător (şi fost angajat al unei multinaţionale care produce şi vinde ţigări), pot spune că am văzut culoarea ierbii de pe ambele părţi ale gardului. Sunt de acord că fumatul este un obicei urât care afectează persoanele din jur. Sunt de acord că fumatul nu este un drept. Sunt de asemena de acord cu interdicţia lui în clădirile de interes public.
          NU sunt de acord cu demonizarea lui.
          NU sunt de acord cu falsul interes legat de „pericolele la adresa sănătăţii oamenilor” atâta vreme cât statul român bagă ambele mâini până la umeri în preţul ţigărilor prin accize. Ca idee, de la 1 aprilie 2014 accizele totale la ţigări sunt de 84,37 de euro/1.000 tigarete. Asta înseamnă 7.93 lei pentru fiecare pachet de ţigări (pentru că Statul Român calculează o rată de schimb de 4.7 lei/EUR). Adică mai bine de 50% din preţul unui pachet de ţigări merge la stat. Astfel, e evident că statul român se află în conflict de interese: prin reducerea numărului de fumători se auto-sărăceşte.
          NU sunt de acord cu ideea că un fumător ar trebuii să plătească mai mult la Sănătate. Păi nu plăteşte deja? Accizele alea ce sunt? Exemplu: un individ care fumează un pachet de ţigări pe zi plăteşte la stat frumoasa sumă de 2895 de lei pe an. Başca restul contribuţiilor la sănătate pe care le plăteşte ca orice alt cetăţean.
          NU sunt de acord cu falsa idee cum că cei care aduc alcoolul în discuţie încearcă să deturneze discuţia. Nimic mai fals. Riscăm să nu mai vedem pădurea din cauza copacului. Mie îmi e mai teamă de un alcoolic decât de un mare fumător din motive evidente (de exemplu n-am auzit de vreun om care să fi băgat cuţitul în altul fiindcă a fumat prea mult).
          NU sunt de acord cu asemănarea (uşor puerilă) cu ţipatul în public sau scuipatul pe jos. Acestea nu sunt dependenţe.
          Nu sunt de acord cu ideea că fumătorii sunt mai neproductivi decât fumătorii. Asta e o prostie. E copilăresc să pui semnul egal între o pauză de 10 minute la o oră (cu indulgenţă, eu ieşeam la pauze cam o dată la 3 ceasuri) şi neproductivitate. Un nefumător care se uită 4 ore pe zi la lolcats pe Facebook e mai productiv decât unul care fumează 2 ore pe zi iar în rest munceşte?

          Eu cred că se face o confuzie: fumătorii nu îşi văd drepturile, ci libertatea ameninţate. E o diferenţă. În momentuil în care spui „poţi să fumezi doar în acest spaţiu special amenajat”, e în regulă. Dar când spui „e interzis oriunde” şi îi exilezi afară, e o îngrădire a libertăţii.

      • @ titi rulment – problema cu fumatul este că îi obligă pe ceilalți să aspire și ei fum de țigară, chiar dacă sunt nefunători. În cazul alcoolului, odată ingerat de consumator, el nu ajunge și în organismul altora care nu doresc să-l consume, asta e marea diferență.

        În Anglia nu se mai fumează nici măcar în pub-uri, toți fumătorii ies afară la o țigară și nu pare să moară nimeni din asta.

        • dar nu te obliga nimeni atata timp cat sunt localuri pt fumatori si altele pt nefumatori. Este un comentariu mai jos f pertinent care spune ca pt locuri unde poti alege e aiurea sa interzici…pt institutii gen primarii etc unde n-ai alternativa mi se pare just sa interzici orice fel de fumat. E o diferenta…

        • Daca ati fi obligat sa mergeti intr-o masina cu un anumit sofer, ce-ati prefera: soferul sa fumeze in timp ce conduce, sau sa fie beat crita ? Nu sunt fumator. Din punct de vedere strict juridic, articolul asta mi se pare o colectie jalnica de sofisme, pentru care un student la drept ar merita sa repete anul… :)

    • Domnule,

      Postarea Dv are o problema juridica mare.

      Există o dependență dovedită între fumat și unele boli, însă nu și invers.

      Adică nu poți să dovedești că unul care capătă cancer pulmonar i se trage de la fumat.

      Sunt destui fumători înrăiți care au atins bine mersi vârste matusalemice și nu s-a lipit nimic de ei.

      Nu mă luați greșit, nu sunt avocatul fumătorilor, însă e greu să faci dovada că o boală de care suferă cineva vine exclusiv din cauza fumatului, ori din cauza genelor proaste.

      La urma urmei sunt destui care fac cancer pulmonar și nu sunt fumători.

      O astfel de inițiativă (să plătească pentru boală) e foarte riscantă și potențial discriminatoare pentru unii pentru că nu există o bază științifică clară.

      • Nu. Asiguratorii privati aplica aceste majorari…oare de ce? Pentru ei, care pun banul jos la o adica, treaba e clara

        „Fumătorii ar putea plăti mai mult pentru a beneficia de o asigurare privată de sănătate. Anunţul vine din partea asiguratorilor, care spun că persoanele care doresc să îşi facă o asigurare privată de sănătate vor fi supuse unor analize specifice care să determine dacă acestea sunt sau nu fumătoare. „Declaraţiile pe propria răspundere nu sunt acceptate când vine vorba de fumat. Sunt teste specifice de sânge care arată dacă o persoană este sau nu fumătoare. Fumătorii vor plăti mai mult, chiar şi cu 40%, atunci când vor încheia o poliţă de asigurare de sănătate.”
        http://www.zf.ro/companii/vrei-sa-inchei-o-asigurare-de-sanatate-privata-lista-analizelor-pe-care-trebuie-sa-le-efectuezi-plus-conditii-speciale-pentru-fumatori-11292862
        Discriminare este acum, cand nefumatorii platesc sume egale (vorbim de aceleasi venituri) ca fumatorii, care au un risc (dovedit) de a se imbolnavi „suplimentar” fata de un nefumator. Se plateste riscul, nu cazul concret, ca uramre aunor statistici si studii facute la nivel national si international. Credeti ca asiguratorii aia privati sunt nebuni, si in conditii de concurenta acerba pe piata asigurarilor, incaraca pretul aiurea?
        Bun, unii spun ca acciza este acel cost suplimentar pe care-l platesc…dar nimeni nu vine cu cifre argumenate pe buget. Cati bani se colecteaza din acciza pe tutun? cati se varsa caselor judetene de sanatate? din cate stiu eu…nimic.
        Pe langa costuri ii mai avem sipe cei care se imbolnavesc prin fumat pasiv, am dat niste linkuri undeva mai jos, inclusiv la nivel de Comisie europeana. In SUA mor vreo 3000 de oameni anual („nevinovati” din cauza fumatului pasiv). Pai cine discrimineaza pe cine?
        Dar, daca vrem sa o lalaim, putem sa nu credem in nici un studiu, nici ce spun asiguratorii privati…cine stie? poate e chiar santos… nu strici de la atata fum…

        • Domnule,

          Nu contrazic nimic din ceea ce spuneți.

          Riscul dovedit justifica plata unei asigurări suplimentare din cauza fumatului. Sunt de acord cu asta.

          Nu eram de acord cu sintagma ca cineva să își plătească din buzunar cheltuielile de boală în caz că este fumător și se îmbolnăvește de o boală cum ar fi cancer pulmonar.

          Adică cu alte cuvinte nu poți să elimini de la asigurare sau să refuzi plata numai pentru că cineva e fumător.

          Riscul există și e dovedit. Însă bazat pe cazuistica curentă, dacă un fumător se îmbolnăvește nu poate fi dovedit că o face numai din cauza fumatului. Sunt destul de mulți care fumează și nu se lipește nimic de ei. Mai e și o componentă genetică care e mai greu de cuantificat la ora asta.

    • Din accizele, taxele si impozitele luate de stat pe tutun si alcool este platit tot sistemul medical si o parte consistenta din educatie. Deci fumatorii platesc si nu invers. Speranta de viata a crescut la toata lumea, nu sunt suficiente argumente ca fumatul este cauza unor boli grave, etc. Este corect ca in institutii publice, spatii publice, sa se fumeze doar in spatii amenajate pentru fumatori, dar in baruri, cluburi, cazinouri, bordeluri (unde sunt legale) sa ramana doar la alegerea proprietarului cum amenajeaza localul si cum interzice sau nu accesul.

      • Cifrele sunt clare, cu toata imprecizia celor din Romania: fumatul costa societatea mai mult decat genereaza prin multimea de taxe si impozite. Aveti idee ce scump este un tratament pentru cancer? La asta se adauga multe alte costuri indirecte, inca necuantificate, constand in pauzele dese ale fumatorilor si incapacitatea de munca cand stau acasa, in urma imbolnavirilor.
        Speranta de viata in Romania este in scadere – a crescut tocmai in tarile care iau masuri de limitare a consumului de tutun.
        Romanul traieste in medie mai putin cu 15 ani decat un cetatean al unei tari din vestul Europei. Este enorm! Sunt 15 ani in care te poti bucura de viata.
        Plus ca numarul de decese la persoane sub 50 ani, cauzate de fumat, este in crestere vertiginoasa.

    • Gogule, si dreptul la un trai decent este garantat de constitutie cetatenilor Romaniei dar cati romani traiesc decent? Poti trai decent cu 1000 de lei luna dupa ce iti platesti darile ramai cu 300 de lei.? Asta asa ca vorbesti de drepturi!

  2. Nu aveti dreptate:

    In primul rand, afirmati ca „Fumatul nu este nici o nevoie naturală a omului, nici o necesitate obiectivă”. Ceea ce este perfect adevarat, insa exact acelasi lucru il putem afirma, de exemplu, si despre mersul cu masina proprie la serviciu, care, de asemenea, vine si in contradictie cu aceleasi drepturi constitutionale: atata timp cat masinile polueaza si genereaza accidente, in mod clar mersul cu masina incalca dreptul la viata si integritate fizica si psihica, precum si dreptul la sanatate al pietonilor; pe de alta parte, dreptul la libera circulatie este si el incalcat, atata timp cat pietonii nu au dreptul sa circule pe mijlocul strazii. Iar in privinta intereselor financiare, cele din industria auto sunt, probabil, cu cel putin un ordin de marime superioare celor din industria tutunului.

    In al doilea rand, dreptul la libera circulatie este limitat de dreptul de proprietate si este cel putin ciudat sa afirmi ca a fost incalcata libertatea de miscare a cuiva pentru ca nu i s-a permis accesul pe o proprietate privata a altcuiva, chiar daca respectivul proprietar a dat acces pe proprietate si unor terti. Astfel, art. 12 si 1169 din Codul Civil consfintesc libertatea de a dispune, respectiv de a contracta, ceea ce, teoretic, permite unui restaurant sa-si limiteze clientela exclusiv la fumatori (sau la nefumatori, dupa cum considera) si deci, la limita, chiar sa interzica accesul altor categorii de clienti; includerea unei proprietati private cum este un restaurant in categoria spatiilor publice este, in mod clar, contrara spiritului celor 2 articole din Codul Civil chiar daca, privind lucrurile pur formal, acestea prevad ca libertatile respective pot fi limitate prin lege.

    • MP, vezi mai sus.
      In plus, spatiile cu acces public sunt acelea autorizate de Primarie si alte institutii, ca sa vanda alcool, tigari (iata!) etc. Daca cineva isi face club privat acasa, pentru prieteni, este liber sa primeasca pe cine vrea.
      Pe logica dumneavoastra s-a facut si discriminarea dintre albi si negri in SUA, pana in anii 60 ai secolului XX: proprietarii de baruri nu ii lasau pe negri la ei in local si nici in universitati nu aveau voie, pana a venit Garda Nationala si a obligat carciumile private si universitatile (tot private!), cu forta, sa ii primeasca si pe negri.

  3. costul politei de asigurare medicala trebuie sa tina cont de factori obiectivi cum ar fi : prezenta si orientarea corecta a maselelor, incisivilor, caninilor (bolul nemestecat bine imbolnaveste stomacul), greutatea corporala (trebuie sa fie in limita formulei matematice care o leaga de virsta si inaltime), fumator / nefumator, mergi cu bicicleta / masina la servici etc. in general inainte de a fi incadrat in planul de sanatate corespunzator este bine sa citesti ghidul medical al cetateanului planetar (o capodopera a medicinei preventive intocmita de agentii de asigurari). daca unii fac excese bahice trebuie sa ardem viile ? iar daca proprietarul unui pub / bar afiseaza pe usa de la intrare ca acolo i un loc pentru fumatori, trebuie sa i inchidem circiuma (asta dupa ce l am amendat consistent in prealabi) ? a sosit vremea unei altfel de biblie, cea intocmita de politruci / juristi / legiuitori / asiguratori si alti iluminatori. a propos, luati cu dreptul la fumat am omis sa reglementam minciuna, lacomia si hotia.

  4. Excelent articolul, explicat ca la clasa 1 si celor „mai tari de cap” care insista cu „drepturile” lor incalcate prin restrictionarea fumatului in spatiile publice.
    Si daca prin absurd, ar fi un drept pe care il au fumatorii, care reprezinta 27% conform statisticii in Romania, ce facem cu dreptul celor 73% de nefumatori de a nu fi intoxicati de o minoritate nociva?
    Sau avem parte de o dictatura a minoritatii fata de majoritate pentru ca…?
    Hai sa facem un referendum daca tot ne pretindem democrati si nu vrem sa lezam drepturile altora cu intrebarea „Doriti sa se interzica fumatul in toate spatiile publice?” Iar rezultatul consultarii populare sa il implementam rapid intro noua lege. E democratic, legal, constitutional si firesc. Oare fumatorilor le convine acest lucru?

    • Corect si ideea cu referendumul. Pe de alta parte, chiar si daca nefumatorii erau o minoritate, ar fi trebuit sa fie respectati. Persoanele cu handicap sunt o minoritate dar au rampe de acces (ok, ar trebui sa aiba peste tot) si locuri speciale in autobuz, chiar daca asta limiteaza drepturile altora.
      Regula de baza a democratiei: dreptul meu inceteaza acolo unde incepe dreptul tau.
      Altfel, am si eu vicii si diverse obiceiuri – care nici macar nu va afecteaza – dar nu vin sa la practic in public. De ce? Din bun simt, legea de baza a societatii.

    • o idee pompierstica. De ce sa nu facem un referendum si despre cum alocam bugetul romaniei…cat la sanatate si cat la aparare…ca doar ne priveste pe toti. Am senzatia uneori ca subiectul acesta este discutat aproape exclusiv pe baze emotionale

  5. Valentin,
    O precizare, nu sunt si nu am fost fumator, nu am lucrat si nu lucrez in aceasta industrie sau in ceva legat de aceasta.

    Apreciez documentarea facuta de tine dar nu concluziile tale, care se raporteaza la „lumea civilizata” de care suntem foarte departe…
    Este normal sa informezi lumea asupra riscurilor dar nu e normal sa-i fortezi pe fumatori sa se lase de fumat pentru ca nu se mai fumeaza in america :)
    Nu te obliga nimeni sa mergi intr-un loc public in care se fumeaza.
    Cit despre ce omoara oamneii, mai ales in „lumea civilizata” sunt multe altele inaintea fumatului.
    Ce zici despre dreptul de a avea arma? in „lumea civilizata”
    Lumea civilizata despre care vorbesti a inventat supra consumul pentru a se inbogati si uite cum platim noi acum cei care doar am consumat….
    E mult de vorbit despre ce e bine si ce e rau, raportat la standardele impuse de „lumea civilizata” pe care le invocam in ideea de a ajunge si noi acolo cindva.

    Oare chiar vrem sa ajungem acolo? Sa avem o viata plina de reguli si constringeri?
    Nu poti sa maninci intre 15-18.00 restaurantele sunt inchise, nu poti sa mergi la supermarket in timpul saptamani dupa ora 19.00 – sunt inchise. Nu poti sa mergi la o plimbare in padure, sint inchise (proprietate privata) Vorbesti cu parintele unui coleg de clasa al copiluiui tau si propui ca ei sa se intilneasca si el propune peste 45 de zile o intilnire – toate exemple din lumea civilizata.

    In concluzie – nefumator fiind cred ca orice lege impotriva fumatului (majoritari evident) este nedemocratica si nedemna de lumea civilizata.
    Sunt 100% pentru campanii de informare, pentru a creea zone in spatiile publice pentru ambele categori.

    Am zis :)

    • Liviu, vezi in primul rand raspunsurile mele de mai sus.
      Nu ii forteaza nimeni pe fumatori sa se lase de fumat de tot ci doar sa se abtina de la asta timp de 30 sau 60 minute, cat stam sub acelasi acoperis. Este prea dificil? Afla ca intre timp si eu ma anti de la multe si, probabil, si tu, ca doar suntem in public.
      Suntem departe de luma civilizata? Da, cam departe. Dar vom ramane la fel daca asteptam sa vina ea la noi/sa ne pice ceva din cer etc. Trebuie sa mergi catre lumea civilizata si nu fiindca o copiezi, ci pur si simplu pentru ca asa trebuie.
      Legea de baza a societatii este legea bunului simt si pe asta trebuie sa o respectam toti, ca altfel face fiecare ce vrea si va fi ca in jungla: unul fumeaza, altul urla prin local, altii scuipa pe jos, altii isi fac nevoie etc. Cum ar arata o astfel de lume?
      Faptul ca ne-am obisnuit cu naravul altora in jurul nostru, nu inseamna ca este bine.
      Hai macar sa iesim din jungla!

  6. 1. Sunt fumator!

    2. Daca ar exista cerere pentru localuri pentru nefumatori, patronii ar oferi astfel de localuri. Doar ca nu exista, deci nefumatorii n-au decat sa-si comande pizza de la [completati dumneavoastra].
    Cam neplacut cand cercetati legile dar nu va este clar conceptul de proprietate privata!

    3. Platesc deja accize, taxa pe viciu si alte „minuni” inventate pentru a descuraja fumatul. Prin urmare, statul sa faca bine sa ma trateze (gratis) si pentru bolile asociate acestui viciu. Sau daca nu, sa-mi permita sa renunt la plata contributiei de sanatate, sa elimine taxele pe tigari si sa ma lase sa-mi fac asigurare privata: acolo se tine cont de faptul ca esti fumator la stabilirea primei.

    Concluzie: statul nu va da legi suplimentare impotriva fumatului – ar pierde o sursa importanta de venit, ar incuraja evaziunea fiscala (chiar, credeti ca-mi mai cumpar tigarile din surse fiscalizate?) si ar incuraja coruptia la nivel inalt.

    P.S. In Canada, provincia Quebec (tara civilizata dupa toate standardele) suprataxarea tigarilor a dus la greva fiscala. Poate invata si domnul Valentin Mircea cate ceva…

    • @ iosiP – partea cu proprietatea privată e perfect valabilă doar dacă nu există acces public. În momentul când publicul are acces sau când angajații sunt obligați să aspire fum de țigară la pachet cu drepturile salariale, atunci nu mai poate fi invocată proprietatea privată.

    • Ca liberal nu se poate sa nu stiti ceva si despre efectul de vecinatate. As putea sa spun si eu ca mi se rupe ce faceti cu sanatatea dvs (desi ar fi o marlanie) si ce taxe platiti (apropo, stie cineva cat din acciza pe tutun si alcool merge in bugetul sanatatii? pentru ca eu nu am reusit sa ma dumiresc, dupa ca am sapat vreo ora prin bugete. Si cat acopera din cheltuielile cu daunele produse de fumat , macar celor pasivi?) si ma interesaza efectul asupra sanatatii si libertatii mele.
      Da, chestiunea trebuie despartita, la baruri si restaurante (aici vorbim de alt principiu, acela al voluntariatului contractului cumparare-vanzare, in fond nu te obliga nimeni sa intri intr-un local de fumatori, daca ai alternativa, in aceleasi conditii de oportunitate, dupa cum si fumatorii au dreptul de „asociere” etc) si la institutii unde e musai sa intri.
      Nu am doua primarii, una de fumatori si una de nefumatori…eu nu pot sa aleg. Sunt obligat sa suport fumul, uneori. Nici spitale de stat sau sedii de ANAF pentru nefumatori si fumatori, nu? (aici nu am intalnit cazuri in care sa fiu deranjat) Deci acolo unde exisata „monopol”, unde nu poti sa alegi, fumatul trebuie cu desavarsire interzis. Pentru ca imi produce daune, prin efectul de vecinatate, indifernet cate taxe platiti dvs. Sau asta nu se pune?

      • Sunt absolut de acord cu dumneavoastra: in spatiile publice ar trebui sa se aplice anumite legi iar in cele private… altele!
        Am doar o observatie in ceea ce priveste angajatii: acestia stiu ca vor lucra intr-un spatiu de fumatori, si nu-i obliga nimeni sa se angajeze in aceste conditii. Daca o fac, considera implicit ca salariul le acopera riscurile generate de fumatul pasiv.

        Am un prieten detinator de club (adevarat, in care se organizeaza aproape saptamanal evenimente live de jazz/blues/rock etc.) si cu un barman „mixologist” pe cinste, de ti-e si jena sa ceri o bautura simpla in locul unui cocktail. Mi-a spus ca a limitat in mod intentionat numarul de locuri ca sa nu fie obligat sa faca sectiune de nefumatori… si respectivul nu fumeaza.
        Prin urmare, este dreptul lui sa declare ca pe proprietatea sa (privata) se fumeaza. Nu, nu inseamna ca refuza accesul nefumatorilor ci doar ca ii anunta ca vor suporta mirosul de tigara. Nu doresc acest lucru? Prea bine, este dreptul lor si pot sa mearga linistiti la localul de alaturi, sa asculte manele si sa manance o „shaoarma cu de toate”!

        • Poate ca ar fi bine sa stim ce e „ala” un spatiu public si unul privat. O cafenea, dupa unii, este un spatiu semi-public. Sa vedem ce zice wiki, asa. la o prima si sumara analiza
          „A broader meaning of public space or place includes also places where everybody can come if they pay, like a café, train, or movie theater. A shop is an example of what is intermediate between the two meanings: everybody can enter and look around without obligation to buy, but activities unrelated to the purpose of the shop are not unlimitedly permitted.”
          Un l doilea pas in analiza ne-ar duce aici:
          „A public place is generally an indoor or outdoor area, whether privately or publicly owned, to which the public have access by right or by invitation, expressed or implied, whether by payment of money or not, but not a place when used exclusively by one or more individuals for a private gathering or other personal purpose.”
          „Public place” means any enclosed indoor area used by the general public or serving as a place of work containing two hundred fifty or more square feet of floor space, including, but not limited to, all restaurants with a seating capacity greater than fifty…
          „Public place” does not include a retail store at which fifty percent or more of the sales result from the sale of tobacco or tobacco products, the portion of a retail store where tobacco or tobacco products are sold, a private, enclosed office occupied exclusively by smokers even though the office may be visited by nonsmokers,..
          http://definitions.uslegal.com/p/public-place/
          De unde si numarul de locuri al prietenului dvs.care a evitat ca barul lui sa devina un spatiu public, pe lege… se vede ca solutii se gasesc,trebuie doar ca legea sa fie foarte clara, sa stii in ce te bagi, nu te poti ascunde dupa „e propriete privata , fac ce vreau eu”.

      • Si cu angajatii din respectivele localuri private ce facem. Credeti ca aveau atatea posibilitati de angajare, dar au ales sa lucreze ca ospatari de ex. Ii otravim cu buna stiinta!

        • 1. Este vorba de un contract de munca, semnat in mod voluntar (si in cunostinta de cauza) de catre parti.

          2. Daca ai 5 ospatari intr-un local care atrage zilnic peste 200 de clienti (dintre care 100 de fumatori) ce faci, renunti la clienti de dragul ospatarilor?
          Exemplu – calculat aproximativ, desigur – localul City Grill din centrul de afaceri America House are 80 de locuri in sectiunea pentru fumatori si 6 ospatari, care deservesc ambele sectiuni. Localul este frecventat in principal de catre angajatii firmelor din cladire iar la ora pranzului este plin „ochi”, dar nimeni nu se intinde la discutii: pauza de pranz dureaza o ora, si asta daca ai timp de ea. Va las sa calculati numarul de clienti raportat la numarul personalului si sa imi spuneti ce masura este mai profitabila pentru afacere – concret, ce s-ar intampla daca s-ar interzice fumatul, in conditiile in care acesta este deja interzis in toata cladirea iar masa la City Grill este singura ocazie pentru ca fumatorii sa nu-si satisfaca viciul stand in picioare pe trotuar?

          • Asadar dvs. considerati ca din cei 200 de clienti, cei 100 de nefumatori nu au decat sa inspire fumul de tigara al fumatorilor daca vor sa manance la pranz in restaurantul respectiv. Va intrebati dvs retoric „concret, ce s-ar intampla daca s-ar interzice fumatul, in conditiile in care acesta este deja interzis in toata cladirea iar masa la City Grill este singura ocazie pentru ca fumatorii sa nu-si satisfaca viciul stand in picioare pe trotuar?”. Simplu, jumatate dintre clienti ar putea sa manance fara sa mai fie afumati de catre fumatori, iar acestia si-ar satisface viciul, ca sa va citez, tot pe trotuar, la fel cum fac omologii lor corporatisti la Londra, Berlin, Paris sau alte capitale din lumea mai putin evoluata decat a noastra.

      • „As putea sa spun si eu ca mi se rupe ce faceti cu sanatatea dvs (desi ar fi o marlanie) si ce taxe platiti”

        Nu, nu ar fi o marlanie pentru ca n-am crescut la pension ci intr-un cartier de blocuri din capitala! Ba chiar m-ar bucura daca ati spune acest lucru: ar insemna ca suntem pe aceeasi lungime de unda in privinta responsabilitatii individuale si – mai ales – in privinta rolului statului-dadaca in reglementarea relatiilor de colaborare si convietuire in societate.
        Tot ce va cer este reciprocitate, adica sa-mi dati dreptul sa mi se rupa de faptul ca aveti un an agricol mai bun (sau mai putin bun), ca sunteti in competitie cu agricultorii din Franta, carora nu le faceti fata fara subventii etc. Mai mult, vreau sa am dreptul sa mi se rupa de faptul ca Dorel are zece puradei facuti la betie, ca Ionica nu si-a gasit alt loc de munca decat ca ospatar intr-un local plin de fum si ca Gogu a luat precum bizonul credit in CHF si-acum se da de ceasul mortii.

        Ce credeti, sunteti de acord sa ni se rupa reciproc unul de altul (asa, in general, nu ma refer strict la persoanele noastre) si-atunci sa ma lasati sa-mi platesc singur asigurarile medicale, cele de somaj, contributia la fondul de pensii si altele asemenea? Hai ca se poate!

        P.S. Evident, ca fumator as plati o prima de asigurare marita dar macar as sti unde mi se duc banii – ca vorba dumneavoastra „(apropo, stie cineva cat din acciza pe tutun si alcool merge in bugetul sanatatii? pentru ca eu nu am reusit sa ma dumiresc, dupa ca am sapat vreo ora prin bugete. Si cat acopera din cheltuielile cu daunele produse de fumat , macar celor pasivi?) si ma interesaza efectul asupra sanatatii si libertatii mele.”

        • Nu se poate sa ni se rupa chiar in halul asta. Motivul? Nu traim in jungla, ci in Europa (chiar aia de mana a 2-a, chiar daca suntem in coada clasamentelor). Asa cum nu i se rupe UE de Grecia (desi ei i se cam rupe de UE, declartativ, pentru ca la o adica ar fi in cacao pana in gat) asa cum exista tari net contributoare la fondurle structurale si tari net beneficiare, suntem atat de „conectati”, atat ca indivizi cat si ca tari, incat, inevitabil, sunt conectate si libertatile,dar mai ales oportunitatile noastre. Pentru ca libertatea fara oportunitati este vax albina. Or oportunitatile nu tin doar de individ, sa spunem ca va nasteati intr-o familie de romi saraci, al paispelea copil, ati mai fi ajuns unde ati ajuns acum? In anturajul si educatia acelei „vecinatati”, care nu ar fi depins, in primii ani de dvs? Iar mai tarziu ar fi fost mult, mult mai dificil sa accedeti la oportunitatile cu care ati fost obisnuit, dar pe care se pare ca le considerati un drept natural. Sau ca va nasteati in Somalia, sau inrt-o comunitate Yazidi decimata dacum de islamaisti. Ni se rupe de ei? Nu cred.
          V-am tot „amenintat” cu un studiu despre inegalitaeta veniturilor, sper sa imi vina cheful sa-l termin, nu mai e mult, va dezvalui cateva idei: inegalitatea are trei cauze majore: individul, oportunitatile si politicile de taxare si transfer.
          Zona cu cea mai mica inegalitate „finala”este Europa , inegalitatea „primara”fiind adusa sub jumatate prin transferuri si taxe-mai ales prin transferuri.
          Zona cu cea mai mare inegalitate si cu cele mai mici corectii este America Latina.
          Daca suntem atat de tari,de opintiti pe transferuri, daca va displace atat de mult faptul (evident si dovedit) ca traiti intr-o Europa in „care nu ni se rupe”, in care corectiile sunt atat de mari catre cei saraci, aveti libertatea sa emigrati in America Latina, o zona unde li se rupe, corectiile fiind de vreo 6 ori mai mici. Desigur, nu veti mai benficia de oportunitatile din Europa, dar aveti sansa sa va materializati partea care tine de individ.

          • Am apreciat comentariul dumneavoastra, pana la ultimul paragraf. Pe acesta l-am gasit deplasat, la fel cum gasesc deplasate indemnurile adresate „”stangistilor” de a se muta in Coreea de Nord.
            Puteam ramane in Quebec: aveam rezidenta, aveam un post bine platit si, in general, nu exista nimic care sa ma impiedice sa fac acest lucru. Cu toate acestea am decis sa ma intorc in tara pentru a fi impreuna cu prietenii si familia. Este o optiune personala, dar asta nu inseamna ca trebuie sa accept tot ceea ce imi baga UE pe gat!
            Regret sincer ca dialogul dintre noi s-a incheiat – sau cel putin asa consider eu – chiar imi facea placere sa schimbam idei. Va doresc un an (agricol) cat mai prosper!

            Numai bine,
            iosiP

            • OK. Incheiem, dar vreau sa va spun cate ceva despre ultimul paragraf, pa care-l considerati deplasat.
              Nu a fost vorba de o punere la colt sau de un misto, poate o mica „intepatura”, va urmaresc comentariile si, daca ele au fost sincere, (spuneati ca sunteti de acord doar cu taxele care „merg” pentru armata, restul, inclusiv protectia personala putand sa o asigurati cu conditia etc, etc) si chiar credeti ca va puteti descurca, America Latina este o tinta de luat in seama. Teoretic. Eu unul nu m-as incumeta, poate doar in cateva tari, din lista celor vreo 26.
              Nu ca acolo nu ar fi taxe, dar ele au o eficienta extrem de redusa prin prisma redistribuirii, pe care o negati adesea, in Columbia, de ex, ele chiar amplifica inegalitatea, fiind „distribuite” catre bogati. Mai multe puteti citi aici
              http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/–ed_protect/–protrav/–travail/documents/publication/wcms_160436.pdf
              Va doresc si eu un bun, (fara nicio aluzie). Punct.

            • De curiozitate: cum era cu fumatul in Quebec, era permis peste tot sau mai degraba restrictionat? Caci nu vreau sa fiu malitios si sa insinuez ca si asta a cantarit in reintoarcere.

  7. In termeni mai generalizatori este vorba cu comertul cu nimic. Nimicul poate fi convertit in valoare daca cel care creeaza valoarea este dispus sa o schimbe pe nimic. Strategia de marketing a nimicului este de a crea aparenta valorii si a-l trata prin echivalenta ca o valoare. In aceasta categorie intra spre exemplu chimicalele din alimente care nu au valoare nutritiva si al caror scop este practic disimularea lipsei de nutrienti si crearea de volum fara aport nutritiv. Acelasi lucru e valabil la recoltele in soluri saracite de nutrienti datorate cultivatului excesiv.

    Nimicul a intrat si in tutun prin tigari contrafacute care nu contin doar tutun ci urme de tutun. O tigara buna e totusi o tigara buna si pentru cine stie sa vanda (adica tigari originale si tinute intr-un umidificator functional) si sa consume ocazional cate una nu e nimic rau. E o placere gustativa si olfactiva ca toate altele.

    • Eu sunt nefumător și sunt foarte deranjat de cei care, pe stradă, mă „obligă” să inspir duhoarea lor tabagică.
      Sunt de acord că cei ce vor să fumeze nu au decât s-o facă dar numai în locuri amenajate și numai dacă nu deranjează un nefumător.
      Sunt de acord și cu localuri în care să se fumeze, se pare că aceasta este una din marile plăceri ale fumătorilor și cred că e o ipocrizie să nu-i lași să se bucure din plin de obiceiul lor, dacă tot îl au, dar asemenea localuri ar trebui să poarte o inscripție mare cu: „Numai Pentru Fumători”.
      Localurile care au spații separate pentru fumători și pentru nefumători sunt o mare aiureală, de cele mai multe ori, deoarece fumul tot se infiltrează.
      Proprietatea privată este și trebuie să fie sfântă, dar fumătorul ar trebui să se asigure că fumul pe care-l produce rămâne pe proprietatea sa privată sau este filtrat prin instalații speciale – măcar până la un nivel la care să nu provoace consecințe sau disconfort celorlalți „proprietari”.
      A compara fumatul cu condusul, iar e un pic exagerat, autoturismul este o necesitate, nu doar o plăcere și pentru mașinile foarte poluante sau prea puternice se cam plătesc taxe în plus (deși cam insuficient și incorect alocate) deci nu se poate asemăna unu la unu cu fumatul.
      Una peste alta, fumatul ESTE un obicei care poate deranja și pe alții și încă foarte tare, iar acest deranj trebuie redus drastic.

      • @ Cristi Boboc – asta cu ”numai dacă nu deranjează un nefumător” e o exagerare. Poate și cuplurile care se sărută pe stradă deranjează pe unii, poate și fustele scurte deranjează pe alții. E firească interzicerea fumatului în spații închise, dar nu în parcuri sau pe stradă. Nefumătorul care este deranjat într-o asemenea măsură chiar și în spațiul liber n-are decât să ocolească.

      • Sunt multe lucruri care deranjeaza: grobianismul, saracia, mizeria, prostul gust, proasta crestere, aglomeratia, cantitatile impresionante de beton, poluare fonica, chimica, minciuna, ipocrizia, consumismul, lacomia … s.a.

        Faza cu campaniile impotriva fumatului, care sunt intr-adevar bune si se inscriu in categoria preventiei ar trebui extinse si la alte aspecte ale vietii: de exemplu reducerea poluarii, a factorilor de stres, a taxelor, s.a.

        • In fapt preventia s-ar putea constitui pe un set de hotarari, legi care ar rezolva, ma gandesc, multe aspecte de care ne plangem: de exemplu interzicerea chimicalelor in mancare, interzicerea zaharului, interzicerea masinilor, interzicerea alcoolului, a culturilor de tutun, a organismelor modificate genetic, program de lucru de 3 ore pe zi … Daca va mai vin idei … puteti sa completati … Pentru sustenabilitate trebuie avute in vedere alternative nepoluante la produsele din lemn, pentru a proteja padurile ….

  8. Orice drept legal trebuie sa aibe radacina in dreptul moral . Din pacate foarte multe legi sint facute fara legatura cu moralitatea ci numai pentru a crea oportunitati financiare unora in detrimentul altora . Sanatatea nu mai este luata in considerare de multa vreme ( nici cea morala nici cea trupeasca ). Sintem condusi de rusini nationale care si-au rezervat ( prin modul lor de actiune ) un loc in lada de gunoi a istoriei .

  9. Ciudat ca gratarul este permis…

    Sigur, sunt locuri special amenajate. Sa zicem domeniul Mogosoaia sau parcul Tineretului.

    Fumul de gratar imbalsamat cu grasimea carnii este cancerigen.

  10. In articol se afirma:
    „10% din decesele cauzate anual de fumat privesc nefumătorii, iar aceștia sunt și victima unui număr mare de îmbolnăviri cauzate din aceeași sursă”
    Toti stim cine sunt fumatorii pasivi. Oare asa sa fie?
    Povestea asta cu fumatorii pasivi este o minciuna devenita adevar prin repetare si repetare si repetare…
    Ca jurist, probabil autorul ar fi trebuit sa-si puna si aceasta problema.
    Cum definiti „fumatorul pasiv”?
    Cati fumatori in jurul lui pe /zi/ora/luna/saptamana/minut – transforma pe cineva in fumator pasiv? sau
    Cate tigari si la ce distanta, sau volum de incapere, defineste fumatorul pasiv?
    Cum au fost cei 10% despartiti de celalti, de au fost definiti ca „nefumatori imbonaviti din cauza fumatului”?
    Chiar intrebarile arata aberatia expresiei „fumatori pasivi”, descrisa altfel decat o pozitionare spatiala la un moment dat. Exista si mirositori pasivi de mere, sau de alte parfumuri, sau de apa de colonie. De ce mirosul de tigara ar fi tratat altfel? Fumul, noxele – da. Dar oare atunci nu ar fi mai potrivita (si corecta) interzicerea circulatiei automobilelor pe drumurile publice?
    Nu e o pledoarie pentru fumatul oriune. Ci o pledoarie, ca fumatorii, atat de pacatosi cat or fi ei, sa aiba dreptul si ei la aerul lor viciat, asa cum nefumatorii au dreptul la aerul neviciat de fum de tigara.
    Dar dreptul patronului de a permite fumatul in localul propriu? Nefumatorii, doritori de aer curat, au la randul lor sa boicoteze localul: prin nefrecventare.
    Oricum, lasat-io moale cu fumatorii „pasivi”. Nu exista decat in imaginatia unor ONG-uri sifonatoare de bani ecologisti…. Cam ca aia cu incalzirea globala…

    • Eu sunt fumator pasiv si nu este in ”imaginatia” mea. Si mai stiu multi, multi altii care nu de ales decat fie sa nu intre in 95% din localuri, fie sa accepte sa fie otraviti.
      Si ospatarii/barmanii/femeile de serviciu din baruri/restaurante sunt fumatori pasivi si ei nu au NICIO optiune, decat, eventual, sa nu aiba acel loc de munca. Cei mai multi sunt tineri, care nu au alternative.
      Unde mai sunt fumatori pasivi? In taxiul al carui sofer nesimtit fumeaza fara sa il intrebe pe client si chiar cand acesta il roaga sa nu mai fumeze. In familiile unde unul sau amandoi parintii fumeaza in aceeasi incapere cu copiii – da, am vazut si asa ceva.
      Dumneavoastra, domnule DanSu, vedeti aceste lucruri? Sau va pasa?

      • Mereu mi-au placut raspunsurile juristilor. Sunt pline de fapte si date palpabile, realizabile, si care pot fi probate. Exemplu cu fumatorul pasiv 10% bolnav ca se urca in taxiul soferului fumator, odata in viata, este cumva un caz pe care l-ati sustine in instanta, cerand daune soferului?
        Nu contest nesimtirea soferului, dar definiti mai riguros „fumatul pasiv”. Cat si in ce conditii devine daunator. Pus in situatia sa dati in judecata un patron de local de fumatori, care ar fi datele concrete pe care le-ati prezenta in instanta?
        Cand tinerii ospatari, pe care-i plangeti, s-au angajat, localul era de fumatori sau de nefumatori?
        Sa continui?…

      • 1. Faptul ca nu exista oferta de localuri pentru nefumatori arata ca nu exista cerere pentru ele. Se numeste piata libera si nu, nu poate fi reglementata in beneficiul dumneavoastra.

        2. Nu stiu cat circulati dumneavoastra cu taxiul, eu insa merg zilnic (am renuntat sa-mi folosesc masina in oras) si va pot spune ca puteti cere dispecerei masina pentru fumatori sau nefumatori, la alegere.

        3. Vreti sa reglementati cumva si viata de familie? Da, sunt de acord ca parintii respectivi sunt cretini dar asta ii priveste pe ei, nu pe dumneavoastra.

        P.S.1. La noi in casa se fumeaza (atat eu cat si sotia suntem fumatori si nu avem copii). Cu toate acestea, atunci cand primim in vizita persoane care nu agreaza fumul de tigara ne abtinem sau fumam in alta incapere, doar ca este un lucru care tine de bunul simt, nu de reglementarea statului.

        P.S.2. Am avut un coleg cu halitoza severa (cand deschidea gura aveam senzatia ca se goleste o fosa septica). Ce credeti ca trebuia sa facem, sa-l dam afara, sa-i punem masca de gaze sau sa-l exilam intr-o camera separata?

  11. Hai sa fim seriosi, chestia asta cu „orice drept este consacrat legislativ” e o exagerare crasa; dimpotriva, cele mai multe drepturi NU SUNT consacrate legislativ. Singurele drepturi consacrate legislativ sunt cele a caror exercitare trebuie reglementata – in ce conditii pot dobandi proprietatea, cand am dreptul sa organizez concerte etc. Nimeni nu considera necesara legalizarea dreptului de a saruta pe cineva, a dreptului de a asculta muzica, a dreptului de a manca – exista niste limitari consecrate legal, intr-adevar, dar ele ingradesc dreptul, nu-l consacra.

    Mai mult, argumentul cf caruia toti fumatorii se pot abtine 30-60 de minute e egoist – de ce sa nu se abtina ceilalti? Argumentul cf caruia nu putem sa avem localuri pentru fumatori pentru ca, vezi Doamne, se desparte grupul, e la fel de egoist – grupul nu se va desparti daca fumatorii nu pot fuma in bar? Nu vor prefera ei sa ramana acasa?

    Sunt ingrijorat de idea asta cf. careia nu putem accepta un compromis – mereu ceilalti trebuie sa-l accepte. Nimeni nu te oblige sa fumezi pasiv – mergi intr-un local care interzice fumatul, sunt convins ca, daca exista cerere pentru asa un local, ele vor aparea ca ciupercile dupa ploaie.

    • Se vede cum intelegem noi democratia: dreptul de a face orice. Ei bine, nu este asa.
      Ceea ce descrieti dumneavoastra se numeste jungla si vi se poate intoarce impotriva daca de exemplu toti descreieratii vor incepe sa tipe ca au dreptul de a purta o arma. Nu v-ar place, sunt sigur.
      Si fiindca tot refuzati sa intelegeti, mai zic o data: aveti voie sa fumati. Dar acasa.
      Daca sustineti contrariul, vreau si eu dreptul de a face ceea ce imi face mie placere, langa dumneavoastra iar dumneavoastra sa nu ziceti nimic.
      Sau vrem egalitate, dar nu pentru catei?

      • din cate stiu eu, decreieratii nu or sa poarte niciodata arma, pentru ca inainte sa-ti dea permisul de port-arma, sunt efectuate diverse teste asupra ta pentru a afla daca esti apt pentru a detine arma respectiva.

    • @ Jordan – De la ce să se abțină ceilalți timp de 30-60 de minute, de la a respira? :P

      Clientul nefumător poate merge în locuri unde nu se fumează, dar cu angajații ce facem?

      • @Mircea Valentin – pai exact asta e democratia, dreptul de a face orice nu e interzis. Orice interpretare contrara risca sa rezulte intr-o varianta mai mult sau mai putin soft a principiului ‘proprietatea privata e un moft’. :).

        Da, intai au fost drepturile si apoi interdictia de la drepturi. Da, aveti nenumarate drepturi de a face ce va face placere – puteti canta in masina, puteti canta pe strada, puteti dansa, puteti rade, puteti face orice ce nu e interzis – a naibii democratie :). Dreptul de a face orice e regula, interdictia e exceptia.

        Ca sa intelegem pana la capat acest principiu de baza al dreptului, sa convenim totusi ca insasi interzicerea fumatului demonstreaza existenta unui drept de a fuma – altfel, nu-i asa, n-ai avea ce interzice :).

        Nu spun ca nu e normal sa interzicem dreptul de a fuma in spatii publice, dar a sustine ca asa un drept nu exista fiindca nu e definit e contrar tuturor principiilor juridice. Interzicerea fumatului trebuie analizata in contextul beneficiilor aduse tuturor dar si a restrictiilor impuse celor care, totusi, ne sunt semeni.

        @ Harold – exact, ca pana acum se abtineau de la respirat :).

  12. „Nu exista dreptul legal la fumat!”
    Nu exista nici interdictia legala de a nu fuma! Industria tutunului este legala si aduce statului profit, profit de care beneficiaza si nefumatorii.

    Am fost fumator serios :P
    Peste 30 de tigarete zilnic, timp de peste 45 de ani (doar cei 2 ani de armata au fost cu restrictii). De vreo 6-7 ani fumez doar o tigara pe zi, la cafea (si cafeaua am restrictionat-o). Nu m-a obligat nimeni, doar portmoneul, si parca ma simt (mai) bine :P ).
    Dar aceasta furie asupra fumatorilor, venind cu Justitia in mina, este un lucru urit.
    Foarte urit. Pentru ca si masinile pe strada polueaza. Si unele industrii. Si sint mai rele decit fumatul.
    Militati pentru raul pe care il poate face fumatul.
    Interziceti industria tutunului. Atita timp cit producerea tigaretelor este legala, nu aveti niciun drept sa spuneti ca, juridic, fumatul nu este legal.
    Se foloseste parsiv formularea „in locuri publice”.
    Sigur, nu o sa fumezi intr-o sala de clasa, nici intr-un cinematograf ori intrind la Carrefour.
    Dar interzicerea fumatului pe strada ori in localuri „de pierzanie” (glumesc, restaurante, baruri etc), pentru ca unora le place doar berea, uischiul ori coniacul,
    si nu suporta fumul de tigara, este juridic?
    Amicii care nu-mi suporta fumul tigarii sint liberi sa caute alta masa sau alt local.
    Unora le place Brahms, altora nu; ce facem?
    NB,
    in compensatie, acasa folosesc tigara electornica :P
    Nu militez pentru fumat, ci pentru felul taliban impotriva fumatorilor, ca ei ar fi ilegali.

    • Locurile publice sunt cele pentru statul emite licente de functionare si care trebuie sa indeplineasca anumite conditii. Acestea pot fi proprietate publica sau privata: cata vreme permit accesul publicului, trebuie sa asigure conditii pentru tot publicul, nu doar minoritatea fumatorilor. Dumneavoastra propuneti discriminare, ca si pana acum. Un singur fumator poate umple de fum un spatiu in care sunt si zeci de nefumatori. De ce sa poata face asta iar nefumatorii sa fie cetateni de categoria a II-a. Ar trebuie sa va ganditi ca ne-am cam saturat sa fim de categoria a II-a iar fumatorii egoisti (nu toti, ca sunt si fumatori care sustin demersul de interzicere in public) sa faca doar ce vor ei. Nu se poate, pur si simplu. Faceti-va cluburi inchise, in care sa fumati pana nu mai puteti! Iesiti dumneavoastra, ca sunteti mai putini dar mai mirositori si mai otravitori, nu noi, nefumatorii!
      Masinile polueaza dar mai putin in prezent decat acum 30 sau 50 ani. Dumneavoastra ziceti ca la fumat sa ramanem la non-Euro! Fiindca suntem in afara Europei si parte din China sau din Africa (asa de curiozitate).
      Multumesc pentru exemplul cu mall-urile, aeroporturile, avioanele etc. Pai acolo cum poti sa bei, mananci, relaxezi, fara sa fumezi? Vedeti ca se poate? Am mers adesea 10 ore si mai mult cu avionul si nu am vazut fumatorii ca fiind disperati sau in stare de soc la sosire. Dimpotriva.

      • Va inselati domnule. Fumatorii care calatoresc ore in sir cu avionul, cand aterizeaza si ies din aeroport primul lucru pe care il fac este sa fumeze. Pentru ca sunt addicted to nicotine.

        Stiti cum recunoasteti un fumator intr-un avion? Dupa felul in care molfaie chewing-gum. Molfaie de cateva ori apoi se opreste vreo 5 minute. Pentru ca mesteca pastille de Nicorette care elibereaza nicotina treptat. Daca poarta o camasa decheiata la gat veti observa un plasture aproape de gat. Nu, nu s-a taiat cand s-a barbierit. Este un Nicorette Patch care are un effect de pana la 10 ore.

        Cu tot respectful, rugamintea mea este sa va documentati impecabil inainte de a va angaja in discutii sensibile care implica si drepturile individuale (de ambele parti ale baricadei). Asta pentru credibilitate.

  13. „Am decis să scriu acest material dupa ce am auzit, repetat de mai multe ori, de catre reprezentanții și susținătorii industriei tutunului, că fumătorii ar fi titularii unui adevărat drept”

    Cine? Cum? Unde? Eu nu am auzit de vreun drept legal la fumat. Nu ştiu niciun fumător -şi sunt fumător şi trăiesc intr-un mare trib de fumători- care să susţină o asemenea aberaţie. Ca atare, tot articolul este un truism, demonstrează ceea ce este evident pentru orice jurist. Dar există tentative ale legiuitorilor care creează obligaţii suplimentare pentru fumători şi generează segregări in spaţiile publice. Deci, dacă era ceva de discutat apăi subiectul ar fi fost întinderea obligaţiilor discriminatorii plasate de politicieni in sarcina fumătorilor, care, iată, sunt şi bolnavi şi ciumaţi şi cu banii luaţi.

    Ar mai fi o chestiune gravă. Incriminarea morală colectivă a fumătorilor. Teoria fumatului pasiv colportată de campaniile neonaziste ale statelor europene a reuşit să producă o culpă colectivă a fumătorilor transformaţi in agresori patibulari ai bieţilor copchii lipsiţi de apărare. Cumva fumătorii dăunează prin definiţie legală sănătăţii populaţiei şi au devenit ţinte ale atacurilor publice ale fanaticilor sănătorişti. Eu nu am întâlnit fumători care să proclame dreptul la fumat, in schimb m-am ciocnit de nenumăraţi militanţi radicali care proclamau obligaţia fumătorilor de a se lăsa de fumat şi somau fumătorii să se abţină sau să se retragă din spaţiile publice [desigur, nişte caraghioşi pe care toată lumea, fumători şi nefumători, îi evită pentru că discursul lor agasant este mai dăunător dpdv psihic decât un bax de ţigări arse, oameni care vorbesc singuri prin cârciumi şi care socializează exclusiv in spaţiul virtual pe care-l trollează fără jenă până când dau de un moderator mai sever care le curmează suferinţa prin banare] .

    Obsesia sănătoristă, iscată de maniacii nazişti eugenişti, ce alimentează astăzi ideologiile etatiste ale politicienilor constituind un temei extraordinar al multitudinii de taxe şi reglementări, împarte in tabere antagoniste societatea nu numai in privinţa fumatului, ci şi a băuturii, sexului, autovehiculelor, zahărului, carbohidraţilor, cafelei, sării. Până şi ţipatul şi scuipatul in public au ajuns iată teme in discursul catalizator de fracturi societale, căci, după cum bine ştim, ţipatul şi scuipatul de seminţe -ce deranjează atâţia oameni civilizaţi şi preţioşi- sunt totuşi permise incă in anume spaţii publice, de pildă pe stadioane, şi niciun politruc nu s-a gândit deocamdată să taxeze suplimentar aceste comportamente reprobabile.

    Câinele moare de drum lung, iar prostul de grija altuia, de sănătatea lui, de obiceiurile lui, de comportamentul lui, de speranţa lui de viaţă. In locul prostului avem astăzi Statul. Statul moare, la propriu, de grija noastră. Pe de o parte cei ce populează instituţiile statului, hoardele de birocraţi şi politruci, nu dau 2 bani pe viaţa, sănătatea şi libertăţile noastre, pe de alta Statul cheltuie sume enorme pentru ca indivizii cei mai nepăsători, cei mai insensibili şi cei mai mizantropi să poată mima in public grija Statului faţă de sănătatea populaţiei. Toţi sociopaţii s-au strâns in guverne şi parlamente şi turuie cu neruşinare despre cât le pasă lor de sănătatea noastră şi cât de bine ar fi ca nenorociţii ăia de fumători să fie şi mai marginalizaţi şi mai taxaţi, pentru ca ceilalţi, cetăţenii perfecţi şi sănătoşi tun, să poată avea libertate de mişcare deplină. Ca in America. Nu America de altădată, ci cea de astăzi, in care un cetăţean poate fi dat in judecată de vecini că fumează in casa lui, proprietate privată, şi că pune astfel in pericol sănătatea copiilor din cartier. Ce mai contează că acelaşi Stat-dădacă-complexată-de-progresul-şi-măreţia-altor-state ucide cu haldele lui industriale şi miniere, unele aflate la 2 paşi de marile oraşe, lăsate de izbelişte in câmpuri, important e ca fumătorii să nu mai poată polua spaţiile publice cu fumul lor canceros şi astfel să ne aliniem şi noi politicilor geniale europene. Bani pentru neutralizarea haldelor nu sunt, pentru că Statul, deja muribund, îşi iroseşte ultimele resurse cu proiecte megalomanice sănătoriste de tip adolfhitler, ridicând sute de săli de sport in comune sărace care nu-s capabile să le asigure întreţinerea, sute de parcuri dotate cu aparate de gimnastică, patinoare la sate, staţiuni de schi in pustietate unde doar ciobanii se aventurează prin nămeţi. Statul face totul pentru ca aceşti copii ai mileniului 3 să se dezvolte armonios şi să rămână sănătoşi. Desigur, mai puţin vaccinuri. Pentru acestea Statul cheltuie nepermis de mult in raport cu comisioanele obţinute de oamenii Statului. Copiii să fie sănătoşi, dar să le iasă şi lor ceva. Şi cu toate aceste eforturi, se pare că aceşti copii ingraţi frecventează in continuare cârciumile insalubre, se lasă pradă viciilor, capătă burţi enorme de la vârste fragede, se dopează cu seminţe, dulciuri, bere, iarbă şi pilule pentru detoxifierea colonului, iar aspectul dizgraţios îl rezolvă cu o găleată de moloz facial şi un nou set de haine lălâi.

    Din când in când, mai ales atunci când economia o ia la vale, Statul are grijă să provoace o criză de panică sănătoristă in populaţie. O doză sănătoasă de spaimă face bine integrităţii guvernamentale. Cum să mai iei aminte la creşterile iminente de taxe când copilul îţi rage in bătătură, binenţeles, din cauza unor dubioşi fumători cu care odrasla s-a înhăitat şi care îl influenţează in rău. Iar Statul, bunul tătuc, te pune să plăteşti campaniile lui in care se face propagandă anti-fumat deşi el este principalul beneficiar al acestui obicei nociv. Statul este fericitul călău care la fiecare ţepuşă pe care victima şi-o infige singură in venă culege un leu, apoi se aruncă asupra omuleţului angoasat de dorinţa irepresibilă a morţii şi-i sădeşte in minte cu barda complexul vinovăţiei, căci altfel nu ar fi atât de dispus să plătească un preţ suplimentar pe nenorocirea lui.

    • Nu a incriminat nimeni si cu atat mai putin eu, fumatorii. Dimpotriva, acestia sunt primele victime ale fumatului, activ sau pasiv. Interdictia fumatului in public este ”win-win”: castiga si nefumatorii si fumatorii, care isi reduc dependenta, care ii leaga si nu ii lasa sa se lase! Si eu cunosc si am prieteni fumatori (multi) dar acestia sustin in proportie de 90% interzicerea fumatului in spatii publice.
      Sunt oameni civilizati care calatoresc in tari straine si vad ca pot fuma si afara din local, fara sa afecteze pe altii si nu ajung acasa cu hainele si parul imbacsite.
      Trebuie sa fii rau de tot de rea credinta ca sa sustii ceea ce sustineti dumneavoastra. Poate sunteti postac si atunci nu are sens sa va aduc argumente.
      Dar poate va doriti o tara ca afara si va mirati de ce nu este. Din ceea ce se intampla in prezent in Romania, inclusiv haosul din localuri – nu aveti nicio tresarire cand vedeti copii, in pizzerie, invaluiti in nor de fum de tigara? Doar in Romania vezi asta si nicaieri altundeva in Europa si nu numai. Au luat-o toti razna si suntem noi normali sau invers?
      Sa recapitulam ce contine fumul de tigara – printre altele: gudron, plumb, monoxid ce carbon, formaldehida, benzen. Este un fel de bomba cu panglica frumoasa si un miros interesant.
      Credeti ca as fi nazist daca as sustine, in contrapartida, sa aiba fiecare dreptul de a purta o arma letala, de a tipa in locurile publice sau de a isi face nevoile acolo unde i se pare mai la indemana?

      • care e de fapt treaba cu acest „postac”, folosit de dvs deja de doua ori? cum va deranjeaza un comentariu, puneti eticheta „postac”.
        din intamplare, euNuke este unul din cei mai in tema, decenti si extrem de bine documentat comentator de pe aceasta platforma. nu cred ca merita sa-l tachinati cu apelativul „postac”. multumesc!

      • Domnule Valentin Mircea, vă mulţumesc pentru replica civilizată, politicoasă şi, pe alocuri, amabilă.

        Ziceţi dumneavoastră că, citez:
        „Nu a incriminat nimeni si cu atat mai putin eu, fumatorii.”
        iar 3 rânduri mai jos, citez:
        „Trebuie sa fii rau de tot de rea credinta ca sa sustii ceea ce sustineti dumneavoastra. Poate sunteti postac si atunci nu are sens sa va aduc argumente.”

        Deci sunt postac şi pe deasupra fumător şi gata, m-aţi anihilat, nici nu a mai fost nevoie de o prealabilă incriminare morală. :)

        Şi eu bănuiesc că guvernul îşi plăteşte postaci pe internet dar nu mă reped să acuz interlocutorii de agende ascunse şi de interese mercantile ce i-ar mâna in conversaţii. Eu, din contră, sunt convins că dumneavoastră sunteţi de bună credinţă şi că este o pură coincidenţă faptul că opiniile dumneavoastră se asemuiesc cu ideologia de stat a României. De aceea in comentariul meu nu am făcut vreo referire la persoana dumneavoastră, ci am vorbit exclusiv de politicile guvernamentale şi de modul in care oameni obişnuiţi cad in plasa acestora, unii dintre ei radicalizîndu-se şi manifestîndu-se agresiv impotriva semenilor, fără să ştie că in acest fel fac jocul unor politruci care au tot interesul să dezbine.

        Şi eu sunt de acord ca in instituţiile publice fumatul să fie interzis, mai ales in condiţiile in care făuritorul acestor instituţii, Statul-providenţial, se pretinde cel mai mare duşman al fumatului. Atâta vreme statele bolnave de socialism au atacat la baionetă viciile oamenilor de rând, dar in acelaşi timp, in mod ipocrit şi abject, ei înşişi, cei ce alcătuiesc şi dictează politicile Statului, fumau fără nicio jenă in birouri, pe culoarele instituţiilor, in nasul prostimii de la ghişeu, in avioane, in trenuri, in şedinţele de partid şi stat, in vestiare, in lojele rezervate nomenklaturii, in teatre, pe stadioane, in cinematografe. Asta inseamnă oare că politicienii europeni care au catadicsit in cele din urmă să pună regulamentele interne ale instituţiilor in acord cu principiile purificaţioniste clamate in campanii electorale ar avea vreun merit moral? Păi nu, pentru că aceşti tovarăşi au decis că nu e cazul ca slugile lor, birocraţii, să sufere mai mult decât cetăţeanul de rând, aşa că măsurile prohibitive au fost extinse şi asupra vieţii private, in aşa-zisele spaţii publice care in fapt nu sunt publice, ci proprietate privată, unde tovărăşeii au decis că au dreptul să intre cu bocancii şi să dicteze nu numai că acel spaţiu va fi purificat de nicotină dar şi că, de-acum incolo, va fi guvernat de norma de drept public in mod totalitar, fără drept de apel, iar că ceilalţi, cetăţenii nefumători, ar trebui să inchine ode de bucurie şi mulţumire Statului ocrotitor care i-a salvat cu această ocazie de la o moarte sigură şi oribilă.

        Cu alte cuvinte, nu pot fi sub nicio formă de acord cu reglementările Statului ce transformă un spaţiu privat intr-un spaţiu public in care birocraţii se pot manifesta ca stăpâni, dar întotdeauna voi fi de acord cu norma privată ce limitează sau recomandă un anume comportament, inclusiv impotriva fumatului. Mă supun cu stricteţe normei private ce interzice fumatul in restaurante cu mult înainte ca statul să intervină şi să impună acest lucru patronilor. Este firesc, este de bun simţ să respecţi regulile localului care te găzduieşte, şi, in plus, există un cod -desigur, privat- al bunelor maniere. Din păcate Statul vrea să dicteze astăzi şi bunele maniere. Nu mă miră deloc. De ce nu ar fi obiectul plagiatului şi un asemenea cod? Dacă Şeful Statului voieşte, de mâine vom deveni educaţi prin Decret. Nu o să mai fie nevoie de părinţi şi de şcoală, va fi suficient un test guvernamental.

        Ca atare, nu există victime ale fumatului, dar există destule victime ale Statului, inclusiv ale propagandei de stat. Fumatul nu face victime, nu are cum, nu este o persoană, nu este o instituţie, ci un banal obicei care, intr-adevăr, are consecinţe negative asupra sănătăţii. Dar decizia de a fuma este personală şi luată in deplină cunoştinţă de cauză, spre deosebire de decizia de a te „asigura” in sistemul de stat de asigurări medicale care in fapt nu presupune un contract, ci o simplă taxare suplimentară a veniturilor personale. Există milioane de victime ale sistemului de asigurări de sănătate şi nicio victimă a fumatului. Există milioane de oameni jefuiţi prin taxare aberantă şi niciun pacient a cărui cauză de deces să fi fost fumatul. Da, fumatul este un factor agravant pentru o mulţime de boli şi da, fumătorii mor mai tineri, dar tocmai acesta este motivul pentru care Statul vrea să fii fumător, şi, desigur motivul pentru care niciodată nu va interzice comercializarea produselor din tutun, pentru că va scăpa mai repede de tine, îţi va plăti mai puţin timp pensia şi vei beneficia de mai puţine medicamente pentru că moartea ta va fi mai rapidă. Dar iată că, deşi toate acestea sunt bine ştiute, apar indivizi -şi sunt sigur că nu sunt postaci- care cer să fim jefuiţi şi mai tare pentru că am fi fumători. Păi asta este incriminarea colectivă de care vorbeam. Se face o conjectură bazată strict pe observaţiile unor anonimi nevricoşi nimeriţi in cele mai rău-famate cârciumi şi pe parcurs se transformă in concluzie ştiinţifică irefutabilă care spune că toţi fumătorii sunt agresorii nefumătorilor şi ca atare trebuie să plătească pentru daunele -care au devenit certe, nu prezumate- produse societăţii. Şi cine să fie executantul cel mai potrivit pentru pedepsirea agresorilor şi ucigaşilor decât Statul? Statul care profită din plin de pe urma fumătorilor şi iată, aşa cred radicalii anti-fumat, nu sunt indeajuns de păgubiţi prin accize, ci e musai să fie spoliaţi şi prin taxe discriminatorii deghizate in asigurări publice. Ce ar trebui să fac eu ca fumător in această situaţie, in care ţipetele fanaticilor anti-fumat se propagă asurzitor in spaţiul public al dezbaterilor? Să tac, căci altfel se irită grav cetăţenii vigilenţi apărători ai sănătăţii publice închipuite? Nu vă este clar domnule Valentin că urmează o nouă suprataxare, deci o nouă pierdere patrimonială pentru mine? Sunt postac pentru că indrăznesc să-mi apăr averea? Sunt necivilizat pentru că îndrăznesc să-mi apăr tabieturile pe care civilizaţia europeană le-a practicat sute de ani fără atâtea false scrupule morale? Aşa să fie. Dar oare această manieră de a privi lucrurile nu cumva contribuie la segregarea de care vorbiţi?

        • Va multumesc pentru raspuns si ma bucur ca nu sunteti postac.
          Va rog din nou sa cititi ce am scris mai sus si sa incercati sa raspundeti la intrebarile pe care le-am pus. Pot si eu sa scuip, sa imi suflu nasul, sa tip, sa vin cu cainele in restaurant/bar? Va ganditi ca exista persoane care sufera de boli respiratorii si care sunt ostracizate in case si pe strazi, deoarece 2 minute in fum de tigara le-ar putea fi fatale? Nu este vorba de stat (nu inteleg de ce il scrieti cu majuscula, ca nu e Dumnezeu), este vorba de umanitate si de bun simt. Acestea ar fi trebuit sa functioneze. Am vazut sustinatori ai bunului plac (adica, fumatul in public) care au spus ca sunt mai deranjati de copiii de 5 ani care vin cu parintii la restaurant.
          Raspunsul la intrebarile de mai sus va ofera solutia – se numeste maieutica.
          In rest, mai ganditi-va: „Fumatul nu face victime, nu are cum, nu este o persoană, nu este o instituţie, ci un banal obicei care, intr-adevăr, are consecinţe negative asupra sănătăţii”.
          Stimate domn, fumatul ucide, ca in tigara nu este laptisor de matca. Este otrava cu arome. It’s a fact! Ca dependenta ne face insensibili la asta si la ce se intampla cu noi si cu cei din jur este o drama! Exista femei insarcinate care fumeaza si exista femei care alapteaza si fumeaza. Exista parinti care umplu masina de fum de tigara, cu copiii in ea (tatal meu facea asta).
          Ce sa va mai zic?
          Fiecare gandeste pentru el.
          Dar nu aveti dreptul sa imi suflati fum de tigara in nas si nici sa imi cereti sa stau afara!

    • Excelent din nou comentariul!

      Ma mahneste si pe mine toata aceasta pleiada de juristi care nu face distinctia intre a fi LEGAL sa tiparesti moneda sa ma intrebi daca te numesti Guvernatorul Bancii Centrale si ILEGAL daca oricine altcineva ar tipari cu un xerox color acesti bani. Ambele actiuni produc acelasi efect asupra puterii de cumparare a banilor deja existenti si aflati in proprietatea noastra. Sau juristi care nu sunt deloc deranjati de rezerva fractionara prin care un depozit bancar LA VEDERE este imediat imprumutat altcuiva desi eu nu am imprumutat banca cu acei bani ci doar i-am adapostit acolo din motive de securittate sau usurinta manipularii lor. Si alte elemente din dreptul de proprietate si libertati incalcate de un sistem juridic tot mai sufocant.

      In schimb inventam cu euforie noi si noi reguli, obligatii si institutii doar pentru ca unii nebuni de prin alte parti o fac…

      Nu e departe momentul in care legea ne va spune ce sa bem, cat sa bem, cand sa bem etc. Oare nu e tot un fel de comunism asta? Prin aceasta abundenta de reglementari nu facem decat sa intarim interventionismul etatic tot mai dificil de sustinut de bugete publice tot mai indatorate. Este clar ca o lege contra fumatului in spatiul public are nevoie si de o institutie de control in teritoriu care sa dea si amenzi. Deci birocratie suplimemtara…

  14. „comerțul cu moarte” – am citit asta si m-am oprit. Ca fumator, stiu ca tigarile au *risc*, eu nu fumez moarte. Tine de gena. Cei mai interesanti oameni pe care-i stiu sint fumatori sau fosti fumatori.

    Articolul pleaca de la o premisa falsa, anume ca ar exista un drept legal la fumat. Nu exista.

    Dar fumatorul este noul negru al societatii. Guess what: fumatorii nu prea fac dementa (ghici de ce!).

    Chestia cu passive smoking e oricum o gluma idioata: http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC155687/

    Citat: „No significant associations were found for current or former exposure to environmental tobacco smoke before or after adjusting for seven confounders and before or after excluding participants with pre-existing disease. No significant associations were found during the shorter follow up periods of 1960-5, 1966-72, 1973-85, and 1973-98.”

    E publicata in British Medical Journal, deci cred ca e o referinta destul de ok. Intre timp, s-au mai facut studii de genul asta, cautati-le (dupa ce eliminati pe cele platite de industria tutunului)

    Aveti grija, ca inghititul ideilor pe nemestecate si apoi raspindirea lor face mai rau sanatatii celor din jur decit fumatul :)

    • Gluma idioata? Hai sa vedem…

      „Does exposure to secondhand smoke cause cancer?

      Yes. The U.S. Environmental Protection Agency, the U.S. National Toxicology Program, the U.S. Surgeon General, and the International Agency for Research on Cancer have all classified secondhand smoke as a known human carcinogen (a cancer-causing agent) (1, 3, 5, 7).

      Inhaling secondhand smoke causes lung cancer in nonsmoking adults (4, 5). Approximately 3,000 lung cancer deaths occur each year among adult nonsmokers in the United States as a result of exposure to secondhand smoke (2). The U.S. Surgeon General estimates that living with a smoker increases a nonsmoker’s chances of developing lung cancer by 20 to 30 percent (4).”

      „What is a safe level of secondhand smoke?

      There is no safe level of exposure to secondhand smoke. Even low levels of secondhand smoke can be harmful. The only way to fully protect nonsmokers from secondhand smoke is to completely eliminate smoking in indoor spaces. Separating smokers from nonsmokers, cleaning the air, and ventilating buildings cannot completely eliminate exposure to secondhand smoke (4).”

      http://www.cancer.gov/cancertopics/causes-prevention/risk/tobacco/second-hand-smoke-fact-sheet
      Australienii ce zic despre „gluma idioata”?
      https://www.health.gov.au/internet/main/publishing.nsf/Content/2C2DEB2D69E29B0DCA257BF0001E7410/$File/tobpass.pdf
      Sa vedem cum e prin Europa, un document luat chiar de pe site-ul Comisiei europene.
      http://ec.europa.eu/health/tobacco/smoke-free_environments/index_ro.htm
      Spicuiesc un pic
      „Rezultatele unui sondaj Eurobarometru din martie 2009 arată că 84 % din cetățenii UE ar prefera ca fumatul să fie interzis în birouri și în general la locurile de muncă situate în interior, 79 % ar dori ca acesta să fie interzis în restaurante, iar 61 % ar dori ca și barurile și cafenelele să interzică fumatul în interior.”
      Recomada
      Recomandarea Consiliului
      „Recomandarea Consiliului privind mediile fără fum de tutun a fost adoptată, în urma unui proces consultativ și legislativ, la data de 30 noiembrie 2009. Aceasta invita statele membre să acționeze pe trei fronturi principale:

      -să adopte și să aplice legi care să reducă expunerea cetățenilor la fumul de tutun în spațiile publice închise, la locurile de muncă din interior și în mijloacele de transport în comun, în termen de trei ani de la adoptarea recomandării
      -să sprijine legislația împotriva fumatului prin măsuri menite să protejeze copiii și să încurajeze renunțarea la fumat, precum și prin avertismentele vizuale de pe pachetele de țigări sau tutun.
      -să consolideze cooperarea la nivelul UE prin instituirea unei rețele de puncte focale naționale pentru controlul tutunului.”
      Curat idioti, nu?

      • Cam da. Riscul este pentru mine, nu pentru cel care inhaleaza fum de tigara in treacat. Asta nu inseamna sa fumezi peste tot, ci in locuri amenajate (asa e politicos). Insa nu confundati sistemele publice de sanatate din tarile respective cu passive smoking, prbl este ca fumatorii au mai multe probleme, si solicita anumite servicii de sanatate, iar toti sint pe reduceri de costuri.

        Realitatea este ca nu se stie exact daca second-hand smoking e chiar periculos, atit industria cit si activistii anti smoking au fost extrem de activi in a-si finanta studiile :)

  15. Am o nelamurire totus,i profit de ocazie. Am ezitat la primul comentariu, nu am studii juridice, dar poate ca ar fi necesara o clarificare, pentru noi, nespecialistii. Spuneti ca”nu exista dreptul legal la fumat!”
    Impresia mea (repet, nu ma pricep la chestiuni de fond, de drept) se poate rezuma la zicerea „ce nu e interzis e permis”. Adica nu trebuie sa cautam daca ceva e permis ci daca e interzis.
    Nefiind interzis nu exista articol legal in baza carui sa fii penalizat? Corect?
    Nu exisatain lege dreptul de a purta pantofi maro, sau de a maca seminte…dar doar unul este penalizat, daca faci gunoi. Mai mult, sunt lucruri neintezise legal, dar care nu se fac: nu e interzis sa ragai sau sa tragi vanturi, nu? Si totusi nu se face…desi nu primesti amenda pentru asa ceva.
    Deci, dupa mine, normal este nu sa cautam dreptul lor de a fuma, ci sa-l interzicem atunci cand aduce atingere altor drepturi, a caror incalcare este penalizata explicit in alte cazuri.
    Or, atunci cand periclitezi sanatatea cuiva, cand ii ingradesti libera circulatie, direct sau indirect, corect este sa ingradesti explicit, cand e cazul, libertataea acelui care, prin efectul de vecinatate iti aduce o „atingere” penalizata deja pentru alte actiuni. Dar nu prin a cauta daca are sau nu dreptul sa faca ceva, ci prin a-i interzice, avnd ca baza etc, etc
    Deci, puteti detalia putin cum e cu dreptul asta de face ceva? Ca pentru profani…

    • Multumesc pentru intrebare!
      Adagiul „ce nu este interzis, este permis” este un…adagiu, adica nu este o regula juridica, ci un principiu specific mai ales doctrinei libertariene.
      Fumatul nu este prevazut nicaieri ca drept, asa cum este dreptul la viata. Asa ca poate fi cel mult tolerat, limitat la sfera individuala, unde statul nu poate interveni, chiar si cand individul isi face rau.
      Dreptul la fumat nu exista insa in societate si nu se bucura de protectie legala, pe simplul motiv ca afecteaza oameni care nu vor/nu aleg asta.
      Fumatul, simplu juridic, este doar un interes (placerea personala a celor care il practica), ca si purtarea de pantofi maro (doar ca acesta din urma nu dauneaza celor din jur).
      In final: ceea ce incerc eu sa argumentez este ca nu exista un drept de a fuma in public, cu spatii dedicate si protectie legala. In particular, totul este mult mai simplu.
      Problema cu sustinatorii unui drept la fumat este ca nu prea fac diferenta intre spatiul public si cel privat, intre ceea ce iti place si ai chef sa faci si ce vor cei din jur. Eu sunt numit comunist sau nazist doar fiindca indraznesc sa arat ca si altii au drepturi iar echilibrul se realizeaza prin renuntarea celui care afecteaza pe cei din jur, nu prin renuntarea acestora.

  16. Lucrez intr-o institutie publica, mai precis la Serviciul Judetean de Ambulanta unde ce sa vezi!? se fumeaza!Nu mi se pare normal sa se fumeze in ambulanta, sau in statia de ambulanta.Colegul meu e fumator, am avut nenumarate disctutii pe tema asta si l-am rugat politicos sa fumeze afara, dar se pare ca cu vorba buna nu merge, legea bunului simt nu se poate aplica in aceasta situtatie.Superiorii nostrii nu vor sa ia nici o masura, imi ramane sa va intreb pe voi daca stiti unde as putea face o sesizare in acest sens?

    • Situatia dumneavoastra trebuie sesizata la Ministerul Sanatatii. In ce localitate este statia de ambulanta? Situatia este graitoare pentru degradarea la care s-a ajuns in Romania – tara bunului plac. Celalalt exemplu strigator la cer: holurile Parlamentului.

  17. Domnule Valentin Mircea.,

    vă felicit pentru acest articol clar şi pertinent. La referirile relevante pe care le-aţi făcut din Constituţie aş adăuga Art. 57. care prevede că „…drepturile şi libertăţile trebuie exercitate cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi”. Ori fumătorul în public exact asta face: încalcă altora drepturile constituţionale pe care Dvs. le-aţi enumerat.

    • Multumesc pentru completare!
      Nu este o omisiune. Nu am facut referire la art.57 deoarece se raporteaza la drepturile si libertatile prevazute expres in Constitutie, printe care nu se regaseste dreptul la fumat in locuri publice.
      Prin analogie, putem invoca insa art.57 si putem spune ca si daca ar exista un drept de a fuma, acesta nu poate fi exercitat intr-o maniera in care sa afecteze drepturile si libertatile celorlalti. Cu alte cuvinte, art.57 din Constitutie este expresia principiului juridic „dreptul tau inceteaza acolo unde incepe dreptul altuia”!

  18. De acord cu interzisul fumatului in institutiile publice, de acord si la locul de munca, si in general in locurile unde cetatenii au obligatia sa se prezinte.

    Nu inteleg de unde vine tupeul asta de a pretinde sa nu se fumeze in localuri. Stiu, legal e un loc public pentru ca a luat autorizatie de la primarie… ma rog. Dar pana una alta chestiunea e cam asa:

    Eu nu am nici o problema sa nu intru in localuri care nu accepta fumatori, sau care au dress code ca n-am de ce sa am. Ma duc in alta parte daca eu si obiceiurile mele nu suntem doriti acolo. Problema e ca dumneavoastra vreti sa mergeti musai unde merg eu. De ce? Nu imi doresc compania dvs., prefer sa fumez. Libera circulatie nu inseamna sa poti merge oriunde, intrebati orice portar.

    Aveti in articol un pasaj hilar:

    ” Aparenta soluție ”solomonică” oferită de legea română duce la situații absurde, în care ar trebui ca un grup de prieteni ieșiți în oraș să se separe în două grupuri și să stea la mese separate.”

    Nu vad care e absurdul aici. Problema dvs. insa este ca prietenii dvs. fumatori prefera sa se lipseasca de compania dvs. nepretuita si sa se duca in localuri unde se fumeaza. Nasol. Schimbati-va prietenii, nu interziceti fumatul. Dragostea cu de-a sila….

  19. In Romania se va ajunge la aceeasi situatie care exista in Europa de Vest, America de Nord, Australia, etc. Hai sa folosim termenul supra-utilizat de lume civilizata. Fumatul va fi interzis in toate spatiile publice, ca ne place sau nu. In ultimii 20 de ani in Canada am urmarit toate dezbaterile si etapele care se deruleaza acum in Romania. Veti vedea, se va intampla ce s-a intamplat si aici cu mai bine de un deceniu in urma.

    Cred ca este corecta decizia. Mentionez ca sunt fumator, dar m-am invatat sa nu fumez nici macar in casa la mine desi sotia fumeaza. Evitam amandoi asta. Se imbacseste casa, hainele, masinile, etc. Poti fuma linistit afara pe terasa, iar iarna fumez pe geam.

    Orice casa de asigurari te va taxa in plus daca esti fumator. S-a determinat statistic ca guvernele platesc prea multi bani pentru a trata bolile cauzate de fumat fata de accizele pe care le percep pentru comercializarea produselor din tutun. Asta este, cifrele si bugetele au prioritate. S-a incercat si aici povestea cu divizarea localurilor intre fumatori si nefumatori. S-a mers pana la a monta instalatii de filtrare a aerului in saloanele de fumatori. S-a renuntat pentru ca sindicatele au cerut despagubiri majore pentru personalul care deserveste fumatorii. Faptul ca bucatarii lucreaza intr-un mediu toxic, plin de uleiuri si grasimi arse, nu are nici o importanta, este considerat un loc de munca obisnuit. Sfanta ipocrizie…

    Toata chestiunea este de perceptie si de „tendinta civica” la urma urmei. In anii prohibitiei in USA, faceai puscarie daca consumai cateva pahare de vin. Pentru ca asta era tendinta civica atunci, desi marea majoritate a populatiei fuma in draci. Evident, s-a renuntat la idee.

    Dar nu asta este problema. Categoric si fara discutie fumatul este daunator organismului, numai un cretin sustine contrariul. Ce ma deranjeaza este ipocrizia. In Canada fost aprobata legislatia care interzice folosirea tigarilor electronice in public. Sa ne intelegem: pot sa folosesc o tigara electronica langa un nefumator fara absolut nici un pericol pentru nefumator. Se foloseste un atomizator care produce vapori pentru absorbtia nicotinei (unele tigari nu au chiar deloc nicotina, contin arome de cafea, fructe, ciocolate, vanilie, etc). Nu exista nici fum si nici substante cancerigene nici pentru fumator si nici pentru nefumator. Este pur si simplu un device care elibereaza o doza de nicotina pentru persoanele care au o adictie pentru nicotina. Atata tot. Am prieteni care nu au fumat niciodata tutun in viata lor dar se distreaza pufaind dintr-un atomizator cu gust de capsuni. Ei bine nu au voie sa o faca in locuri publice. Problema de perceptie, minorii trag cu ochiul si vor si ei.

    Mda, s-a ajuns la situatii absolut absurde. Si pentru ca tot au fost postate o multime de comentarii referitoare la drepturile individuale, cum explicati situatia de mai sus? Sunt ingradite drepturile individuale sau nu? Ale cui? Si cum?

  20. Prin interzicerea fumatului in TOT spatiul public, fumatorilor li se ofera un spatiu special dedicat pentru a-si satisface aceasta placere/acest viciu. In plus fumatorului nu i se cere sa lucreze in plus pentru acest timp consumat pentru fumat. Oare e vreo discriminare pozitiva si pentru cine ?

    • Nu stiu unde lucrati dumneavoastra insa eu unul cunosc destule cladiri in care „spatiul dedicat” inseamna, de fapt, afara, si asta fie ca viscoleste fie ca sunt 40 de grade la umbra. Cat despre orele lucrate in plus, am avut placerea sa-l cunosc pe cel mai bun specialist SAP din Romania, fumator de doua pachete pe zi: credeti-ma, l-as fi angajat instantaneu, chiar daca trebuia sa-i fac o camera speciala unde sa poata fuma (si chiar daca, in absenta acestei posibilati, si-ar fi petrecut patru ore din programul de lucru in „locul de fumat”).

  21. Am si eu o problema cu soferii care fumeaza in timp ce conduc cu mijloacele de transport in comun cu calatori. Ce masuri pot lua in acasta situatie? Circul insotita de un copil, si uneori cand urci intr-un astfrel de autobus, parca ai intra intr-un bar, in asa hal pute!
    M-am gandit si eu: ce-ar fi daca la-s pune pe copil sa faca pipi in autobuz, sau sa incepem sa tipam, sa dam cu picioarele, sa scuipam seminte, etc! Evident ca nu voi face astra, pentru ca nu asa vreau sa imi educ copilul, insa totusi… de ce trebuie un autobuz intreg sa fumeze pasiv de la un sofer care nu se poate abtine? Si credeti-ma, ca asta se intampla zilnic, sa gasesti un individ de genul… si nu sunt cazuri izolate, cum zicea cineva mai sus ca ce cu soferul de taxi…

    • Fumatul este interzis deja in mijloacele de transport in comun – metrou, autobuz, avion. Plus, soferii nu au voie sa fumeze la volan, conform Codului Rutier, iar domnul respectiv este sofer profesionist si are raspunderea pentru siguranta celor transportati. Soferul respectiv incalca aceste reguli si cel mai simplu este sa faceti o sesizare la regia de transport local de care apartine. Sunteti calator si aveti drepturi!

  22. am incercat sa citesc tot articolul, dar recunosc greutatea „rumegarii” scriselor ….. eu am o alta nelamurire – sunt fumator, cca 5-6 tigari pe zi, niciodata in spatii inchise, ci doar mai „la fereala” …. imi pasa de cei din jur . sub apartamentul meu locuieste unu’ certat probabil cu bunele maniere si fumeaza in baie, deranjandu-ma. Atunci imi ies din pepeni si in acea zi fumez si eu in baie, lucru deranjant pt vecinul de deasupra ……. BT ITS THE WAY 2 FEEL BETTER …….. deci, unde gresesc, mi se poate imputa ceva ????

  23. Eu as vrea sa stiu o chestie:

    De ce trebuie interzis total fumatul in baruri si de ce nu e ok o lege care sa permita existenta unor locuri de fumat? Ceva in genul:

    Fumatul sa fie permis doar in barurile care au o camera _separata_ pentru fumatori, cu instalatie de ventilatie _adecvata_.

    Nici un nefumator dinasta ce se bate cu caramida-n piept pentru interzicerea fumatului n-a fost in stare sa-mi explice. Nu, ei vor sa se interzica ceea ce lor nu le place, pentru ca asta-i calea spre libertate si democratie. Pentru ca daca un fumator vrea sa se afume undeva, n-are dreptul. Chit c-ar vrea sa se afume intr-un loc in care n-ar deranja nasucul sensibil al nefumatorilor.

  24. Pe aceeasi premiza a dreptului la sanatate, interziceti masinilor sa circule prin oras deoarece masinie afecteaza sanatatea participantilor la trafic care nu poseda masina si interziceti alcoolul deoarece efectele lui ne afecteaza pe toti in mod direct si cine spune ca nu e adevarat, e invitat sa-mi arate un jurnal de stiri fara alcoolici care bat, omoara, violeaza, fac scandal. Inteleg dreptul nefumatorilor la aer curat dar si eu am dreptul sa stau la caldura intr-un loc special amenajat nu afara in frig precum cateii. Se numeste umilinta si discriminare doar pentru ca am ales viciiul tigarilor in schimbul celorlalte vicii mult mai periculos pentru restul oamenilor precum drogurile, alcoolul sau sofatul.

  25. Articolul e corect si complet. Mulți chibiți ca la fotbal.
    Sunt studii numeroase și serioase privind pericolul fumatului pasiv. Cine e curios poate să le caute, nu să tasteze că nu e adevărat. Vizitați un salon cu bolnavi pneumo și o să vă convingeți.
    Cred că modificarea legii va aduce amenzi nenumărate pentru localurile cu fumători. Dacă o sa vad un fumător fumând în zona de nefumători voi suna la 112.
    Mi se întâmplă să intru într-un local și să nu știu că sunt fumători pentru că nu scrie la intrare. Comparatia cu consumul de alcool nu ține deoarece dacă zaci beat în șanț nu îmbolnăvești pe nimeni iar condusul mașinii sub influența alcoolului e sancționată de lege.
    Cred e bine ca restricțiile să existe pentru a mai salva ceva din generația următoare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Valentin Mircea
Valentin Mircea
Valentin Mircea este avocat în cadrul Baroului București din anul 1996, specializat în dreptul afacerilor și Senior Partener la Mircea și Asociații. Mircea este doctor în dreptul concurenței al Universității București din 2013 și din octombrie 2018 este Visiting Fellow la European University Institute la Florența (Italia). În trecut Valentin Mircea a ocupat diverse funcții în mediul privat - KPMG, Sinclair Roche & Temperley (Stephenson Harwood) - și autorități publice (printre altele, vicepreședinte al Consiliului Concurenței (până în 2013) și șef al Corpului de Control al Prim Ministrului, în 2016). Valentin Mircea este licențiat în drept al Facultății de Drept din Universitatea București, titular al unei diplome de studii generale a Universității Sorbonne Pantheon Assas și absolvent de studii postuniversitare în dreptul internațional al concurenței al Universității din Melbourne, Australia. Acesta este autorul mai multor cărți și articole pe subiecte care țin de dreptul concurenței și dreptul afacerilor și este în mod frecvent vorbitor la conferințe de specialitate în România și în străinătate.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro