Home » Opinie » Citesti:

O gripă ca oricare alta?

Dorin Andreescu martie 26, 2020 Opinie
49 comentarii 4,521 Vizualizari

Există un curent de opinie, susținut chiar de persoane educate medical, doctori sau epidemiologi, care afirmă că epidemia cu Cov19 nu ar fi mai periculoasă decât o banală gripă.

Unul dintre acestia, Dr. Ioannidis* are o carte de vizită impresionantă: este profesor de epidemiologie la prestigioasa universitate Stanford, din California.

Articolul său, publicat pe 17 Martie, are ca titlu “A fiasco in the making“.

Autorul pornește de la faptul că mortalitatea infecției cu Cov19 este incertă. Întradevăr, mortalitatea fiind rezultatul divizării între numărul de decese și numărul de infectați, este imposibil de raportat cu precizie, în absența adevăratului numar de pozitivi…

Numărul persoanelor testate pozitiv nu ne ajută prea tare, fiind nerelevant cu privire la penetranța epidemiei în populație.

Dr Ioannidis  ia drept model cazul vasului de crozieră Diamond Princess, care are avantajul major de a fi o comunitate epidemiologică închisă. Absolut toți membrii săi au fost testați așa încât avem posibilitatea să identificăm iluzoriul numitor din fracția mortalitătții.

La ora actuală, sunt 706 pozitivi și 8 decese înregistrate printre pasagerii vasului de croazieră, rezultând o rată a fatalității de un pic peste 1%.

După ce ajustează numerele la o populație mai tânără decât pasagerii vasului, autorul estimează o rată a mortalității globale de 0.3% .

Fără măsuri de carantină, virusul va afecta 1% din populația Americii, susține domnul doctor, adică 3.3 milioane, rezultând  în 10.000 de vicitime, majoritatea persoane în vârstă, cu comorbidități.

Numărul pare semnificativ, dar comparat cu o banală epidemie de gripă, poate nu.

Gripa sezonieră determină 20.000 -50.000 de victime anual în Statele Unite, majoritatea persoane în vârstă, cu comorbidități.

In concluzie, expertul epidemiolog susține că este foate posibil ca reacția socială legată de noul coronavirus să fie total disproporționată, chiar  irațională “ca în cazul unui elefant atacat de o pisică… încercând să evite pisica, elefantul poate să cadî în prăpastie și să moară…”

Așa să fie oare?

Din păcate, autorul nu pare a considera multiple aspecte ce par să contrazică idea unei epidemii banale, nediferită semnificativ de gripa sezonieră.

De exemplu, aș susține, fără să am competența de epidemiolog a autorului, că mortalitatea cu Cov19 poate fi aproximată, dacă evaluăm câteva modele cu date de încredere.

Poate cel mai interesant dintre ele este cel din Corea de Sud.

Sistemul de sănătate din Corea prevede un plan bine definit în caz de epidemie și se pare că a fost instituit după recentele epidemii  cu SARS (Sindromul de insuficiență respiratorie acută severă, produs tot de un coronavirus).

Pe scurt, modelul de intervenție sud-corean constă în testare masivă și anchete epidemiologice agresive, cu scopul de a identifica cât mai devreme posibil persoanele pozitive și contacții lor, urmate de izolarea strictă.

La data publicării articolului, erau cam 8000 de subiecți pozitivi (indivizi infectați) în Corea, cu aproximativ 90 de victime, rezultând într-o mortalitate ceva mai mare de 1%.

Numărul celor testați este remarcabil: mai mult de un sfert de milion.

Bineînțeles că nu sunt numere absolute, dar considerând că numărul de pozitivi și de victime a rămas relativ constant, sau a crescut ușor în Corea, spre deosebire de câteva țări europene, sugerează faptul că echipa epidemiologică din Corea a estimat numțrul celor infectati cu mare precizie, fără a fi nevoie de carantină națională totală.

De asemenea, este un model populațional mult mai aproape de realitate decât un număr mic de persoane izolate pe un vas de croazieră.

Altă problemă, probabil cea mai serioasă, ar fi ignorarea completă de către Dr. Ioannidis a datelor catastrofice din Europa.

Dacă ar fi sa extrapolăm estimările autorului (penetranță de 1% și mortalitate de 0.3%) în Italia de Nord (populație de 10 milioane) ar rezulta un număr total de victime, fără carantină de nici un fel, de doar 300.

La data publicării articolului erau deja 3.405 de morți în Italia de Nord, probabil că vor fi mai mult de 6.000 până pe 24 martie a.c..

Dacă includem întreaga populație din Italia, ar rezulta 1.800 de victime prognosticate, în condițiile de ne-carantină.

Modelul doctorului Ioannidis pare a subestima sever realitatea, folosind  datele care erau citate la data publicarii articolului lui.

Este adevărat că modelul italian și cel american nu sunt identice, populația din Italia fiind mai vârstnică și mai frecvent fumătoare, dar nici pe departe suficient pentru a explica diferența dintre prognoză și cifrele de mortalitate din realitate.

Infecțiozitatea în epidemia cu Cov19 a fost în repetate rânduri aproximată intre 1.8 și 2.5 cazuri noi, contaminate de la un individ pozitiv (bolnav sau doar infectat).

Puterea de contaminare a Cov19 este semnificativ mai mare decât cea a gripei sezoniere și – aplicată la Statele Unite – ar rezulta într-un număr total de infectați de 100-150 de milioane, dacă epidemia ar fi lăsată să evolueze liber, fără măsuri de carantină.

Considerând o mortalitate de 1%, epidemia cu COVID 19 din USA ar rezulta în1-1.5 milioane de victime, mult mai ridicată decât cea prognosticată de doctorul Ioannidis și cu siguranță de neacceptat.

O altă observație face să nu credem că putem echivala victimele gripei sezoniere cu infecția cu Cov19.

La prima vedere, urmărind mass media, ambele epidemii afectează predominant “persoanele în vârstă cu comorbidități”.

In realitate, victimele Cov sunt diferite: gripa sezonieră este fatală pentru persoane cu speranța de viață foarte mică, dar nu și epidemia cu Cov19.

Am lucrat în spitalele din America mai bine de 25 de ani și am observat iarnă de iarnă pacienții internați cu gripă clasică, cei care nu evoluează bine au severe probleme de sănătate: insuficiență cardiacă avansată, ciroză hepatică, stări de imunitate deprimată la cei tratați cu citostatice și mai toți sunt de peste 80 de ani.

Statistica susține observațiile mele empirice, la gripa sezonieră mortalitatea sub 80 de ani este foarte mică.

Practic, “gripa numai deschide poarta raiului” pentru cei ce se pregătesc să bată la ea, asta explică oarecum și resemnarea populației în fața unei probleme mai mult sau mai puțin inevitabile.

Nu se face mare vâlvă în mass media în fiecare an cu privire la cei 20 de mii decedați de gripa…

Datele acumulate până acum despre Cov19 sunt net mai îngrijorătoare: e adevarăt ca peste 80 de ani riscul este mai mare, dar mortalitatea la 50, 60 si 70 de ani este de 10-20 de ori mai mare decât la gripa sezonieră.

La capitolul comorbidități, se pare ca sunt ceva diferențe importante: deși datele nu sunt abundente, cea mai frecvent întâlnită boală asociată pentru Cov19 este hipertensiunea arteriala, urmată de diabet, bronșită cronică obstructivă, cu alte cuvinte probleme relativ banale, întâlnite la mai mult de jumatate din populația adultă a Americii.

O persoana de 70 de ani cu diabet si hypertensiune controlate are o rată de mortalitate de 8-10% cu Cov și numai una neglijabilă (0,1% după CDC) cu gripa sezonieră.

Se spune repetat, că – în afara super seniorilor – Cov nu este de temut și că mortalitatea, care nu este diferită de zero, este întradevăr mică pentru cei mai tineri.

Morbiditatea, inclusiv pentru boala respiratorie severă, nu este deloc de neglijat la bolnavii mai puțin vârstnici. Cifre recente, comunitate de CDC (Centrul de Control al Bolilor), arată că nu mai puțin de 38% din cei cu afectare respiratorie severă sunt sub vârsta de 54 de ani.

Chiar dacă cei mai mulți vor supraviețui, există cheltuieli uriașe, emoționale și financiare.

Și nici sechelele lăsate în structura și funcția plămânilor nu sunt de neglijat.

Cei mai mulți bolnavi, odată asistați cu ventilație artificială, petrec câteva săptămâni în serviciile de terapie intensivă.

Numărul semnificativ al bolnavilor mai tineri cu boală respiratorie severă stresează masiv sistemul de sănătate.

Sunt rapoarte credibile din Italia despre raționalizarea paturilor în departamentele de terapie intensivă și nevoia care a impus ca bolnavii peste 65 de ani să nu fie considerați uneori pentru ventilare artificială, în favoarea unor bolnavi mai tineri, cu șanse mai mari de recuperare.

Este foarte probabil că un  considerabil excess în mortalitate se înregistrează și datorită stressului sever a sistemului de sănătate, solicitat peste capacitatea lui maximă.

Evident, nimic din aceste scenarii catastrofale nu se întâlnește într-o epidemie “obisnuită” de gripă.

In concluzie, în lipsa unui regim strict de carantină, dovedit foarte eficient în China, sau a unor măsuri  epidemiologice agresive și precoce, ca cele introduse în țările din Asia de Nord Est( Corea, Singapore, Taiwan, Honk Kong…), epidemia cu Cov19 este capabilă să producă complicații și decese cu câteva ordine de mărime superioare unei epidemii de gripă sezonieră.

Parafrazând autorul menționat, există posibilitatea întâlnirii dintre un elefant și o pisică turbată și – în lipsa tratamentului antirabic – elefantul nu are un prognostic grozav…

______________________

* John P.A. Ioannidis “A fiasco in the making”; www.statnews.com, 17 martie 2020

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "49 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    80% dintre cei de pe nava de croaziera nu par sa fi fost afectati in niciun fel. Ne jucam cu procente gen 1%, dar e 1% din 20%, nu din intreg. In asta consta una dintre mistificari si nu e singura.

    O alta mistificare e faptul ca nimeni nu vrea sa prezinte structura cauzelor de deces pe intreg numarul decedatilor. De ex.pentru toti cei 700 decedati zilnic intr-o tara ca Romania sau pentru toti cei 1.800 decedati zilnic intr-o tara ca Italia si comparate cu anii trecuti. Suspiciunile ca statisticile sunt umflate ca raportarile lui Ceausescu sunt mai mult decat justificate, conditiile astea.

    • Harald spune:

      P.S. pe vremea lui Ceausescu, raportarile erau falsificate chiar de la baza, la Directia Agricola li se impuneau CAP-urilor si IAS-urilor cifrele pe care sa le raporteze, astfel incat cele reale nu mai ajungeau centralizate nicaieri.

      • Codruta spune:

        Confirm ca asta se petrecea si in industrie!
        MAI rau: am constatat ca, in sectorul “de stat”, desi sperasem ca, o data dusa “generatia veche” acest obicei prost sa dispara, el s-a perpetuat. Aceia “vechi” au avut grija sa-i invete si pe cei “noi” cum sa ascunda gunoiul sub presh! >:

    • gamma spune:

      Corect dar acest 1% din 20% (de pe vas , echivalent cu politici fara carantina ) este comparat cu 0.2% din cele 8% ale gripei anuale . Daca pe vas populatia este mai batrana decat in restul lumii cel putin toate cazurile au fost tratate ca la carte – in lumea reala nu sunt destule paturi cu ventilatoare .

      Pe scurt nu e nici doomsday dar nici bagatela .

    • Gigel spune:

      Cei de pe nava de croaziera au fost izolati, ce-i drept s-a aflat de primul caz la 2 saptamini dupa ce persoana respectiva a ajuns pe nava. Acum daca carantina a fost eficienta sau nu, e de discutat. Deci poate ca izolarea a dus doar la 20% infectati. Apoi e posibil ca o parte din infectatii initial sa se fi vindecat. Pentru ca testul genetic spune citi sunt infectati la momentul testarii, spre deosebire de testul de anticorpi care spune citi au raspuns imunitar chiar si dupa ce s-au vindecat.

    • constantin rusu spune:

      Good point! N-ar trebui sa uitam ca, in jargon medical, pneumonia este “old man’s friend”. Iar “old” nu inseamna doar peste 80 de ani. Intr-unul din scorurile de severitate a pneumoniilor (CURB-65), varsta peste 65 de ani este considerata factor de prognostic nefavorabil.

      Poate ca o idee buna ar fi ca un epidemiolog sa ne prezinte numarul de pneumonii fatale (indiferent de germene) la nivel global pe sezon. Am avea, probabil, surpriza sa constatam ca germeni “traditionali”, dar foarte discreti, precum pneumococul, moraxella, hemophilus au un “cazier” infinit mai greu decat “new kid on the block”, care a monopolizat toata lumina reflectoarelor. Ca sa nu mai vorbim ca 20% din supravietuitorii pneumoniilor “clasice” sunt urmariti de spectrul unor complicatii cardiovasculare tardive, a caror mortalitate ajunge la 30% la 2-5 ani dupa episodul initial.
      In lipsa altor cifre, va pot spune ca in 2015, combinatia pneumonie+gripa ocupa locul 8 in primele 10 de cauze de mortalitate in Statele Unite.

      Mai mult, se pare ca rata co-infectiilor in cazul Covid19 a fost subestimata. Faptul ca un pacient Covid19+ moare in insuficienta respiratorie nu echivaleaza in mod automat cu faptul ca a murit de Covid19. Cine-si mai bate astazi capul sa testeze un atfel de pacient pentru virusul gripal, de pilda? Sau pentru patogenii pulmonari traditionali? Or, apar raportari de coinfectii (Covid19+gripa) care depasesc estimarile initiale.
      La randul lui, virusul gripal poate pava drumul altor microbi mult mai agresivi (pneumonia stafilococica, ce urmeaza, uneori, unui episod gripal aparent benign, este reputata pentru severitatea ei, cu angajarea, adesea, a prognosticului vital).

      Dincolo de confruntari “who’s the deadliest bug in the world”, cred ca lectia cu care ar trebui sa ramanem dupa aceasta furtuna este ca masuri de bun simt, pe care le ignoram an de an, pot salva vieti. O scurta readucere aminte: vaccinare antigripala anuala, evitat aglomeratiile, stat acasa pe durata unei raceli (a oricarei raceli), spalat (corect) pe maini.
      Carantina placuta in continuare!

      • Prototipescu Fanel spune:

        @constantin rusu
        multumesc de sfaturi, dar eu nu-mi amintesc sa fi fost vreodata la medic pentru gripa banala, darmite sa mai testez si vaccinuri; nu-mi amintesc nici de cate ori fac gripa, teoretic in fiecare an, practic poate o data la doi ani sau de doua ori pe an; aproape intotdeauna factorul declansator e stresul; uneori ma ocoleste, dar tot simt o stare specifica de somnolenta, pentru ca virusul clasic e omniprezent; statistica mortalitatii de gripa sezoniera ar trebui sa se raporteze la intreaga populatie;
        COV19 e altceva: moartea urmareste fidel traseul infectiei, deci si procentul mortalitatii la un moment dat se raporteaza suficient de fidel la numarul infectiilor determinate in acel moment; incat un procent aparent irelevant din perspectiva statistica de 1% inseamna de fapt ca ne aliniem zilnic si numaram din 100 in 100 cine sa fie sacrificat; cam cat inseamna asta comparativ cu mortalitatea zilnica din orice motiv ? cam de 40ori mai mult decat media de 1500decese/zi (cifra avansata de @Harald pentru Italia) din total 60milioane;
        nu e relevanta “delicatetea” in raport cu pneumonia clasica, ci ca ne imbolnavim instantaneu cu totii de ceva similar acesteia;
        in conditiile in care mi s-ar parea sumbra chiar si perspectiva unei epidemii de gripa clasica ce ar afecta intreaga populatie simultan

        • Harald spune:

          @PF – hai sa repetam impreuna: 80% dintre cei de pe nava de croaziera nu au fost afectati in niciun fel, 10% au fost contaminati, dar nu au avut simptome, iar alti 10% au avut si simptome de diferite gravitati, 1% dintre cazuri ajungand la deces.

          La populatia Lombardiei, ar fi trebuit sa fie macar vreo 300.000 de decese pana acum, daca lucrurile ar fi asa grave cum le prezinta postacii Berlinului.

          • Harald spune:

            @PF – numarul de decese nu e 1% in fiecare zi, asta pare sa fie sursa neintelegerii. E 1% pe toata perioada, iar asta numai dintre cei care au prezentat simptome. Concret, din vreo 3.700+ persoane, 700+ au prezentat simptome, iar vreo 10 au decedat. Per total, nu in fiecare zi.

            Pe langa asta, populatia de pe nava era mult mai varstnica decat in lumea normala.

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Harald
            calculul ar fi bun de extrapolat daca pasagerii de pe nava ar fi fost participanti voluntari la un experiment; mai bine ma raportez la cifrele oficiale, chiar daca metodologia difera; in fond, difera si viteza de propagare si mortalitatea odata cu ea va oscila ascendent si descendent.
            sistemele mici insa ar putea oferi indicii privind factori exceptionali, cum ar fi o buna izolare;
            In Ro au intrat cateva zeci de mii de potentiali purtatori, iar carantinarea nu a fost stricta, incat un numar semnificativ de repatriati au eludat-o si au avut la dispozitie o perioada in care au misunat relativ uniform distribuiti in teritoriu, grevati de responsabilitate; intr-o prima faza, aproape toate judetele inregistrau fiecare un numar redus de cazuri cu ramificatii trasabile si doar in cateva zone situatia s-a agravat; prin urmare, e prioritar sa fie stinse focarele mici, cat sa fie deblocata cea mai mare parte a tarii, iar zonele de risc maxim sa poata fi izolate si controlate macar ca perimetru; altfel statistica va avea suficienta libertate sa nu se lase constransa nici macar de etalonul mai reprezentativ al Lombardiei.

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Harald
            la o evolutie constanta procentul de 1% se pastreaza, fie ca te raportezi la un interval mai mic sau mai mare
            iar unde nu e mortalitate e probabil o sora a mortii, care lasa si sechele;
            iar daca autoritatile cosmetizeaza datele, de ce m-as baza ca nu accentueaza decesele varstnicilor si cronicilor, omitand sa scoata la vedere cazurile dramatice ? in Ro se raporteaza ca doi medici sunt in stare foarte grava, dar nu se precizeaza varsta; in Italia, un preot a preferat sa cedeze patul de la ATi unui tanar; in Franta a decedat o fata de 16ani, iar in Ungaria un ambasador de 37.
            in cele din urma trebuie sa dam credit datelor convergente;
            si daca luam ca reper o nava, cred ca rezultatele ar fi si mai relevante in convergenta cu rezultate statistice la blocuril de locuinte; indraznesc sa sper ca daca virusul va fi depistat la etajul 5, masurile imediate vor evita contaminarea totala;
            inca nu dezinfectez butonul de la lift si clanta usii; am facut rost de niste masti sa le utilezez la contacte cu public (in spiritul protectiei celorlalti, ca umezirea de la respiratie mai mult m-ar expune); manusi de silicon am doar o pereche: dupa utilizare sa le arunc, sa le iau in apartament sa le fierb, sau mai bine le las in masina ? trebuie sa merg la bancomat si hypermarket: nici inainte nu mergeam des, cam o data la 2saptamani; merg la job si nu mi se pare ca ar fi un risc mai mare decat hazardul curent;
            de fapt, cred ca o atitudine paranoica ar slei populatia inainte sa inceapa adevarata pandemie si necesitatea izolarii stricte;
            acum sunt necesare masuri cvasimilitare cat sa izoleze temporar indivizii cu risc si indisciplinatii, majoritatea repatriati si contactele lor; care nu neaparat sunt cei ce inca lucreaza intr-o uzina; altfel eforturile anterioare se vor dovedi inutile, ca si cei din uzina vor deveni purtatori;
            politisti ? nu prea avem, ca nu suntem in UK; spitale ? cele militare au un renume mai bun, iar daca n-au si spitale de campanie, ar cam fi timpul sa faca rost; aprovizionare ? armata inca mai merge cu TATRA si ARO din anii 80, dar organizarea lor e functionala; au si birocratie, dar culmea e ca la ei functioneaza; si se supun si ei legii, iar daca au de construit un spital sau un aeoport, au propria administratie care emite CU, avizele de orice fel si AC.
            risc de dictatura ? nu mai mare decat insusi electoratul, cum dealtfel s-a mai constatat si prin vecinii balcanici si euroasiatici; n-o sa avem noroc in Ro de un Pinochet;

        • constantin rusu spune:

          @Prototipescu Fanel

          Deductia dumneavoastra este corecta. E adevarat ca un numar mai mare de persoane infectate intr-un anumit interval de timp corespunde unei mortalitati proportional mai mari.
          Problema este modul in care este perceputa de catre publicul larg ideea de infectie. Lumea pare sa-si inchipuie ca intre doua izbucniri epidemiologice mediatizate “scena” microbiologca ramane goala. Or lucrurile nu stau deloc asa. Suntem in permanenta asaltati de virusuri si bacterii, unele comensale (care stau la masa cu noi), despre care nu aflam decat cu totul intamplator, cand cade reflectorul mediatic pe ele. Virusul varicelei, de pilda, ramane in sistemul nostru nervos multa vreme dupa varsatul de vant din copilarie si se reactiveaza in perioadele de imunitate precara sub forma zonei zoster.
          Multi dintre noi suntem purtatori, in nas sau in gat, de microbi care, in momente de cumpana biologica (varsta inaintata, boli cronice, etc) pot declansa infectii fatale. Oferta de microbi e inepuizabila. Problema nu sunt germenii ci reactia la ei. Ganditi-va ca din toate cazurile de infectie cu virusul hepatitei B, peste 80% sunt asimptomatice (persoanele respective au facut boala fara sa stie, gratie unui raspuns imun fericit; cazurile care intra in evidenta medicilor se recruteaza din cei 20%, la care reactia imuna a fost mai putin fericita).

          Oricat ar parea de surprinzator, in spitale nu se moare de infarct sau de cancer. Modul cel mai frecvent in care batranii nostri parasesc scena este infectia (de obicei pulmonara). Un pacient cu accident vascular cerebral, chiar masiv, rareori moare din cauza lui. Spitalizarea in sine si bolile de fond fac ca germeni altfel inofensivi (“unsung villains”) sa provoace pneumonii fatale. Iar cifrele nu sunt deloc de neglijat. Daca in SUA, la peste 300 de milioane de locuitori, in 2015 decesele prin pneumonie si gripa ocupau locul 8 din 10, ma tem ca putem vorbi de o decimare la propriu (nu 1 la 100, cum spuneti, ci 1 la 10).
          Dar aceasta “decimare” nu se aplica populatiei generale ci anumitor categorii de risc (despre care s-a tot vorbit). Mortalitatea prin pneumonie a unui adult altfel sanatos este mica (indiferent de germene).
          Una din imaginile false care se contureaza zilele astea este ca stam cu totii aliniati in fata plutonului de executie format din coronavirusi si fiecare glont e fatal, indiferent pe cine nimereste.Adevarul e ca suntem mereu in fata cate unui pluton de executie microbiologic, dar nu gloantele sunt decisive ci prezenta (sau nu) a vestei antiglont.
          Iar vesta antiglont ne-o croim fiecare, prin felul in care ne alimentam, prin timpul acordat miscarii, prin timpul acordat familiei si odihnei si prin tot ce inseamna stil de viata sanatos (cu lipsa tutunului in capul listei).
          E adevarat ca, odata cu trecerea timpului, aceasta vesta, ca orice haina, se invecheste si se roade. Vor trece prin ea atunci tot soiul de microbi (cu sau fara pandemie). E, probabil, unul dintre lucrurile cu care, daca nu ne-am obisnuit pana acum, ar fi timpul sa incepem s-o facem.
          Imbatranire placuta!

          • Prototipescu Fanel spune:

            @ C.Rusu
            multumesc de raspunsul documentat si de urari !
            poate fi placut sa imbatranesti cu satisfactii si fara pareri de rau; dar la limita inferioara a segmentului vulnerabil se afla destui care inca mai au minori in intretinere

    • bilbofil spune:

      Problema nu este boala, este sistemul de sănătate care ar trebui să facă față unor situații de criză, epidemii, incendii etc. Această epidemie este mai contagioasă decît boli de o gravitate similară și de aceea pune un stres pe sistemul de sănătate și pe mecanismele de sănătate publică.

      În Italia, deși spitalele erau într-o stare relativ bună, măsurile de sănătate publică au fost inadecvate, personalul medical nu a făcut față și nivelul îngrijirii medicale a dat înapoi cu o sută de ani, cu creșterea aferentă a numărului de victime. Dar, în același timp, acest lucru a accelerat evoluția epidemiei și deci deja numărul de noi îmbolnăviri și de decese s-a stabilizat și probabil că va începe să dea înapoi, ca în China, în ciuda unei carantine în mare parte tardive și ineficiente (tot ca în R. P. Chineză?).

      În UK, estimarea numărului de decese – făcută de Imperial College, nu de Oxford – a fost redus cu două (2) ordine de mărime, la 20.000, și se consideră că NHS va putea face față numărului de bolnavi care au nevoie de tratament în spitale.

      În România? Va fi o gripă ca în vremea lui Caragea. Nu din cauza bolii, ci din cauză că nu ne-am îngrijit de calitatea îngrijirii în spitale de mai bine de 30 de ani. Politicienii, alături de hîrțogarii și de medicii care îi servesc, au cu siguranță răspunderea lor, dar să nu uităm că întotdeauna clientul are ultimul cuvînt. De fiecare dintre noi a depins.

      Totuși, vestea bună este că dacă va fi foarte rău, nu va dura mai mult ca în Italia. Deci politicienii vor avea mai puțin timp la dispoziție să omoare și alți oameni prădînd banul public și distrugînd astfel economia românească. Iar dacă reușim acum, în al 13-lea ceas să ne organizăm, fără stat și fără politicieni să ne spună ce să facem, poate fi chiar mai bine și îi vom salva pe cei mai mulți dintre cei care mai pot fi salvați de boală.

  2. Nemo spune:

    Doar dupa ce vom avea teste cu anticorpi performante vom afla adevarata rata a mortalitatii. E clar ca daca imparti numarul de morti cu numarul oficial de pozitivi risti s-o supraevaluezi. La denominator ar trebui invlusi toti cei care intra in contact cu virusul fara sa fie testati. Unele modele sugereaza ca pentru un caz simptomatic ar fi cel putin 10 asimptomatici. In plus de asta sunt foarte multe cazuri fara gravitate care trec “sub radare”. Chiar cunosc un caz : sotul a facut o forma destul de nasoala, cu pneumonie si a fost diagnosticat in timp ce sotia, soacra si copiii au avut simptome destul de lejere si nici n-au fost testati

    • Gigel spune:

      Depinde ce se intelege prin rata mortalitatii. Poate fi rata de mortalitate a bolii, caz in care o raportezi doar la cei bolnavi sau rata de mortalitate a virusului si atunci o raportezi la cei infectati. Eu cred ca prima conteaza. Altfel putem vorbi si de infectati cu gripa asimptomatici si iar nu ne iese comparatia.

  3. Dan Poroineanu spune:

    Bună evaluare. În US senzaționalismul e o meserie. Chiar
    și China a apreciat greșit, vezi povestea doctorului Lin Wei Liang.

    Noi avem ” buturuga mică răstoarnă carul mare”.

    A mai fost un profesor grec care era să dea peste cap Grecia în timpul crizei datoriei. Timeo danaos et Dona ferentes.

  4. ION ALEXANDRESCU spune:

    Nu putem sa luam ca numitor testatii din Coreea de Sud ( care sunt aprox un sfert de milion ) cand populatia Coreei de sud are 51 milioane. S-ar putea ca acolo sa fie mult mai multi bolnavi asimptomatici ceea ce reduce considerabil rata mortalitatii. Toate calculele ulterioare sunt eronate….Imaginati-va apoi ca in Romania ar fi fost anul acesta o epidemie de vechea gripa care ar fi ucis deja 1000 de oameni. Credeti ca ar fi inchis cineva toata tara ? Sincer eu nu cred…..Lumea nu mai gandeste rational…Daca stai si te uiti non stop la TV sa vezi izolete o iei razna ( si asta se vede prin faptul ca daca cineva are alta parere decat tine ai tendinta sa ii dai un cap in gura , si asta e primul semn ca ceva nu e in regula in toata povestea asta ….)

    • Codruta spune:

      Eu raman la convingerea (care a inceput sa mi se contureze acu’ vreo 3 saptamani) ca toata isteria asta e un experiment social, la scara globala >:

      • Harald spune:

        Subscriu la partea cu experimentul, dar e mai mult de-atat. Ceausescu nu a distrus ca experiment societatea romaneasca, a distrus-o ca program politic. Uniunea Sovietica a fost acelasi lucru, la scara continentala.

  5. gamma spune:

    E ok sa ajusteze datele pentru o populatie mai tanara dar de ce nu e ok sa ajusteze datele ca sa reflecte supraincarcarea sistemului medical ? (o mare parte din cei aflati in IC mor si sunt 20% din cazuri !!! )
    Cum pot sa estimeze penetranta la 1% cand gripa normala are 8% , in scenariile navale sunt identice (20%) iar in lumea reala covidul se raspandeste mult mai rapid ?

    Ce fel de profesori sunt acesti indivizi ?!

  6. Serban Pretor Serban Pretor spune:

    Să batem cîmpii cu grație. O putem face la nesfîrșit, căci unghiurile din care poate fi privită orice problemă sunt și ele infinite, De apreciat onestitatea autorului care recunoaște că nu are competențe asupra subiectului. Restul ar fi putut fi tăcere.

  7. ion adrian spune:

    Multumesc dle doctor pentru articol si pentru concluzia dvs cu care autobagatorii in seama s-ar putea sa nu fie de acord ca sa nu taca si o reiu si o sa si argumentez fara sa fiu medic ci doar un simplu PhD ntr-o stiintacare nu are in comun cu mediina dect faptul ca in interiorul ei m-am comportat ca fiind cercetator ceea ce consider ca doar in medicina sau in arta adevarata toti cei care sunt apartinatori domeiilor sunt astfel fara sa fie devoie sa-si adauge neaparat si titlul stiintific care arata ca este si un cercetator si poate nu intamplator orice medic in limba romana este denumit si doctor.
    Reiau concluzia: “In concluzie, în lipsa unui regim strict de carantină, dovedit foarte eficient în China, sau a unor măsuri epidemiologice agresive și precoce, ca cele introduse în țările din Asia de Nord Est( Corea, Singapore, Taiwan, Honk Kong…), epidemia cu Cov19 este capabilă să producă complicații și decese cu câteva ordine de mărime superioare unei epidemii de gripă sezonieră.”

    Cred ca este aproape cert ca pana cand probabil in continuare dar mai ales dupa epidemie si ce s-a intamplat la Wuhan arata ca putem vorbi si de un “dupa” se vor analiza in mod stiintific toate datele disponibile se poate spune de catre oricine fara a fi specialist dar avand o minte minim structurata logic ca ce s-a intamplat in Wuhan ,in Lombardia , in Spania in regiunile puternic contaminate si in alte zone care se incadreaza in aceasta categorie unde initial fenomenul nu a fost prea bagat in seama si unde niste evenimente socia-sportive etc au putut sa se constituie un factor favorizant de ex meciul Atalanta-Valencia unde 40000 de locuitori din Bergamo s-au deplasat la meci in Milano , ziua de 8 martie in Spanie etc ceea ce azi a capatat denumirea de bomba biologica este exact ce se poate intampla intr-o populatie fara aparare adica nevaccinata in fata unui asemenea virus adica ce s-a intamplat acolo cu toate masurile incepute si continuate la un moment dat uneori foarte tarziu pot da o imagine despre ce se poate intampla daca s-ar lasa lucrurile libere cum se lasa ele in fata unei gripe sezoniere unde insa exista si se pratica o vaccinere pe scara larga pana cand diversi netorti nu incep sa propage teama de vaccin si alte scenarii conspirationiste intr-un sens sau in altul.

    Deci situatia este nasoala, foarte nasoala dle doctor Dorin Andreescu.

    PS Am o singura uimire; cum un doctor renumit, profesor de epidemiologie la prestigioasa universitate Stanford, din California. putut publica acet articol?

    • ion adrian spune:

      PS. Scuze pentru prea multele greseli pe care nu le observ imediat- mai ales litere sarite sau inversate . Nu le corectez intrucat sunt usor observabile si nu schimba sensul celor spuse de mine si ar trebui sa pot starge textul iniial ceea ce pe un feis as putea face si aici nu pot !? Multumesc

  8. Ioan spune:

    @ Harald; de ce esti asa disperat sa ai primele comentarii pe acest subiect, relaxeaza-te, te tot agati acum de Diamond Princess, in cateva saptamani vom avea milioane de oameni infectati si putem face statistici cate vrei. Ai ramas singur pe aici cu teoria conspiratiei, cum ca COVID-19 este o boala mai usoara decat gripa, iar guvernanta mondiala se foloseste de acest prilej pentru a ne restrange libertatile. Mai asteapta pana in aprilie, mai si daca cifrele iti vor confirma teoria si cineva ti-a restrans libertatea iesi in strada.
    Stai linistit ca nu porneste economia inainte de Pasti. Nici imdiat dupa. Nici macar Trump nu va ridica carantina, deocamdarta focarul din SUA este in statul New York, celelate state populate ( California si Texasul) raporteaza cifre modeste, daca ajung ca New York-ul, per total vor fi sute de mii de bolnavi, un procent corespunzator in stare grava iar sistemul medical, paturile disponibile la terapie intensiva sub mare presiune.

    • Codruta spune:

      N-a zis ca e “mai usoara decat gripa”
      A zis (si e adevarat) ca nu exista dovezi STIINTIFICE ca ar fi mai grea decat gripa!
      Nu s-a facut cercetare dupa o adevarata metodologie de cercetare (esantion mare, conditii identice, cercetare multifactoriala, grup-martor, “orb”, timp corect determinat samd.)!

      • JB spune:

        Ce e asa de complicat?!? La ora asta coronavirus ESTE o epidemie/pandemie mai grea decat gripa sezoniera. Cand s-a intamplat ca, in timpul gripei sezoniere, toate sectiile de urgenta si terapie intensiva sa fie overload ca acum. In IT, FR, CHN, ES, par exemple ?!? Sau cum o sa fie in UK, RO, etc. Evident ca e mai grea.
        Ah, ca pe parcursul intregului an s-ar putea ca death toll sa fie similar este o alta chestiune.

        Mai e un lucru: nu toate tarile/statele au acelasi criteriu de raportare al deceselor. CA a inceput sa dea publicitatii nr.cazurilor de contaminare in 15 martie. Link LA Times mai jos cu grafice de unde reiese schimbarea de abordare/testare…. De remarcat “How many tests have been given?
        It’s unclear. A disorganized web of city, county and state facilities, as well as a growing number of universities and private for-profit labs, are conducting tests. So far there is no comprehensive accounting of how many tests have been given.” Rezulta ca nu se stie nici ce fel de teste se folosesc…..
        Cazurile noi de contaminare depind de testare, modalitate de testare, acuratetea testelor (cazul testelor din ES cu doar 30% acuratete. Ieri ES a oprit folosirea lui).
        De observat diferentele intre zone contigue pe axa PA, NJ, MD, DC. Sunt diferente care intriga raportat si la densitate, trafic marfuri, circulatie persoane, etc.
        https://www.worldometers.info/coronavirus/
        https://www.latimes.com/projects/california-coronavirus-cases-tracking-outbreak/

      • Ioan spune:

        @Codruta- te rog eu sa nu devii noul Harald sau Svejk. Lasa povestile cu studiile, ca n-are nimeni timp de studii pentru a verifica ” stiintific ” ce este evident pentru oricine are un dram de bun simt. Pentru adeptii teoriei conspiratiei poate fi orice, de la experiment scapat de sub control, la sabotajul economiei Chinei de catre americani , la sabotajul Americii de catre China, pana la experimentele sociale la scara globala care te framanta pe tine.
        Pana ne lamurim, te rog intreaba-i pe mortii din Italia si Spania, care sigur au trecut prin nenumarate episoade de gripa pe parcursul vietii, dada COVID-19 este o forma mai usoara sau mai grava de gripa. Ei pot sa-ti spuna cel mai bine.
        Intre timp citeste si urmatorul articol din Corierre de la Sera, preluat de americani:
        https://talkingpointsmemo.com/edblog/this-is-very-important-from-italy-please-read

        • Harald spune:

          @Ioan – se numeste comunicare patologica modul cum incerci tu sa o “imbrobodesti” pe @Codruta, dar fii convins ca nu tine. Daca ai avea argumente reale, n-ai apela nici la schimburi de mingi cu @JB, nici la comunicare patologica si nici n-ai ascunde numarul total de decese. Poti sa declari si 50% dintre decese ca fiind de coronavirus, e clar pentru toata lumea in ce ape te scalzi, impreuna cu tovarasul tau.

        • JB spune:

          @Ioan
          Acest Harald, câteodată, e comic rău de tot.

  9. ion adrian spune:

    Acest articol ne face sa ii scuzam pe cei din fruntea unor state care nu au inteles mai repede pericolul, daca nefiind ei specialisti au vazut si auzit niste specialisti de asemenea talie, practic sa le spuna sa stea linistiti? Dar sa eu unul nu-i pot ierta pentru prostie adica pentru faptul ca nu au inteles mai repde ceva ce eu si atatia am inteles ininte ca ei sa inceapa sa ia masuri. Desigur ca si noi in prima faza am crezut ca poate este o gripa obisnuita.

  10. ion adrian spune:

    PS.Am mana buna pentruca l-am evalut foarte pozitiv pe dl Nelu Tataru acum peste o saptmana cand a dovedit ca parca ar fi singurul care a inteles ce-i cu testarile.Am spus-o p toate fesurile si blogurile pe care intru in ciuda iarasi a nenumaratilor “dastepti” autobagatori in seama Felicitari si succes in continuare dle Tataru!

  11. Kurt spune:

    Datele publicate până acum în UE în privința vârstei deceselor întăresc cele scrise excelent de autor. Cei mai mulți au peste 80 de ani. Sunt denumiți „grupul de risc”. Au murit și tineri sănătoși. Nu e exclus.

    …”…. cei care nu evoluează bine au severe probleme de sănătate: insuficiență cardiacă avansată, ciroză hepatică, stări de imunitate deprimată la cei tratați cu citostatice și mai toți sunt de peste 80 de ani….. „…..

    În RFG media de vârsta a morților e de 81 ani (la 200 de persoane). Vom vedea în Apilie- Mai care e R(0), rata de infectare. Vom vedea câte teste sigure, rapide și simple se pot face în UE. Un tratament cu vaccin/ injecții pentru toți va sta la dispozițe probabil peste un an. Rămâne un an de administratat atacul cu virusul sars-cov-2 în UE și pe glob. Injecțiile sunt metoda de imunizare cea mai bună. În RFG s-a folosit timpul până la infectarea maximă pe zi pentru a pregăti stațiile de izolare în spitale pentru tratament intensiv cu aparate de respirat. De la 25.000 de paturi se va ajunge probabil la ca. 40.000. Nu va fi destul dacă rata de infectare R(o) va fi mai mare de 1, mai aproape de 3. RKI Institutul Robert Koch de la Berlin anunță zilnic starea obtinuță de la spitalele din toate Landurile. Spitalul John Hopkins din RFG anunță cifre ceva mai mari de infectare, obtinuțe din mai multe surse. Câțiva pacienți au fost preluați din Italia (Bavaria, Sachsen) și Franța /Baden Württemberg, Saarland). Se testează medicamente cunoscute de la SARS 2003 și ebola.
    Rata de letalitate pentru virusul sars-cov-2 nu se poate calcula exact dacă nu se cunosc cifrele reale de infectare. Se testează mult prea puțin peste tot în UE pentru a avea o măsură reală pentru letalitate. În RFG cifrele de letalitate anunțate de ca. 0,5 % diferă mult de cele italiene cu 8%. Probabil vom avea în Mai cifre mai exacte. Dacă letalitatea va fi mai mica decât prognosele WHO actuale am avut noroc.

    Imunitatea de turmă de 66% se va obține peste ca. doi ani. Criza actuală în UE și pe glob e altfel decât 2001 și 2008. Sănătatea și economia sunt puternic afectate pe glob. Mi-e teamă că cei din „grupul de risc”, cei cu biografia în două epoci foarte diferite, cei peste 67 de ani vor fi „protejați” prin carantenă în locuință, prin arest la domiciliu fără dreptul de a ieși pe stradă. Carantena pentru „grupul derisc” se va aplica peste tot în UE începând din vara 2020 până în primăvara 2021 din cauza „relansării” economiei?

    Să sperăm că România folosește timpul până la accelerarea infectărilor pentru protecția locuitorilor mai bine decât în Italia și Spania.

  12. cetatean spune:

    Dr Ioanidis a observat faptul ca intr-un mediu inchis (vas de croaziera, sistemul centralizat de climatizare garanteaza expunerea la virus de 100%) “penetranta” este de sub 50%, iar mortalitatea dupa pozitivare aprox 1% ; in populatia generala rectificarile bazate pe varsta si expunere in spatii mai putin “inchise” rezulta in procente mult reduse.
    Atata timp cat testele positive se bazeaza pe detectia IgM-urilor si nu pe antigen, cross-reactivitatea si particularitati individuale in imunitate pot introduce bias-uri importante, in special la varstnici, imunosuprimati, etc. In fine, nu se stie cine si cum fabrica aceste teste, daca/cum sunt validate, etc. Cine verifica veridicitatea stirilor covid in epoca “fake news”?
    Avem deja indicele epidemiologic de transmitere (Ro sau contagiozitate, nr persoane infectate de un bolnav/infectat) care este estimat la covid 2-3 ori mai mare decat al gripei sezoniere.
    Dpdv medical ar fi interesant de stabilit procentul de infectii fatale vs non-fatale diferentiat la pacienti care iau/nu iau inhibitori de enzima de conversie. receptor aldosteron, antiinflamatorii nesteroidiene, alte imunomodulatoare (cortisol, metotrexat, biologice)
    In fine ca tratament (medicii trebuie sa scrie si reteta, nu-I asa?), sunt cateva articole de specialitate care arata ca arginina poate opri (sau cel putin ajuta) in infectii cu virusuri cu capsida (din care face parte si coronavirusul); iar asocierea arginina/vit C este chiar mai eficace

  13. neamtu tiganu spune:

    Singurul lucru care se poate spune cu exactitate e ca nimeni nu stie nimic precis. O prelucrare statistica, cit de cit, reala ar putea fi facuta de abia dupa ani cind se vor putea aduna suficiente date. Daca se vor aduna!

    Sau cum se spune, am incredere doar in statisticile pe care le-am masluit eu.

    De ex. statistic vorbind golful e un sport f periculos, fara sa vorbim de Trup, in fiecare an in USA moare un golfer traznit.

  14. Mihai spune:

    Adevarul este ca marii specialisti nu prea stiu inca ce vorbesc. Oxford contrazice Imperial. Stanford se baga in seama.

    Peste vreo 2-3 luni, cand o sa existe mai multe date din Italia, Franta, Spania, UK si SUA, care sa poata fi analizate la rece de matematicieni, o sa avem o imagine mai clara.

    Se vede clar ca acest virus este mai tare decat nivelul actual de pregatire al savantilor si al doctorilor.

  15. mike spune:

    Mai bine ati vorbi despre mutatiile suferite de acest virus in Europa. Acum exista doua tipuri de mutatii: una care nu povoaca simptome , iar alta foarte agresiva.

  16. Dan Plesoianu spune:

    Exista peste tot tot felul de indivizi, cu diverse profesii, care insa nu prea stiu sa numere. Si, pentru ca numara gresit, si obtin rezultate false, atunci cind aceste rezultate false ar justifica optimismul indivizii respectivi capata impresia ca sint mai destepti decit altii, si atunci nu se pot opri sa se si fuduleasca…

  17. Max spune:

    Ministrelul Bolilor Romanesti a decis ca nu se mai interneaza confirmatii cu Cornora Virus,ci sunt tratati la domiciuliu.Se arata astfel adevarata gravitate a bolii asteia; restul e propaganda; plan de oprire a economiei mondiale si de provocarea haosului absolut si a miscarilor de rascoala, etape ale Agendei 2020, mentionate si pe coperta The Economist 2020(trompeta Scutierilor Rosii).
    Cine are neuroni de folosit, s-o faca !!!

  18. euNuke spune:

    O adevărată pasiune in joaca cu numerele. Ne spun oare niste cifre, prin ele însele, cât de gravă este o epidemie?

    Eu zic că nu. De ce?
    Păi in primul rând atunci comparăm gravitatea a doi agenți patogeni e musai să considerăm și vârsta lui (mai exact momentul descoperirii sale de către omenire). In cazul gripei obișnuite avem mai bine de o sută de ani de experiență, timp in care am inventat zeci de tratamente si vaccinuri. Cu toate acestea iată că gripa face mii de victime anual, chiar și in statele cu sisteme de servicii de sănătate dezvoltate. Dacă vrem neapărat să comparăm mortalitatea celor 2 agenți patogeni atunci zic să numărăm morții produși de gripa spaniolă/virusul chinezesc intr-un interval de 3 luni.

    Apoi, trebuie să ținem seama de metodele diferite de stabilire a cauzei morții intre diferite sisteme administrative statale. Italienii, prin gura unor doctori italieni, au recunoscut că au contabilizat toate decesele celor infectați de coronavirus, fără să fi stabilit o legătură cauzală certă intre prezența virusului și deces. Poate că, pentru mulți pacienți deja afectați de alte boli și in vârstă inaintată, virusul a fost doar o circumstanță agravantă și nu cauza directă a morții.

    in cele din urmă trebuie să ne gândim că diferențele foarte mari de mortalitate intre diferite populații se pot datora și circumstanțelor de sănătate publică, precum și erorilor umane. De pildă Italia tocmai ce fusese lovită de o puternică epidemie de gripă in sezonul 2019-2020; nu cunosc să existe date publice despre incidența comună gripă/coronavirus in rândul victimelor declarate ale coronavirusului. Se știe insă că au fost in jur de 3 milioane de gripați in Italia. Și e de presupus că mulți dintre aceștia, supraviețuitori, au rămas totuși cu sistemul imunitar afectat.

    La capitolul erorilor umane aș enumera: fenomenul nocebo poțentat de valul panicard din massmedia/politică, suprautilizarea măștilor pentru pacienții vârstnici (contraindicată pentru cei cu afecțiuni respiratorii) și lipsa aerului liber, curat in stadiile incipiente, internarea bruscă a unor grupuri foarte mari de infectați (ce ar fi putut fi tratați acasă sau in centre de tratament cu carantină in pensiuni rechiziționate guvernamental) de unde și aglomerarea, sufocarea spitalelor și șubrezirea moralului, testarea tardivă și in condiții septice (s-a preferat testarea in spitale, deja infestate, in locul unor testări drive trough, după modelul sudcorean), echipamentele de protecție improprii, incomplete, ce au favorizat răspândirea virusului de către personalul medical in rândul populației vârstnice internate in spitale. Toarte aceste erori s-au petrecut in multe din țările discutate, dar amploarea greșelilor a fost diferită, iar rezultatele cred că se văd in numărul de decese.

  19. Marcian Lazar spune:

    Ce parere aveti despre faptul ca pentru influenza exista un program de vaccinare de multi ani cu o acoperire importanta pe segmentul 65+ in tarile dezvoltate iar pentru acest tip de virus nu exista populatie vaccinata din acel segment. Avand in vedere o simptomatologie asemanatoare nu cumva corona face o suma acum pe un culoar de selectie naturala “obturat” intr o masura de vaccinarea contra influentza?

  20. Niculae Cojocaru spune:

    Relativ la situaţia din România, zvonurile alarmiste şi panica nejustificată recomand expunerea optimistă a dr. Vasile Astărăstoae (vezi https://www.youtube.com/watch?v=e48TnWrsGP0&feature=youtu.be ). Domul doctor Astărăstoae ne explică cu blândeţe cât de bine sunt pregătite spitalele din România pentru improbabilul atac din partea covid-19. Exagerările despre o eventuală pandemie sunt demontate cu fermă autoritate de domnul doctor. Interviul este din 28 Februarie. De atunci nu mai avem veste de el. O fi fost cooptat în echipa de consilieri a lui Trump?

  21. ion adrian spune:

    Se pare ca multora le este destul de greu de inteles unele care logic par destul de evidente si anume:

    Proporția indivizilor infectați cu Coonavirus care prezintă simptome minime este un factor determinant important al potențialului pandemic al virusului , deoarece aceste infecții sunt susceptibile să nu fie diagnosticate. In China se stie ca anchetatorii au folosit modelarea matematică pentru a estima numărul de infecții documtetate și contribuția lor la transmiterea epidemiei.

    Subiecții au fost clasificați în două grupuri: cei cu simptome suficient de severe pentru a genera îngrijiri medicale și un diagnostic COVID-19 documentat și cei cu infecții fără documente. Modelul a contabilizat, de asemenea, modificări ale mobilității umane între orașe, pe baza datelor istorice recente ajustate pentru escaladarea restricțiilor asupra acestei mișcări.

    In China la începutul epidemiei, un parametru epidemiologic denumit numărul de reproducere de bază estimat (R0) si care caracterizeaza viteza de transmitere , virulenta epidemiei a fost de 2,38 iar procentul de infecții nedocumentate a fost de 86,0%. S-a estimat că infecțiile nedocumentate produc cca 86% din toate infecțiile. Mai târziu în epidemie și odată cu testarea mai numeroasa proporția infecțiilor fără documentare a scăzut la 35%, iar R0 a scăzut la 1,36 și apoi la 0,99, pe măsură ce restricțiile privind mișcarea geografică au fost îngreunate.

    Se considera ca pentru a pune capăt unei epidemii, R0 trebuie menținut sub 1,0 într-un mod susținut. Modelarea matematică a epidemiilor este plină de incertitudine având în vedere că se bazează pe numeroase presupuneri care se dovedesc uneori defectuoase. Cu toate acestea, datele de modelare riguroase ale acestui studiu subliniază că sunt necesare restricții drastice și prelungite de mobilitate geografică pentru a bloca raspandirea

    • Harald spune:

      @ion adrian – in Romania exista oameni care traiesc “de azi pe maine” la modul propriu. Nu se poate restrictiona deplasarea cetatenilor dupa niste modele matematice care ignora nevoile lor de baza. Cam in a treia zi de cand nu mai are nimic de mancare in casa, o sa ia un par si o sa iasa pe ulita. Satele romanesti nu sunt compuse din bugetari care sa poata sta acasa pe termen nedefinit, indiferent de modelele matematice.

  22. ion adrian spune:

    Iar depre testare: Este o banaliate sa spui ca testarea depinde de numarul testelor(kiturilor) , de precizia lor , de momentul din care au eficienta in raport cu momentul contractarii bolii, de timpul si de capacitatea de prelucrare dar nu este o banalitate sa intelegi la ce sunt ele bne.
    Pai un asemnea test cum este cel dorit de Streinu Cercel in Bucuresti da cel putin o harta probabila cu o precizie statitic cunoscuta ca la orice sondaj cu infectarea pe zone in capitala. Daca sondajiul indica si el o morbiditate mai mare in sect 2 dect in celelalte se confirma situatia rezultata pana acum insa de pe urma unei ubevaluari reale a situatiei, daca rezulta alt ceva atunci prima evaluare a fost eronata sau poate masurile luate ulterior imbolnavirii deja manifestate fata de cea abia acum manifetatata in sondajul epidemiologic au avut efct. Astfel de concluzii sunt forte utie pentru comportamentul in continuare.
    In mod diferit ne vom raporta la o localitate cu putine infectari fata de una cu multe sau cu un numar mediu .
    Asadar la astfel de lucruri si politici medicale de protectie in fata bolii se utilizeaza acest gen de cercetari. si nu are rost sa te opui lor decat daca ar scadea eficieta actiunilor din frontul in car medicii sunt fata in fata cu boala adica in spitale si in carantine.

  23. Gogu114 spune:

    “Dacă ar fi sa extrapolăm estimările autorului (penetranță de 1% și mortalitate de 0.3%) în Italia de Nord (populație de 10 milioane) ar rezulta un număr total de victime, fără carantină de nici un fel, de doar 300.”

    Ce fel de calcule matematice faceti domnule Andreescu?

    1% din cat si 0.3% din ce? Din 1% sau din 10 milioane?

    0,3 % din 10 milioane inseamna 30.000

    Dar daca ati calculat 0.3% din 100.000(adica 1% din cei 10 mil) atunci nu ati inteles ce procente la ce numar de indivizi se refera.

    Deci tot articolul dvs e construit pe cifre gresite. Adica e varza.

  24. Gogu114 spune:

    Rectific,

    Sursa la care face referire autorul e aici:
    https://www.statnews.com/2020/03/17/a-fiasco-in-the-making-as-the-coronavirus-pandemic-takes-hold-we-are-making-decisions-without-reliable-data/

    Deci calculul autorului e corect asa cum interpreteaza din articol sursa.

    Citisem articolul mai demult si imi asumasem 0,3 % din total populatie.

    In sezonul 2017/2018 au murit in Germania de gripa 25.000 de oameni, la o populatie de 83 mil inseamna 0,03%. Sursa aici:
    https://www.rki.de/EN/Content/infections/epidemiology/inf_dis_Germany/influenza/summary_2018-19.html

  25. RECALCULARE spune:

    Mai exersati matematica înainte de a scrie la nimereala anumite cifre care induc în eroare cititorii.Italia de Nord(populatie 10 milioane) x 0,3%(mortalitate) rezulta 30.000 de decese,nici într-un caz 300!!!Iar la o populatie 60 de milioane(Italia) rezultatul va fi 180.000 ,nu 1.800 asa cum ati calculat.Revizuiti-va critica!!!Prea usor ati tãiat doua zerouri.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dorin Andreescu


Dorin Andreescu

Dr. Dorin Andreescu s-a născut și și-a făcut studiile în București, unde a absolvit, în anul 1994, Universitatea de Medicină și Farmacie. El a parcurs etapele de speciali... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A...

de: MirceaM

la "Îmbogățiții de război"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

martie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Feb    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)