joi, martie 28, 2024

O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale

Trăim – din fericire? din nefericire? – în epoca filmulețelor sau pozelor virale și a fake-news. Fără o solidă educație generală și o minte neîmbrobodită de prejudecăți, este relativ ușor ca unii din semenii noștri să cadă pradă unor manipulatori profesioniști. Iar efectele unor astfel de activități – emoții viscerale, isterie mediatică, consumarea energiilor personale pentru soluții greșite sau ineficiente etc. – sunt tot atâtea manifestări dăunătoare ale hegemoniei rețelelor de socializare în societatea contemporană.

În 2014, primul meu articol publicat pe Contributors – Gasland sau puterea manipulării – a conținut o demontare riguroasă, cu probe, a manipulării publicului mai puțin educat și dispus să aplece urechea la diverse sirene ecologiste. Din nefericire, „documentarul” respectiv a fost copleșit cu o ploaie de premii, inclusiv cu 2011 Academy Award for Best Documentary Feature, ceea ce i-a oferit o nemeritată aură de credibilitate.

Deși isteria fracktivistă din România și restul lumii a devenit acum istorie, cred că nu trebuie să uităm lecția manipulării din Gasland, cu atât mai mult cu cât rețelele de socializare și-au mărit între timp numărul de membri, iar viralizarea unor fake-news se face în cascadă, cu viteze exponențiale.

Iată un singur exemplu recent.

Pe 5 decembrie 2017, fotograful și activistul ecologic Paul Nicklen publică pe pagina sa de Facebook un filmuleț despre un urs polar muribund, fără să uite a menționa că organizația din care face parte – www.SeaLegacy.org – militează pentru strângerea de fonduri și idei menite să salveze urșii polari de la moartea datorată încălzirii globale antropogenice. În scurt timp, postarea a fost share-uită de 30.000 ori și a strâns peste 1.500 comentarii.

Pe 7 decembrie 2017, Sarah Gibbens, de la National Geographic, a făcut o reclamă patetică filmulețului, pe care l-a caracterizat drept un Heart-Wrenching Video Shows Starving Polar Bear on Iceless Land, adăugând, ca subtitlu, Lipsa gheții face mult mai dificilă sarcina ursului de a găsi hrană. Ceea ce Sarah Gibbens uită să menționeze este că filmarea a avut loc probabil la sfârșitul verii, o perioadă în care insula Baffin și împrejurimile sunt ice-free.

Pe 11 decembrie 2017, sub semnătura lui Matt Stevens, The New York Times publică un lung articol despre filmulețul propagandistic cu ursul polar care moare de foame. Chiar din titlul ni se spune că vom vedea ceva care „ne va smulge inima din piept” –  Video of Starving Polar Bear ‘Rips Your Heart Out of Your Chest’.

Între timp, bulgărele mediatic a prins viteză, rețelele de socializare s-au inflamat de indignare, milioane de oameni au mușcat momeala cu încălzirea globală antropogenă și au semnat mesaje de indignare ecologică: este „inexcuzabil”,  „ce putem face”, „este o tragedie” etc. Până și Catherine McKenna, Ministra Canadei pentru Mediu și Schimbări Climatice, a scris într-un tweet: „AȘA arată schimbările climatice”.

După care, pe 12 decembrie 2017, bula mediatică s-a spart la fel de rapid cum s-a umflat[1].

Există argumente solide, prezentate de experți, că ursul respectiv nu a murit de foame din cauza topirii ghețurile pe care vâna foci, adică nu cauza încălzirii climatice antropogene (Nu se observă convulsiile care însoțesc moartea prin inaniție). Mult mai probabil ursul era rănit sau bolnav (având o formă de cancer osos) sau bătrân (blana din jurul gâtului este jerpelită) ori o combinație a celor trei cauze.

Datele colectate de autoritățile federale canadiene în 2014 arată că populațiile de urși polari sunt relativ stabile, stabile sau au o creștere relativă chiar în sud-est și vest (Figura 1). Doar două zone, din totalul de 19, indică o relativă scădere a numărului de urși polari.

Figura 1. Harta subpopulațiilor de urși polari din Canada (Sursa)

Fiind apexul lanțului trofic din zona arctică, urșii polari nu au predători naturali. De aceea, cei mai mulți mor de bătrânețe sau de boală. Dacă un elan sau un ren sau o morsă îmbătrânesc, se va găsi oricând un predător care le va transforma într-un prânz delicios, fără ca fotografii ecologiști să le mai poată imortaliza obștescul sfârșit. Ursul polar, în schimb, va trece de la faza de animal tânăr și sănătos la cea de decadență biologică fără riscul de a fi devorat de alt animal.

Pe de altă parte, mi se pare exagerat și scos din context ca ursul muribund să fie considerat ca „fața reprezentativă a schimbărilor climatice”, cum pretinde ministra canadiană și mulți dintre cei care au vizionat filmulețul. Aplicând această logică, ce ar putea reprezenta mulțimea urșilor sănătoși din Canada? Răcirea globală?! Dacă săptămâna trecută, pentru prima oară în ultimul deceniu, a nins în Florida și sudul Texasului (Houston, Corpus Christi) un strat de până la 18 cm, trebuie să facem filmulețe, să le postăm repejor pe Internet și să pretindem apoi că acele zăpezi neașteptate sunt „fețele reprezentative ale răcirii globale”?!

*

*          *

Într-un articol din 2015 (COP21/CMP11 – Conferința ONU asupra schimbărilor climatice. Câteva lucruri despre care NU se va discuta la Paris) am prezentat trei mituri curente ale dezbaterilor din jurul schimbărilor climatice. Unul dintre ele vizează direct mitul posibilei dispariții a urșilor polari datorită încălzirii globale antropogene. Îl reiau mai jos pentru a ilustra perenitatea nefastă a acestui mit și tristețea care mă încearcă văzând gradul ridicat de credulitate a unor milioane de oameni animați, probabil, de cele mai bune intenții referitoare la bunăstarea urșilor polari, dar lipsiți de cunoștințele necesare pentru judecăți de valoare:

MITUL

Urșii polari și încălzirea globală

„Urșii polari și încălzirea globală: Nu vă lăsați păcăliți, se întâmpla chiar acum, îi pierdem” (Sursa)

„Urșii polari, care depind de gheață pentru a vâna, se luptă cu efectele încălzirii globale” (Sursa)

“Urșii polari și încălzirea globală” (Sursa)

“Nu există nicio îndoială că urșii polari sunt într-o situație dificilă. Deja aflați sub amenințarea umană, numărul lor scade mai rapid ca niciodată datorită retragerii gheții provocate de încălzirea globală.” (Sursa)

„Numărul urșilor polari a devenit tot mai mic în ultima vreme, astfel încât au ajuns să fie clasificați drept specie VULNERABILĂ. Cea mai mare problemă pentru urșii polari este încălzirea globală, deoarece, când temperaturile cresc, gheața oceanică se topește mai repede în decursul anului.” (Sursa)

„Pentru prima dată, urșii polari s-au înecat în număr semnificativ.”

Sursa: Gore, A. & Melcher Media (2006). An Inconvenient Truth: The Planetary Emergency of Global Warming and What Can We Do about It. Emmaus, PA, Rodale Press, p. 146.

Al. Gore Jr., fost Vice-Președinte al SUA și Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, 2007.

REALITATEA

Grupul de specialiști în urși polari din cadrul World Conservation Union au declarat în 2001 că, din cele 20 de sub-populații distincte de urși polari, una, sau posibil două, erau în declin în zona Baffin Bay; mai mult de jumătate erau stabile; și două sub-populații au crescut de fapt în jurul Mării Beaufort.

Mai mult, s-a raportat că populația globală de urși polari a crescut dramatic în ultimele decenii, de la circa 5.000 membri în anii 1960 la 25.000 astăzi, datorită unor reglementări mai stricte de vânătoare.

Mai mult – și  despre asta nu s-a scris deloc în articolele recente -, cele două populații în declin provin din zonele unde a fost mai frig în ultimii cincizeci de ani, pe când cele două populații în creștere viețuiesc în zonele unde este mai cald.

Cea mai bine studiată populație de urși polari trăiește pe coasta de vest a lui Hudson Bay. Faptul că acea populație a scăzut cu 17%, de la 1.200 în 1987 la sub 950 în 2004, a fost foarte mult discutat în mass-media. Dar nu s-a menționat, totuși, că din 1981 populația a crescut de la sub 500, eradicând astfel orice pretenție de declin. Mai mult, nicăieri în știrile mass-media nu este menționat că între 300 și 500 urși sunt împușcați anual, dintre care 49 sunt împușcați în medie pe coasta vestică a lui Hudson Bay.

Chiar dacă luam de bună povestea cu declinul, asta înseamnă că am pierdut circa 15 urși anual datorită încălzirii globale, în timp ce am pierdut 40 în fiecare an datorită vânătorii.[2]

Profesoara Susan J. Crockford, University of Toronto: Urșii polari – Supraviețuitori remarcabili ai schimbărilor climatice[3]

Tindem să n-auzim nimic altceva decât mesaje alarmante despre statutul curent și viitoarea prosperitate a urșilor polari din partea avocaților animalelor de toate tipurile, inclusiv grupuri de lobby și cercetători activiști. Multe dintre aceste povești despre dispariția iminentă a urșilor polari sunt, totuși, deficitare pentru că au lăsat deoparte date importante, le-au „coafat” sau le-au reprezentat greșit, iar cea mai mare parte a incertitudinilor prezente în cercetările actuale a fost minimalizată. Încă nu știm cu precizie când au evoluat urșii polari, dar nu încape îndoială că, de-a lungul mileniilor în care au evoluat ca specie separată, ei au supraviețuit schimbărilor climatice foarte semnificative. Urșii polari s-au adaptat cu succes în perioadele când gheața arctică era mult mai multă sau mult mai puțină decât este astăzi. Urșii polari au, evident, strategii pentru supraviețuire în condițiile schimbărilor dramatice ale stării gheții – noi încă nu le cunoaștem pe toate.”

Povestea urșilor polari ne învață trei lucruri:

Primul, există știri alarmiste, create de o isteria asistată de mass-media, care nu sunt altceva decât exagerări emoționale, fără suportul datelor. (Cititorii mei își mai amintesc, poate, cum am descris repetat o isterie asemănătoare legată un foraj de explorare a gazelor de șist de la Pungești, jud. Vaslui. Privind retrospectiv, ce pot să spun decât much ado about nothingmult zgomot pentru nimic-?…)

Al doilea, urșii polari nu sunt singura poveste. În timp ce auzim numai despre speciile amenințate, există și certitudinea că multe specii o vor duce mai bine într-un climat mai cald. În general, Arctic Climate Impact Assessment (ACIA) prevede că zona arctică va experimenta o creștere a bogăției speciilor și o mai mare productivitate a ecosistemului. Va fi mai puțin deșert polar și mai multă pădure. Documentul ACIA arată că temperaturile mai ridicate înseamnă mai multe păsări și mai mulți fluturi. Asta nu înseamnă o compensare pentru urșii polari, dar noi trebuie să auzim ambele  părți ale poveștii.

Al treilea lucru este că îngrijorările noastre ne fac să ne focalizăm pe soluții greșite. Ni se spune mereu că situația precară a urșilor polari înseamnă necesitatea unor scăderi mai drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră, legate de încălzirea globală. Chiar dacă acceptăm ideea greșită de a folosi populația de urși polari din 1987 din jurul lui Hudson Bay ca o valoare de referință, adică pierdem 15 urși anual, ce putem face? La limită, dacă eliminăm instantaneu încălzirea globală (cu cheltuieli imense), vom salva de la înec 15 urși pe an. Dar ce vom face cu ceilalți 49 de urși, din aceeași populație, care sunt împușcați în fiecare an? Simplu, interzicem vânătoarea lor, vor zice unii. Dar cu populația locală, care depinde aproape 100% de carnea și blănurile urșilor, ce vom face? Îi facem cumva vegetarieni?!? Părerea mea este să începem întâi cu salvarea celor 49 de urși împușcați, și apoi să ne îngrijorăm de ceilalți 15. Oricum, 49 este de peste 3 ori mai mare decât 15.

CONCLUZII

Josh Fox, scenaristul și regizorul lui Gasland, a îngrozit o mare masă de oameni creduli, fără educația necesară, că fracturarea hidraulică produce contaminarea apei de băut cu gaz metan. Aprinderea apei de la robinetul din bucătăria fermierului din Colorado a fost secvența-șoc care a declanșat isteria fracktivistă, uneori violentă, din întreaga lume (România y compris). Un exemplu clasic de manipulare prin propagandă mincinoasă.

Paul Nicklen, biologul și fotograful canadian, membru activ al organizației ecologiste The Sea Legacy, a manipulat și el milioane de oameni cu filmulețul despre un urs polar muribund pe care l-a declarat „fața reprezentativă a schimbărilor climatice” – o acuzație directă la adresa încălzirii globale antropogene. Nu am negat și nici acum nu contest realitatea schimbărilor climatice: ele au fost, sunt și vor fi prezente în destinul planetei Pământ mulți ani chiar și după extincția speciei umane.

Dar a prezenta fake-news pentru a avansa o cauză pe care tu o consideri bună nu este OK. Este pură manipulare.

NOTE______________________


[1] Câteva situri prezintă mai multe detalii:

Tristin Hopper, Dec. 12, 2017, What everybody got wrong about that viral video of a starving polar bear, Dubbed the ‘Face of Climate Change,’ a starving polar bear photographed in Canada’s Arctic might have nothing to do with climate change

Snopes, Dec. 12, 2017,  Does a Viral Video Show a Polar Bear Starving to Death? Upsetting footage captured on Canada’s Baffin Island is authentic, but the role of climate change in this particular animal’s suffering is complicated.

BBC, Dec. 12, 2017, Polar bear video: Is it really the ‘face of climate change’?

[2] Bjorn Lomborg, Cool  It – The Skeptical Environmentalist’s Guide to Global Warming, Alfred A. Knopf, New York , 2007, p. 5-6

[3] Media Release – Evolutionary biologist to debunk Polar Bear misconceptions at University of Toronto

Distribuie acest articol

120 COMENTARII

  1. O crainica de la o televizie romaneasca era gituita de suferinta cind ne arata imaginea cu ursul polar.
    Mda, poate unii cred ca ursii polari erau nemuritori pina nu a venit „ciuma incalzirii globale”.
    Isteriile de genul asta imi amintesc de „ce ne facem, fetelor, peste 35.000 de ani vor disparea barbatii”.

  2. Care e concluzia? ursul polar e bine mersi, mediul inconjurator e bine mersi, putem devasta in continuare linistiti. Cred ca nu mai are rost sa intreb daca si informatiile despre planeta care traieste pe datorie sunt fake news.

    • Manipulare de 2 bani sau incultură. Sau amândouă la un loc. CO2 gazul pe care acordul de la Paris vrea să-l reducă nu are nici o treabă cu poluarea. El nu e toxic și hrănește plantele.

      Oxizii de azot și sulf ale căror concentrații mai ridicate sunt admise în UE pentru reducerea emisiilor de CO2 netoxic în schimb omoară și îmbolnăvesc oamenii. Asta ca să vedeți ca tampenia ucide.

      • Daca-i asa bun bioxidul de carbon respira-l tu da nu-l recomanda la altii. Poate chiar il respiri daca esti fumator cu consecinte pentru sanatatea ta. Plantele de azi s-au adaptat la actualul nivel de bioxid de carbon si probabil vor muri daca creste procentul de bioxid de carbon din atmosfera. Plantele de azi respira deci au nevoie si de oxigen. Este adevarat plantele primitive care au disparut de mult nu respirau dar azi cresterea procentului de bioxid de carbon va ucide si plantele asa cum prea multa mancare te ucide si pe tine. Ceilalti oxizi de care pomenesti sunt intr-adevar mai toxici decat bioxidul de carbon dar sunt legati de arderea carbunelui sau benzinei care nu sunt pure si de tocirea pneurilor care sunt vulcanizate cu sulf. Mashinile electrice sau hibride sunt mai bune decat cele cu benzina dar si mai bun este trenul sau tramvaiul. Shinele se tocesc si ele dar mult mai putin decat pneurile iar Chuo Shinkansen care pluteste in camp magnetic nu se toceste de loc cu toate ca merge cu 505 km pe ora. In plus petrolul se termina oricum deci doar trenurile electrice alimentate de centrale nucleare ca-n Franta vor mai putea circula. Evident vei spune ca exista inca destul petrol dar l-au furat deja pe tot Americanii si Francezii, Romanii, Japunezii, etc. trebue sa traiasca fara petrol, gaze sau carbune care pentru ei s-a terminat deja.

        • Stai jos. Ai nota 3 la biologie.
          Plantele nu „respira”. Dioxidul de carbon din atmosfera este sursa cresterii lor. Ideea ta ca plantele s-ar sufoca intr-un mediu in care este mai mult diozid de carbon este cel putin incorecta.
          Nu este mare filozofie: Plantele sunt compuse din carbon. Carbon pe care il iau aproape exclusiv din aer prin procedeul numit fotosinteza. Pana la un punct, cu cat creste mai mult procentul de diozid de carbon, cu atat plantele vor fi mai mari.

          • Ba plantele respira exact ca si animalele, si folosesc oxigenul din atmosfera pentru a-si produce energie. Ele respria tot timpul, zi si noapte, si in prezenta si in absenta luminii. Fotosinteza este separata de respiratia plantelor si se poduce doar in prezenta luminii.

            • „plantele respira exact ca si animalele, si folosesc oxigenul din atmosfera pentru a-si produce energie”
              Ca sa faca ce cu energia? Flotari, genuflexiuni? Mare-i gradina! (are plante si animale, dar unii cred ca sunt la fel).

      • Este trist ca trebuie sa asist la discutii destul de stupide.
        Desigur dl Cranganu: no problem cu ursul polar adica nu contrazic datele prezentate
        Dar cred ca oricine stie ca CO@ este un rezultat al arderii carbonului si deci un consum de oxigen.
        Nimeni nu neaga ca o balanta net favorabila CO2 poate avea niste efecte nu tocmai indiferente si in nici-un caz pozitive .
        Chiar dacă scăderea cantităţii de oxigen din atmosferă nu reprezintă deocamdată un motiv de îngrijorare, cercetătorul Daniel Stolper avertizează că oxigenul din atmosferă se consumă în prezent de mii de ori mai repede decât în trecut datorită arderii combustibililor fosili si nu c red ca greseste principial desi valoarea numerica ar putea fi discutabila?
        Cred ca aici trebue sa ne ocupam mai intens: „Într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste 6 kg de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane. Peste 60% din cantitatea de oxigen generată anual este produsă de păduri.
        Nu mai discut despre raspunsul la intrebarea justa : cand v-a trebui sa cumparam si sa facem razboie pentru una din resursele naturale fundamentale si anume apa?

        Si ca sa incerc sa stopez patentele si stupidele confuzii economice sau de alta natura va impartasesc un postulat, de fapt postulatul fundamental al ecologiei care dupa mine este:
        Intr-o societate umana(desi societatea noastra actuala este din ce in ce mai putin umana incercand ca prin principii fie idioate in sine, fie ticaloase in sine fie in ambele feluri, sa imparta lumea in lupi si miei unde desigur ca fara indoiala lupii vor manca mieii si apoi poate ca se vor manca intre ei ca doar nu o sa urle doar la luna, dar prea tarziu pentru miei caci ei vor fi disparut deja) nimeni nu se poate exonera si nici nu poate fi exonerat de raspunderea ce-i revine in ceea ce priveste atat protectia resurselor naturale cat si pe cea a mediului natural inconjurator cat timp nu putem sa creem unul artificial mai bun.
        Drsa nu fim ingrijorati ca ce inseamna pentru natura o specie in plus disparuta cand zilnic dispar atatea si ma refer la ziua cand ultima pereche de oameni fertili va disparea si odata cu ea si specia. :)

        • Mare dreptate aveți!. Într-adevăr nimic nu e mai contraproductiv decât să asistați la discuții sterile și stupide. Dacă chir credeți ce spuneți mă aștpt să treceți imediat la fapte. Pe de ailaltă parte nimic nu e mai convingător decât exemplul personal. Iată ccam ce aveț de făcut pentru început:

          1. Renunțați imediat la locuința genertoafre de emisii de CO2. Mutați-vă în mod ecologic în sânul naturii. Renunțați de asemenea la consumul de curent electric și la internet Toate produc emisii de CO2. Incluiv producerea panourior solare sau a generatoarelor eoliene produc mai mute emisii de CO2 decât economisesc.

          2. Renunțați la îmbrăcăminte. Industria textilă genereză cantități înfricoșătoare de CO2. Același lucru se poate sine și despre industria medicamentelor și cea alimentară. Renunțai deci la orice formă de hană procsată și/sau medicație.

          3. Renunțați la orice formă de tansport. Savanții caifornieni au descoperit recent că vitele, caii, etc. generează mai multe gaze cu efect de seră ca automobilele. Guvernaorul Californiei a semnat acum mai bine de un an legislația pentru reducerea emisiilor cu efect de seră ale animalelor. Nici mersul pe jos nu o sloluție: Omul care merge consumă alimente și generează la râdul său mai multe gaze cu efect de seră c ală care stă ca o legumă nemișcat.

          Ce mai așteptați?!

  3. Aveam nevoie de articolul dumneavoastra. In cazul ursului, chiar si eu, un sceptic necredincios, am uitat sa ma intreb: „si daca nu este chiar asa?”. :)

    • Păi daca aveți îndoieli cred ca varianta cea mai sigură e să renunțați la curentul electric, la încălzirea artificială (ca tot e încălzire globală) la locuință și transport. In acest fel va reduceți demisiile personale de CO2 la nivelul epocii preindustriale. Când începeți?

      • Pai cum ti-am spus deja Romanii au renuntat deja la luxul numit apa calda si curent electric pe care si-l mai permit doar Americanii. Mai produc Romanii ceva energie nucleara, hidroenergie si vant cat inca n-au creat Americanii o modalitate de a stoca si fura din Romania si acele forme de energie cum au furat deja petrolul.

        • Domnu’ Munteanu,

          La aia cu lipsa apei calde e adevarat ca vi se simte aroma naturala pana dincoace de ocean, :P dar va rog totusi sa nu generalizati. Restul omenilor continua sa se spele..

          Si nu vreti sa ne povestiti cum va furara amerecanii petrolul?! Cu galeata sau cu canistra?!

  4. Mai este puțin timp și vom sărbători Crăciunul. Mă aflu la București și privesc pe fereastră la soarele arzător. Îmi dau seama imediat că organizațiil ede protecție a animalelor trebuie să mă fi manipulat într-atât încât mi se pare extrem de cald. Cu vreo cinzeci de ani în urmă, pe când organizațiile ecologiste nu erau atât de active și nu manipulau clima, zăpada era pe vremea asta cam de un metru. La TV un alt manipulat îmi spune că sunt 18 gradepe-afară și urmează să vină temperaturi și mai ridicate. Mă apuc de lucru și-mi zic că este doar o iluzie, un efect al manipulării.

    Animalele sălbatice se vor adapta cumva, dacă nu, pot să „moară de bătrânețe” ca în filmul manipulatoriu cu ursu’, oricum au mai existat extincții pe Pământ. Și oamenii pot muri de asemenea, cum ziceam, au mai fost extincții, iar specialiștii au demonstrat că au mai existat temperaturi înalte și glaciațiuni pe Terra. Dacă putem să ne curmăm suferința mai repede, iar pentru ca la viitoarea extincție să nu sufere multe animale, atunci o idee bună este la le ucidem cât mai curând și noi să ne sinucidem odată cu ele. N-au decât să crape, și noi împreună cu ele! Dar știți ce mă deranjează la poluarea asta?! Nu mai pot oamenii să se uite la manifestările sportive pentru care plătesc bilete, domnule! Prin New Delhi se opresc uneori meciurile de crichet pentru că jucătorii nu mai au aer. Sigur îi manipulează ecologiștii! Păi, să le restituie ecologiștii contravaloarea biletelor. :) Pe cei din Kiribati îi adoptăm noi, în România, că la noi sunt mai puțini ecologiști manipulatori, iar încălzirea constantă va permite aclimatizarea cocotierilor pe meleagurile noastre. :)

    • Domnu’ Constantin, sunteți un poet desăvârșit ! „… privesc pe fereastră la soarele arzător”… Astăzi, 14 decembrie, maxima la București a fost de 11 grade, nu știu care este ideea dvs de „soare arzător”, dar mie îmi dă cu virgulă. A, poate stăteați lângă fereastra închisă, în bătaia directă a soarelui, și ați experimentat vestitul „efect de seră”. Cu alte cuvinte ați trăit încălzirea globală pe pielea dvs., într-o zi de joi, în București ! Tot ce se poate, eu am trăit răcirea globală tot în București, astă-vară în iulie (nu m-aș mira să fi fost tot într-o joi), când erau doar câteva grade în plus față de astăzi. Dacă nu mă credeți, căutați seriile de date de la ANM.

      Lăsând gluma la o parte, esența articolului d-lui profesor Crânganu nu este despre experiențe izolate (un eșantion de date alcătuit dintr-o singură înregistrare e dealtfel perfect inutil), ci despre fake news. Din acelea care apar abundent atunci când e vorba de a susține o teorie care altfel nu se poate susține cu date statistice reale (recte încălzirea globală antropogenică).

      O zi caldă vă doresc !

    • domnu Constantin, va amintiti, daca cumva ati fost pe baricade, desi nu cred, cum a fost vremea in decembrie 1989?
      Va amintesc ca-n acei ani consumul de energie si emisia de codoi in Ro tindea catre zero. Putinele auto aveau max. 30 de litri pe luna, iarna ne incalzeam din inima, nu exista climatizare, chiar si consumul de fasole era la minim. Carne vazusem intr-o carte de bucate f. veche.

      • „domnu Constantin, va amintiti…?”

        Da, mi-amintesc ce zic reprezentanții statelor ale căror economii au cele mai mari impacturi asupra mediului, anume că efectele sunt ale lor, pentru ei, în urma activității lor și asta le face economiile eficiente.

        Pe bune?! Adică, dacă ard combustibili fosili, spre exemplu, nu cheltuiesc pentru reducerea impactului (cum fac statele care respectă acordurile internaționale) și astfel obțin produse mai ieftine, economiile sunt mai competitive? Haideți să vă zic ceva. Nu-mi pasă de urșii prăjiți, dacă nici dumneavoastră nu vă pasă. Dar vreau ca eșecurile de piață rezultate din costurile de mediu să fie compensate, astfel ca produsele să fie la fel de competitive pronind de la costuri reale și comparabile.

        Nimeni nu poate ridica garduri până la cer ca să nu fie exportate impactul asupra mediului și produsele obținute astfel în alte state. Dacă tot vor să se izoleze în privința acordurilor internaționale referitoare la mediu, apoi să se izoleze și cu piața (că tot erau unii supărați pe globalizare) și să fie taxate suplimentar produsele obținute în dispreț față de statele care cheltuiesc pentru reducerea impactului asupra mediului și au astfel costuri de producție mai mari.

        România?! Avea în 1988 una dintre cele mai ineficiente și poluatoare industrii din Europa. Din punctul ăsta de vedere chiar era la nivelul mediei europene, deci „competitivă” în cel mai prost sens al cuvântului. Copșa Mică, spre exemplu, era o bombă ecologică. Emisiile de CO2 au fost în acel an în patria noastră de 9,2T per capita, în vreme ce media statelor care fac parte astăzi din UE era 9,8T per capita (Eurostat, 2014). Astăzi eu plătesc certificate verzi și taxe de mediu și aș vrea să facă la fel și cei care pretind că au economii mai dezvoltate decât cea românească, așa cum prevăd acordurile și convențiile internaționale de la Rio, Lisabona, Kioto, Paris șamd. Altfel, amintiți-vă vă rog că ei obțin beneficiile arderii combustibililor fosili (petrol, gaze de șist, cărbune șamd) iar eu suport consecințele sub forma externalităților negative [de mediu] ale afacerilor lor. Nu știu de ce, dar parcă nu ar fi tocmai corect… :)

        • dimineata a sosit cu trenu’n gara
          constantin trait la tara
          intr-un sat din baragan.
          i-a zis mama: constantine tine seama
          la oras sunt oameni care or sa vrea sa-ti ia din bani.

          si ai de grija cat mai bine, cat mai bine, constantine cand ajungi la bucuresti
          caci la oras sunt oameni care vor sa-ti ceara din parale,
          fii atent sa n-o patesti.

          in pieptarul de sub haina lui cea noua
          are ascunsi vreo mie, doua,
          banii lui de inceput
          cu migala scoala profesionala
          sa invete o meserie sa ajunga om facut.

          si ai de grija cat mai bine, cat mai bine, constantine cand ajungi la bucuresti
          caci la oras sunt oameni care vor sa-ti ceara din parale,
          fii atent sa n-o patesti.

          • Nu stiu cine a scris poezioara asta (si nu va suparati, domnul Constantin, reactia nu e indreptata impotriva dv., sincer) dar va multumesc din suflet.

            Am imbatrinit si rid mai putin, chiar si la comedii decente. Intotdeauna cind am sansa de a izbucni intr-un ris zgomotos si neasteptat mi se pare un dulce dar, cam cum era profiterolul cu muuulte decenii in urma.

            M-ati facut sa rid in hohote. Multumesc.

            • Este un text al unei melodii compuse de Mircea Vintilă.
              Numai că acolo era un tranzacție bazată pe asimetrie informațională (ca multe tranzacții) soldată cu o amară disonanță cognitivă. În cazul descris de mine lucrurile se întâmplă puțin diferit. Altfel spus, ca și cum Veronicăi i-a cumpărat după cină „rubinștainuri” Constantin, iar noaptea și-a petrecut-o fata cu Terente. Adică, nu e tranzacție, ci furt, prin urmare, gentilomul Terente este rugat să plătească și dumnealui ceva pentru grațiile madmoazelei. :)

          • Păi, vedeți dumneavoastră, cam la fel ziceam și eu, am rămas și fără fată, și cu banii luați. Prin urmare, dacă-mi prăjiți ursul, pentru că v-a zis Ursoaica, ba că-i progresist, ba că scrie cu caractere chirilice, măcar lăsați-mi-o pe Veronica. Sau faceți bine și mai plătiți și dumneavoastră din când în când pentru ea.

        • Stimate domnule Constantin,
          Aveti un discurs bine structurat si se pare ca aveti amintiri de acum 50 de ani ceea ce nu va plaseaza in zona celor care s-au nascut alaltaieri.
          Faceti insa o eroare fatala atunci cand considerati ca dioxidul de carbon e un poluant.
          Nimeni nu a demonstrat ca pana acum ca cresterea concentratiei de CO2 este o cauza a cresterii temperaturilor globale si nu un efect al acestora.

      • Draga Neamtule, mi-aduc aminte la prinzul de armata, cind gasea vreun recrut o boaba singuratica de fasole in farfurie, striga: n-o mai cautati, fratilor, la mine este!

        Si totusi era cumva gustoasa supa aia lesinata de fasole.

        Sau era tineretea la mijloc.

        • Ehei… nici fasolea nu mai e ce a fost!
          Unde e fasolea de altadata?
          Acum se gaseste numai de-aia cu continut redus de ceodoi.

  5. 49 de ursi, pot servi mancare la ce populatie? 100 de oameni? sa fim seriosi, sunt vanati de placere.

    As dori insa sa critic un pic motoarele termice. Scump de produs, scump de intretinut, greu, polueaza, multe piese, lucreaza mult timp in gol, greu de utilizat, dragi producatori au trecut 100 de ani si arata cam la fel, mai treziti-va si faceti ceva mai bun. Vrem motor ieftin de produs ieftin de intretinut, usurel, usor de utilizat, sa nu lucreze decat cand trebuie, compact, putine piese, nepoluant, usor si ieftin de alimentat.

    As dori sa critic industria. Fratilor uzinele voastre produc asa de mult incat nu reusesc sa-si vanda marfa. Produceti doar cat e nevoie, si produceti mai calitativ. Si faceti cumva sa nu trebuiasca arunca la cos telefonul, computerul sau masina fiecare X ani, mai bine schimbati componente in ea, faceti sa se poata usor schimba componente.

    • Apropo de dorința de a avea telefoane care țin 10 ani… Da, probabil că ne-am gândit cu toții cum ar fi să ai așa un telefon, sau așa un televizor, sau așa mașină. Cu toții am auzit cel puțin odată o remarcă de genul „Nu se mai fac mașini cum se făceau pe vremuri ! Păi mai demult îți luai o mașină care să te țină toată viața ! Of, of… Nici Mercedes (Volvo, BMW, Ford, Toyota, you name it…) nu mai e ce era odată !”
      Da, poate că perspectiva e tentantă din punctul de vedere al conservării resurselor planetei. Poate ar trebui să-i dăm curs, nu știu. Dar înainte de a o face, hai să ne privim fiecare în oglindă, drept în ochi, și să ne răspundem singuri la întrebarea: „Îți dorești cu adevărat să găsești pe piață numai telefoane care țin 10 ani și care costă 2000 euro în loc de 200 de euro ?”
      Probabil unii dintre noi ar fi dispuși să accepte ideea, dacă au acum la dispoziție 2000 de euro să-și cumpere telefonul următorului deceniu. Dar cei mai mulți nu au, și probabil că pentru ei asta ar însemna să renunțe la a avea un telefon. Ceea ce, per total, ar duce la prăbușirea industriei de profil. Valabil și pentru mașini, aspiratoare, mobilă etc etc, cu toate consecințele economice și sociale de rigoare.
      Sincer, da sincer: ne dorim asta ?

      • Cred ca, in mare parte, atat preopinentul, cat si dvs. gresiti.
        Nici computerul, nici telefonul mobil si cu siguranta nici masina nu „se arunca” pentru ca nu sunt bine facute, sau nu-s materialele bune, sau-sau-sau. Sa fim seriosi; oricine are o varsta… hmmm… sa-i zicem respectabila, isi aminteste ce jafuri erau masinile – si nu doar cele romanesti – acum 30, sau 50 de ani, in comparatie cu cele de azi. Jafuri din toate punctele de vedere, inclusiv fiabilitatea. Diferentele, in opinia mea, sunt doua (daca vorbim de masini) – „pe vremuri” oamenii aveau mult mai mare grija de masinile lor si doi, parcurgeau mult mai putini kilometri in conditii de trafic mult mai relaxat.
        In ceea ce priveste exemplul dvs. cu telefonul mobil, este un lucru bine stiut (de orice barbat insurat si care mai are si vreo fiica-doua) ca telefonul modern este un accesoriu de moda care mai si face niste chestii pe deasupra. El are pretul pe care-l are nu din motive de costuri (care indraznesc sa cred ca sunt o mica fractiune din pret) ci pentru ca acela e pretul optim pe care-l accepta piata la intersectia cu interesele producatorului. De aceea costa un iphone de nu stiu cate ori mai mult decat nu stiu ce telefon no-name, desi sunt aproape identice.
        In plus, este valabil si pentru telefon ce spuneam despre masina – nu poti compara un Nokia de-acum 20 de ani, care era probabil folosit jumatate de ora pe zi, sau nici atat, cu un smartphone modern care, ajuns pe mana cui trebuie, poate fi folosit si 10 ore pe zi.

        • E destul de simplu de explicat: la o luna / un an de la achzitionarea unui smartfon sau automobil te uiti cam cu invidie la smartfonul / automobilul vecinului care si-a cumparat unul azi: cate chestii face in plus!
          Si, presiunea creste pe smartfon si PC si fiindca noile facilitati cu care esti tentat zilnic ajung sa nu-ti mai incapa. Vrei nu vrei cumperi unul nou in 2-3 ani iar pe cel vechi il pui deoparte, de cele mai multe ori in buna star de functionare.
          Si uite asa, in 30 de ani ajungi sa cheltui cam tota atatia bani pentru a avea telefon si respectiv automobil, dar avand mereu unul nou ca si cand ti-ai cumpara unul solid care sa tina 30 de ani.

      • Eu inteleg cand sunt modificari majore, schimbi masina. Dar nu vad modificari majore intre sa zicem peugeot 307 – 308 sau VW Golf, diferenta de 10-12 ani. Au schimbat un pic la aspect, un pic la motor si un pic in salon. Cel mai interesant este ca nu poti schimba becurile pe LED la un model mai vechi de exemplu sau sa poti sa schimbi softul de bord. Schimbi masina daca nu are probleme la motor si restu? Trebuie sa mentionez ca masina pentru mine e mijloc de transport, nu de statut social.

        La telefoane nu mai zic, OS se updateaza vreo 2 ani dupa care se presupune ca il arunci. Sunt modificari majore ca sa merite? Nu, au schimbat un pic culoarea, au mutat o iconita din stanga in dreapta.

        As schimba cu placere daca as vedea o evolutie mai semnificativa, dar nu acelasi lucru cu mici imbunatatiri. Sunt de acord cu durata de viata mica daca si functiile se schimba mai rapid.

    • Nu e vorba doar de „consum”, e vorba, mai ales, de evoluția tehnologică. Fiecare model nou de telefon înglobează o evoluție de jumatate de an, un an sau mai mult.
      Tata încă mai are vechea Dacie cu tabla puternica pe ea prin șopronul bunicilor mei. E funcțională. Dar o vreau? Nu, cu certitudine! Încă avem telefonul Nokia al bunicului meu. E funcțional, sigur va tine și peste 20 de ani. Dar îl vreau? Cu certitudine nu! Și tot asa, plapuma bunicii, funcțională și peste 100 de ani.
      Nimic nu poate „să țină” prea mult pentru că și dorințele consumatorilor se schimba. Pentru că tehnologia evoluează galopant și odată cu ea produsele.

      • Cred ca v-as putea fi bunic (cel putin judecand lucrurile prin prisma telefoanelor mobile), asa ca ma opun categoric si cu strasnicie afirmatiei privitoare la tabla puternica a vechii Dacii.
        Este exact pe dos – tabla era una dintre principalele probleme ale masinilor romanesti. Nicio Dacie noua nu putea trece mai mult de doua ierni fara sa „impuste” rugina prin ea, cu doua exceptii (care sustin ce scriam mai sus despre modul in care oamenii isi ingrijeau masinile) – o tineai intr-un loc acoperit si eventual incalzit (cazul bunicilor dvs., din cate inteleg), sau aplicai tablei un tratament fizico-chimic bazat pe tot felul de smacuri, praf, ulei uzat, vaselina samd. Se dezvoltase chiar o mica armata de pseudo-mesteri
        Lasand tabla la o parte, orice fost posesor de Dacie cara dupa el in portbagajul masinii – in functie de cat de vrednic era – pana la jumatate de masina, incepand cu bujii si cablurile aferente, celebrul (in epoca) capac de delco, platine vreo cateva, sa fie, dar si furtune de presiune, doua camere, un set complet de becuri, cablu/sufa de remorcare precum si cablu „de dat/luat curent”, bobina de inductie, pompa de umflat anvelope, macar un litru de ulei si unul de apa distilata, un set complet de chei fixe, doi-trei clesti patent (chiar, care-o fi pluralul de la patent?!?), un termostat, absolut obligatoriu cateva jicloare, filtre de benzina, un set complet de curele (si sa stiti ca treaba cu ciorapul de dama nu e mit urban), sfoara si sarma ca nu stiai niciodata cand se rupea ceva, neshte suruburi de diverse marimi, multe saibe si piulite, ca, deh, mai cadea cate una s.a.m.d.
        Oamenii gospodari chiar isi faceau in portbagaj (ma refer la Dacia 1300 si derivatele sale), profitand de forma acestuia, un dulap dedicat, plasat in fundul portbagajului, lipit de bancheta din spate… O, tempora…
        E drept ca, vorba unui bun prieten de-al meu – cunoscut si d-lui Profesor, de altfel :-) – anii ’80 au fost tare grei, dar si frumosi… frumosi ca aveam noi 20 de ani. Frumosi-frumosi, dar cu siguranta nu vechile Dacii i-au facut frumosi; dimpotriva, masinile alea erau un calvar, un chin, o pedeapsa dumnezeiasca – pentru care, culm ea, mai si stateai cinci ani la coada!!!
        Pentru comparatie (si asta pentru ca tot vorbeam de masini care nu mai tin ca pe vremuri), conduc acum un harb de Daewoo produs in Ro acum 14 ani , o masina ieftina si la propriu si la figurat, care a fost tinuta doar pe strada, in soare/ploaie/zloata si mai ales in jegul tipic bucurestean si pe care am tratat-o, ca sa-i parafrazez pe Ilf si Petrov, cu desavarsit dispret. Nu doar ca merge perfect, dar a inceput sa apara rugina pe ea doar de doi ani.

        • Patenti … asa ziceau mesterii pe vremuri
          Mi-ati adus aminte cat de greu mi-a fost sa las afara din portbagaj trusa de scule, desi nu ma atinsesem de ea de mai bine de doi ani. :)
          Am dus vreo trei masini din generatia noua de la zero la vreo 200000 km fara reparatii importante si nu am ajuns la situatiile pe care ti le oferea dacia inca de la 20-25000 km – parcursi probabil in jumatate din acelasi timp, dar petrecand o buna parte din viata masinii cu capota ridicata.

        • Sunt un om al tehnologiilor, da. Asa ca permiteti-mi sa va recomand, ca tot vine Craciunul, sa va luati o tableta. Lasati desktopul, sau laptopul pe birou, pentru lucruri de zi mai serioase si bucurati-va cu o tableta de placerea de a citi, scrie si vizualiza din pat, de pe canapea sau de pe „tronul” din baie.
          Tabletele s-au ieftinit si ar fi un salt intermediar catre un telefon nou (craciunul viitor) care va inlocui si vechiul telefon, si tableta. Pana atunci va veti adapta la touchscreen si la meniuri, va veti obisnui cu delicatetea ulitlizarii. Stiu, exista o reticenta la nou, la fiecare frustrare in utilizare va veti gandi ca „mergea mai bine si usor celalalt”, dar cu pasi mici in 1 luna veti deveni dependent de tableta, ca si mijloc de informare.
          Profitati de orice vizita a unui membru de familie mai tanar si experimentat sa va ghideze si sa va dea sfaturi. Veti simti o legatura mai stransa intre dumneavoastra si ei, va veti cobora in lumea lor si ei vor fi fericiti sa va ajute, comunicand.
          Nu imi permit ultimele „racnete” la device-uri (ma rog, am si alte cheltuieli), dar stiu sa apreciez tehnologia si softurile de pe ultimele telefoane de gama, Samsung S8 sau iPhone10. Nu mai vorbesc in cazul masinilor, de saltul la cruise controlul adaptiv, de frana asistata, de ABS-ul si EBD-ul modern. Nu stiu daca ma intelegeti. Nu lasati „gap” intre dumneavoastra si tehnologie. Incercati. Cand mergeti cu un taxi nou, soferul va fi fericit sa va explice ce „smecherie” de masina are el. Lasati-l sa vorbeasca si fiti sceptic cand va suna cam fals. Dar intrebati si altii si rugati-i sa va arate in trafic, vor fi „tantosi” sa va explice.
          Fiti deschis la noi, aveti curaj. Nu lasati obisnuinta si comoditatea sa va tina in urma.
          Cat despre dacii…da, tabla a fost o problema. Dar la prima vopsire s-au chituit părțile vulnerabile, era o arta a dezansamblarii, chituirii si revopsirii. A durat cred 1 luna toata treaba. Cat despre bujiii…am si acum cosmaruri cu impinsul masinii la vale sa porneasca, dupa ce erau frecate cu peria de sarma… eh, vremuri!

  6. PRECIZARE

    Cea mai bine studiată populație de urși polari trăiește pe coasta de vest a lui Hudson Bay. Faptul că acea populație a scăzut cu 17%, de la 1.200 în 1987 la sub 950 în 2004, a fost foarte mult discutat în mass-media.

    Aceasta era situația în 2004, referința pe care am folosit-o fiind din 2007.

    Între timp, conform hărții publicate anul acesta de oficialitățile canadiene, populația urșilor polari din zona Hudson Bay era relativ stabilă (1.001 – 1.500 animale) la nivelul anului 2014.

    • La 1000 – 1500 deja incepe sa se manifeste cosangvinitatea – deci specia incepe binisor sa se degradeze! Pana la extinctie nici nu mai e asa mult!

  7. Multumim, domnule profesor, pentru articolele dumneavoastra bazate pe fapte, nu pe emotii, care incearca sa demonteze manipularea acestor falsi jurnalisti. Mi-as dori sa existe mai multi ca dumneavoastra.

  8. Domnu Cranganu, iar ati comis-o, chiar acum in preajma Craciunului cind noi, cu totii, suntem gata sa daruim, din putinul nostru, pt. un o masa de Craciun, tuturor, fie ursi, fie insecte, sau chiar oameni.
    Pe undeva m-ati dezamagit, si eu, ca si altii, sunt programat, in aceasta perioada, sa fiu un bun crestin, am nevoie de asemenea filmulete facute cu simtire, care sa-mi rupa inima si sa-mi deschida portofelul meu mult incercat.
    Sa povestesc ce am patit cu soricelul socat de incalzirea globala. Atentie, imagini socante, rog domnisoarele sa nu citeasca.
    Sotia stringea in gradina frunzele uscate, operatie pe care eu o consider neecologica. Deodata din sacul cu frunze iese un soricel. In panica sotia ma striga. Sosesc inarmat cu un topor, o furca si un tirnacop. Soricelul, un schmeker, il cunosc de mult, sare din sac si-si vede de drum. Ii propun sotiei sa storcesc soricelul, sa-i iasa matele, sa-i pisez creerul. Sotia e oripilata ca traieste de atita amar de ani cu un sadic.
    Dupa un timp foloseste farasul sa ia ultimele resturi. In mijlocul farasului, soricelul, se ridica pe doua picioare si e chiar amuzat ca poate sa aiba o asa perspectiva.

    Oare ce ar fi facut ursul polar? Cred ca l-ar fi halit pe soricel…

  9. 1. Articol exceptional, documentat si, mai ales, argumentat.

    2. Simt o enorma usurare (am vazut si eu cadrul de prezentare, n-am avut puterea sa urmaresc filmuletul) aflind ca e doar sfirsitul unei vieti si nu o tortura datorata omului.

    3. Ar fi grozav daca cineva l-ar putea filma si pe Iliescu…

    4. Desigur, ar trebui ca oamenii sa foloseasca stiinta sa minimizeze efectele existentei lor pe planeta, dar un efort sustinut este necesar si pentru a ne adapta.

    5. Eu unul, vad doua amenintari majore: 1. Bomba demografica care ticaie in tarile primitive si 2. Consumerismul, superficialitatea si risipa din tarile dezvoltate – multe din efectele neplacute pot fi combatute prin reciclare, dar practica asta inca nu e raspindita si acceptata; cel mai bun exemplu de barbarie este Romania, cu muntii ei de gunoaie aruncate peste tot.

  10. Belgia – O oaie neagră a Acordului Climatic de la Paris

    Am trăit s-o mai citesc și pe asta: Belgia esta campiona mondială la poluarea cu…lumina de pe străzi!!!

    Ziarul The New York Times a pus la colț Belgia pentru că arde 2,2 milioane becuri pe străzi și autostrăzi, fiind țara care, din cauza luminilor publice aprinse noaptea, poate fi ușor identificată din spațiul cosmic de la 400 km altitudine.

    Deși majoritatea energiei consumate de belgieni pentru nevoile lor electrice este produsă de centrale termonucleare – deci, cu emisii zero de CO2 – ziaristul new-yorkez nu se poate abține de la o urecheală zdravănă:

    Belgia are unul din cele mai mari consumuri de electricitate pe cap de locuitor și cel mai mare preț per kWh din toată UE.

    Orice om sănătos s-ar întreba, pe bună dreptate: Da’ de ce-l doare capul pe ziaristul american de becurile publice din Belgia? Ghiciți răspunsul? Nu cred, așa că reiau din articolul menționat:

    Deși a semnat Acordul Climatic de la Paris, Belgia nu-și va îndeplini angajamentele asumate cu privire la reducerea consumurilor energetice și investițiile în energii verzi până în 2020.

    Nici nu știi ce să mai crezi când dai cu ochii peste astfel de știri.

    Personal, nu cred că belgienii vor stinge luminile lor stradale numai pentru că au fost criticați de un ziar american liberal.

    Pentru detalii,

    Belgium’s Lavish Energy Use Sheds Light on More Than Just Its Roads

    • Domnul profesor, belgienii sint civilizati si nostimi de felul lor (daca nu le cerem parerea congolezilor, dar trecutele sint trecute).

      Daca razboaiele se cistigau cu ciocolata si trufele erau bombe, nu ii mai ocupau nazistii.

      Belgia e singura tara care ar putea crea pace in Orientul Mijlociu, parasutind milioane de sticle de bere din aia dulce de zmeura – s-ar pacali mahomedanii, ar crede ca e suc de fructe, si la 11 alcool cit au alea pe ascunselea, ar incepe jihadistii sa danseze Hava Naghila cu Bibicu’ Netaniahu si fetele de la Teatrul Idis de Stat.

      „Eu sint Bibicu, nene Cadir!”

      Iar daca vor belgienii sa arate intreaga lor tara din spatiu ca un imens pom de Craciun…. I say: go for it!

    • In belgia sunt iluminate autostrazile, de fapt nu sunt iluminate chiar 100% dar pe segmente unde sunt probleme de vizibilitate fiindca ploua, ceata, intuneric, asa e clima. Cand trecem in olanda pe astfel de portiuni au si ei lumina. Nu e la fel cu franta sau germania la ei e intuneric bezna.

      In orase si sate acum se trece la un sistem de iluminare mai inteligent care se aprinde cand trece omul sau masina pe acolo, zic ei ca economia e destul de mare 30-60%, iar iluminatul public e o mare parte din bugetul local. Pe autostrada pun si acolo astfel de sistem, dar nu e asa de mare economia fiindca se circula intens.

      Marea parte din curent e produsa de centrale atomice, dar in fiecare zi sunt discutii foarte aprinse si presiuni, termene, sa fie oprite. Ecologistii vor sa fie oprite. Nu le pot opri fiindca pur si simplu nu ar ajunge curent. Acum mai au argument pentru ecologisti, cu ce vor fi inlocuite? Daca cu centrale pe gaz sau carbune ce vor face cu obiectivul de reducere de emisii de carbon? Au construit multe eoliene chiar in marea nordului, dar nu sunt suficiente. Au si multe panouri electrice dar nu sunt suficiente nici astea. Pretul curentului e destul de mare fiindca trebuie sa acopere subsidiile pentru acei care au instalat panouri electrice si eoliene, si sa acopere investitiile in centrale noi, probabil pe gaz. Asa ca nu au marja de manevra mare, pana in 2025 cel putin vor folosi centralele nucleare in continuare. Eu as zice sa pastreze centralele nucleare, toate sunt bune si trebuie dezvoltate, trebuie sa scada pretul curentului fiindca la vecini e mai ieftin.

      Ecologistii au zis sa impuna oamenilor sa-si izoleze casele foarte bine sa consume mai putina energie, asta va permite sa creasca preturile la curent, o parte din bani se vor duce pe constructia unei infrastructuri noi de producere si distributie de curent, retele inteligente, etc. O sa vedem. Deocamdata cam peste tot se trece la iluminare LED, electrocasnice A++, centrale termice mai eficiente. Ar putea face economii mari dupa mine la cladirile publice, transportul public. Se pot multe imbunatati din punct de vedere energetic.

      Pretul mare la curent are impact si in economie, s-au inchis o gramada de uzine metalurgice de exemplu, intreprinderele devin mai putin competitive. Dar trebuie sa recunoastem si ca guvernul a pus niste accize cam mari, are nevoie de bani pentru someri.

      • Mai nou, ecologistii au gasit solutia. Sa cumpere curent de la vecini. Astfel se incadreaza in emisiile de carbon mai bine si nu au energie nucleara. Au zis ca nu le pasa ca curentul din franta e produs de energie nucleara si acel din germania de carbune, conteaza cum e produs in belgia.

  11. Săptămâna asta sunt cu treburi în Italia. Sâmbătă am fost în San Marino și San Leo. Numai că nu mi-am rupt gâtul pe treptele înghețate ce duceau spre cele două citadele. E prima ninsoare majoră de după 2012 și macaronarii pur și simplu nu știu cum să curețe zăpada iar despre chestia cu sarea habar nu aveau.

    Aseară în drum spre cină am observat că arteziană din Cattolica (stațiune de pe Riviera Adriatica la sud de Rimini unde cresc palmieri) era inghetata iar un întreprinzător din nord închiria patine. N-am mai patronat de peste 20 de ani dar n-am rezistat ispitei și am dat câțiva euro. Macaronarii, infofoliti până în vârful nasului ce se chinuiau să nu se prăbușească pe patronatul improvizat, au fost extaziati. M-am simțit mai ceva ca un campion olimpic după ce am făcut câteva figuri simple cum nu mai văzuse neam de neamu’ lor. Am fost întotdeauna un patinator submediocru si mergeam la patinoar doar pentru că era locul perfect de agățat fete, dar ăștia nu mai văzuseră așa ceva și erau in delir.

    Parcă ceva nu se prea leagă cu încălzirea globală…

    • „Parcă ceva nu se prea leagă cu încălzirea globală…”

      Nu, dar se leagă bine cu ursul…Poate adoptă cei din Rimini urșii polari rămași fără zăpadă la Pol, dacă tot a scăzut media anuală a temperaturilor de pe malul Adriaticii atât de mult! Sau media anuală o fi crescut? Habar n’am. Dar dumneavoastră s-ar putea să știți, dacă ziceți că tocmai ați fost acolo.

      Cum ziceam mai ‘nainte, au mai fost încălziri și glaciațiuni pe Terra, nu are rost să vă faceți griji. După unele fosile ne facem o vagă idee despre multitudinea speciilor care au dispărut de-a lungul timpului. Nu e nicio problemă, vor apărea altele. După ce dispar și oamenii. Important este ca cei care astăzi exploatează gaze de șist, petrol, cărbune, să câștige cât mai mulți bani. Foarte bine, dar să și plătească pentru impactul asupra mediului, după părerea mea, așa cum plătesc cei care nu câștigă nimic din asta. Ce ziceți, nu vi se pare corect? Faci mizerie, plătești! Pentru că este mizeria ta, nu aștepta să ți-o curețe alții pe banii lor.

      Altfel, vă doresc vacanțe frumoase!

      • Vedeti dv. domnul Constantin dv. bagati furtiv (dar ca sigura) ideea ca cei care extrag petrol sint cauzal si pausal legati de asa-numita incalzire globala.

        Pai tocmai aia e, ca nu e. E totul apa de ploaie, alba-neagra cu spoiala stiintifica.

        Hai sa zicem ca cineva decreteaza „stiintific” dar fara dovezi ca de fiecare data cind deschideti dv. gura ca sa opinati (cum o facem cu totii) planeta se incalzeste cu un grad si jumatate, iar saptezeci de milioane de ursi – polari, frumosi, netezi, albi, cum ne era tinjitul frigider Fram in tineretea-ne dejista – decedeaza de infarct miocardic prin inima rea si incalzita global. Si acei asa-numiti pagubasi va solicita despagubiri.

        Eu zic ca in acea situatie ati dori niste dovezi ceva mai solide decit ce ofera climatistii corupti si ridicoli de astazi.

        (Eu ma angajez pronto avocat pro bono, sa apar onoarea care v-a-njurat. (-:)

      • Domnu’ Constantin,

        Încercați să înțelegeți că nu companiile petroliere plătesc taxele ci dumneavoastră – consumatorul și poluatorul fără de care companiile alea ar închide taraba mâine. Orice taxă adițională impusă lor trece automat în prețul consumatorului final. Oricine face o afacere o face pentru profit.

        Deci în final ajungeți în situația in care să vă doriți ca un birocrat inept să vă cheltuie banii. Acum dacă dumneavoastră nu vă simțiți suficient de matur și de chibzuit pentru a vă cheltui banii trimiteți -i direct guvernului banii care vă prisosesc. E cel puțin de prost gust să vă imaginați că suntem cu toții în situatia dumneavoastră disperată..

        • Stimate domn, vă mulțumesc pentru efortul pe care-l depuneți că să mă faceți să înțeleg. Presupun că este din bunăvoință, pentru că altfel moderatorii vor începe să șteargă lucrurile interesante, „cu gust, ori fără”, pe care le scrieți și mi-ar părea rău. Sunt încrezător așadar că nu-i vreo chestiune personală, ori vreo dorință de împărtășire a propriilor disperări, în vreme ce eu doar enunț câteva principii economice elementare. Pentru detalii, manualele de economie stau la dispoziția oricui, nu obișnuiesc să ofer link-uri, pentru că cei care au ajuns pe această platformă probabil au capacitatea să găsescă sursele de infomare potrivite. :)

          Așa-i, consumatorul plătește. Iar pentru ilustrarea principiului îmi permit, cu voia dumneavoastră, să amintesc spusele d-lui Trump. După câte înțelege domnia-sa din economie, zice că îi va proteja pe americani, care au fost lăsați in urmă de un sistem comercial global, cu referire la produsle chinezești, mai competitive pe piață decât cele americane. Costurile de producție mici ale fabricanților chinezi, însă, NU sunt rezultatul exclusiv al prețului redus cu forța de muncă, ci mai ales al subvențiilor la energie. Aproape trei sferturi , 73%, din energia electrică chineză este obținută din arderea combustibililor fosili (cărbune, petrol, gaze/4265000GWh din totalul de 5859958GWh produs în anul 2015; IEA/2017).

          Ca să vă răspund direct, fără să fac referire neapărat la încercarea de a fi explicit pentru a fi înțeles, este exact invers decât apare în concluzia dumneavoastră. Adică, întocmai precum dl Trump, NU doresc ca economia țării mele să realizeze bunuri și servicii mai puțin competitive, pentru care să plătesc mai mult, din pricina acestei manifestări a concurenței imperfecte, expresie a unui eșec de piață. Prin urmare, introducând costurile externalităților de mediu în prețul produselor, sunt de acord, la fel ca și dumneavoastră, cu principiul piguvian care spune ca din perspectiva consumatorului ar fi foarte util ca nivelurile costurilor de producție să se echilibreze cu beneficiul social.

          Așa cum am spus, mă bucur că suntem de acord. Fiecare este dator să plătească pentru ceea ce consumă. :)

          • Evident că n-ați priceput.

            Problema nu sunt subvențiile energiei din China – din punctul de vedere al consumatorului străin ele sunt OK. Dacă chinezii se simt bine jumulindu-și proprii cetățeni ca să-i ghiftuie pe străini asta e problema lor. Însă ceea ce vă doriți dumneavoastră e să jumulirea oamenilor din lumea civilizată prin intermediul taxelor pe energie. E o oarecare diferență. Dacă aveti probleme în a pricepe distincția încercați să o scrieți de câteva ori. Poate că nu e totul pierdut și poate chiar vă prindeți până la urmă…

            • Unii încă mai sunt convinși, și doresc să-i convingă și pe alții, că Pamântul este plat. Alții, că există perpetuum mobile. Desigur, n-am de gănd să-i contrazic, pentru că ar putea fi șocați dacă află într-un mod brutal că lucrurile stau altfel. Îi îndrum, însă, cu bunăvoință și înțelegere către manual, pentru a studia pe îndelete. Economia este o știință interesantă, iar principiile ei obiective nu sunt greu de priceput de către o persoană cu un nivel mediu de înțelegere. Mi-a făcut plăcere dialogul, domnule Josef Svejk.

            • @Constantin

              E evident ca aveti carente severe de eduicatie (si nu numai), dar nu imi imaginam ca sunteti inca la nivelul cu pamantul plat… Hmmmm, de aia ii spuneam unui tovaras de al dumneavoastra, lucrator si el pe ogorul progresimii, ca trebuie sa faceti un efort si sa va smulgeti din capcana emiterii de postulate si sa ajungeti la nivelul la care puteti purta o discutie bazata pe argumente si fapte.

              Pana atunci va rog sa primiti expresia sincerei mele compasiuni…

      • Unii zic sa-mi iau căciula, jos din cap,
        Spunand adesea ca nu-s civilizat,
        Poate vor s-o ţâu în mână, să mă aplec,
        Ca sa ma laude că m-am integrat

        Da’, bă vecine, hai la mine,
        Te primesc cum pot mai bine
        Dar de căciula mea nu te lega
        C-asta e căciula mea, îi a mea si nu-i a ta
        Că-i obicei din daci pastrat

        Planet is fine, Constantine! Linisteste-te! Nu-ti mai bate capul cu problemele planetare si nu mai fi atit de proactiv cu implementarea fortata a globalizarii uniformizatoare, ca asta e un drum noroios, periculos, cu denivelari, recomandat doar revolutionarilor de profesie, d’aia fara mama, fara tata, fara Dumnezeu si fara creieri. Si mai curg si sloiuri pe linga. Si cad bolovani de pe versanti…

        Lasa caciula mea romaneasca (sau pe cele bulgaresti, poloneze, manciuriene etc.) in pace, lasa si gazonul americanesc in pace si, mai ales, NU CALCA PE EL, ca poate fi extrem de periculos!

        Nu te-a intrebat nimeni, Constantine, si nu are nimeni nevoie sa ii spui tu (sau tovarasii tai de drum neomarxist) ce sa manince, ce sa bea, ce vaccinuri si alte chimicale sa isi bage in organism, ce sa imbrace, ce masina sa-si cumpere, ce si unde sa foreze, cu ce sa-si faca focul in casa, cita hirtie igienica sa foloseasca si de cite ori pe zi sa traga apa, ce cuvinte sa foloseasca si ce cuvinte sa nu foloseasca in anumite situatii etc.

        Stati in curtile voastre si, vorba lui Adrian Nastase, numarati-va ouale! Pe ale voastre, nu pe ale altora. Noi, astia pe care ati vrea voi sa ii educati si sa le numarati ouale, n-o sa va deranjam in veci.

        • Stimate domn (observ că sunt trei nickname-uri cu postări similare, prin urmare, pentru eficiența demersului vă răspund tuturor odată; este un singur IP), se vede treaba că referirea mea la manualul de economie v-a supărat rău de tot. Într-atât de rău încât pe o „platformă civică de opinii și analize care […] incurajează dezbaterea relaxată, bazată pe forța argumentelor și cunoaștere nemijlocită” dumneavoastră uitați de dezbaterea ideii și faceți referiri la persoană. Mă rog…

          În modestele mele comentarii m-am referit doar la externalitățile negative de mediu ca eșecuri ale pieței și la modul în care ele pot fi corectate. Pentru argumentare am făcut trimitere la manualul de economie. Vă asigur că nu am avut intenția să vă supăr într-atât de tare încât să deveniți obraznic, într-un mediu în care participanții la discuții se exprimă de obicei respectuos. Printre economiștii autori de manuale care explică imperfecțiunile pieței se află mulți americani, unii premianți Nobel, așa că xenofobia, condamnabilă oricum, aici iese cu totul din discuție.

          Vă rog să mă credeți, așadar, că nu mi-am imaginat că cuvinte precum „eșec al pieței”, „manual” ori „economie” pot avea un asemenea impact asupra dumneavoastră. Nu știu cu cine ați studiat materia, pentru că sigur nu am frecventat aceleași biblioteci (cu toate acestea tonul dumneavoastră colocvial mă amuză), dar trebuie să fi fost un profesor extrem de sever dacă v-a marcat atât de serios. :) Ori, poate de vină este iarba la care faceți referire…Ce ziceți, nu vreți să încercați și altă specie, poate că după trecerea efectului, citirea cuvintelor „manual”, „carte”, „economie” nu vă vor mai crea reacții negative. Vă doresc mult bine.

          • Domnu’ Constantin,

            Zău că e păcat să vă enervați așa de tare. Nu trebuie să vă supraestimați: Nu supădați pe nimeni. Dimpotrivă! Ne înveseliți pe toții cu ceea ce Jan Hus numea într-un moment dificl al existenței sale „sancta simplicitas”. Totuși ca să nu râdem chiar pe gratis de opintelile dumneavoastră vă spun un secret: Economia nu se învață din manuale. E ceva ce omul fie are în sânge, fie n-are deloc. E ca arta. Vi-l imaginați pe Da Vinci mergând a școala populară de artă ca să învețe meserie?! Dumneavoastră păreți a aparține celei de-a doua categorii, așa că lăsați-l pe pustii de terfeloage înainte de a ajunge ca bietul Trăznea al lui Ion Creangă. Manualele și tratatele de economie sunt în marea lor majoritate scrise de moflujii ce nu reușesc să facă bani și atunci se pun cu încrâncenare pe bătut câmpii și teoretizat…

            A doua lecție de economie aplicată e aeea că piața nu eșuează niciodată. Am remarcat că prindeți greu și vă scapă ușor, așa încât vă recomand călduros să scrieți chestia asta de câteva sute de ori până o prindeți. Eșecul este monopolul exclusiv al diverșilor birocrați cenușii ce-și imaginează că pot fi mai buni ca piața. Ei o pot eventual sugruma, dar niciodată nu o pot „corecta” sau îmbunătăți. Și dacă în lipsa abilităților practice preferați teroretizarea, puneți mâna pe istoria comunismului. Poate până la urmă totuși o să prindeți ceva.

            În încheiere mertiă să vă puneți o întrebare simplă: Câți laureați ai Nobelului pentru economie au fost oamni de afaceri de succes?! Câți dintre ei au făcut bani și au creat locuri de muncă urmându-și propriile idei „geniale”?! Păi vedeți?!

            Vă dorim cu toții toate cele bune și nu uitați nicio clipă că niciodată nu e totul pierdut. Nici măcat în cazul dumneavoatră…

            • Ei bine, eu nu am spus-o niciodata atit de dur, dar dintotdeauna am crezut ca teoriticienii economiei sint indivizii care sint competenti in a explica cum au facut altii bani.
              Evident, e un pic exagerat, dar realitatea e ca diplomele alea de MBA nu fac doua parale si nu tin loc de talent.

              In alta ordine de idei, cei mai inversunati socialisti si critici ai capitalismului inuman, astia care vor binele general, odata ce-ar pune mina pe parale nu le-ar imparti cu nimeni.

              Nu exista nimic mai daunator ca un bugetar care ajunge la tita care da banii altora si pe care el sa pricepe sa-i risipeasca.

              Sustin ca nu exista administratori mai buni decit bogatasii care si-au facut averea sau si-au crescut-o prin talent si munca.

              In cep priveste SUA, desigur, Hillary e un monument de cupiditate si ipocrizie, dar mult mai daunatoare e specia reprezentata de Bernie Sanders, un individ care sclipeste prin talentul de a fi dus o existenta absolut inutila…mai e si John McCaine -senatorul de Arizona, dar banuiesc ca asta macar o fi reusit sa impuste vreun comunist in Vietnam.

              Asta e partea proasta e Romaniei: politica facuta pentru bani, indivizi fara nici un capatii, care se apuca de serviciu public pentru a agonisi avere.

          • De unde stii ca „este un singur IP”? A devenit SI coltisorul asta de internet CÎMP TACTIC? O mai fi ramas ceva ce nu e CÎMP TACTIC in tara aia prost facuta?

            Uite, d’aia n-are ursul coada si romanul autostrazi, fiindca s-au inmultit cimpurile tactice de nu mai e loc pe unde sa si le construiasca. Iar in Romania, se stie, astea sint sacre ca vacile in India. Si dotate cu trolli de specialitate (agitatori le zicea pe vremuri), dintre care multi absolventi ai celebrei scoli postliceale de gargara politico-economica clocita de ilustrul academician de renume mondial Manea Manescu, un fel de inchipuiti artisti ai poporului in Romania cimpurilor tactice de azi, care chiar cred ca ei stiu ce e aia „manual”, „carte”, „economie”. De fapt niste chiori in tara orbilor, fiindca cei cu stiinta de carte au parasit de mult Romania CÎMPURILOR TACTICE.

            Dupa desantarea bolsevicilor in Romania, s-au inchis granitele si toti cei care aveau carte au fost jefuiti, alungati din casele lor, arestati, torturati, incarcerati sau exterminati prin munca fortata si inlocuiti cu cei mai primitivi si mai rudimentari insi care au putut fi gasiti.

            Dupa desantarea neobolsevicilor in Romania, s-au deschis granitele si toti cei care aveau carte au plecat, mincind pamintul, cit mai departe cu putinta. La distanta de numai doua generatii Romania a fost, din nou, data in primire celor mai primitivi si mai rudimentari insi care au putut fi gasiti.

            Uite asa se distruge un popor. Dupa un astfel de tratament intensiv si extensiv de decimare, sterilizare si emasculare a 2-3 generatii succesive nici un popor nu isi mai revine. Kaput.

            Si uite-asa ajung chiorii, niste agitatori care chiar cred ca ei stiu ce e aia „manual”, „carte”, „economie”, regi in tara plina de CÎMPURI TACTICE a orbilor.

  12. Domnule Naumescu, o fi cum ziceți, dă-l in brânză de urs! Păcatul lor de ecologiști, că sar la cap la orice le vine pe țeavă. Așa au făcut și cu centralele nucleare, de s-au speriat nemții și le-au închis pe toate. Pe de altă parte articolul dvs. cade în păcatul opus, din moment ce nu scrieți o iotă despre REALITATEA schimbării climatice, a originii antropogene a acesteia și a pericolului pe care îl reprezintă, vă situați in tabăra „climate deniers”, care nu e cu nimic mai onorabilă. Dimpotrivă, e cea care se opune evidenței. Și chiar dacă ar fi așa, o conspirație a majorității celor care se pricep prin natura competenței demonstrate in domeniu, e imperios ca economia mondială să treacă urgent de etapa arderii combustibililor fosili fie și doar pentru că avem nevoie de ei în alte utilizări esențiale: mase plastice, lubrifianți, solventi, medicamente și câte și mai câte!

    • Aia cu „negationiștii” e savuroasă. Iată ca a ajuns și progresimea la creierasul inchizitiei spaniole. Adică ala care îndrăznește să nu se supună principiului „crede și nu cerceta” e numa’ bun de anihilat…

      Nu credeți ca între oameni normali discuția ar trebui să se poarte cu argumente si nicidecum prin enunțarea de postulate?

  13. Mii de scuze pt. confuzie, dar atenție! Dacă nu echilibrați conținutul arătând cu degetul și tabăra opusă, dați prilejul a tot felul de negationști căpoși să vă aplaude. Ceea ce nu e onorant.

    • Nu a fost scopul articolului de față de a „echilibra conținutul arătând cu degetul și tabăta opusă” – am făcut-o piecemeal way în alte articole și, cel mai important, în ediția a 2-a cărții mele, publicate în august 2017, „Exploring the Earth System” pe care v-o recomand să o citiți. Capitolele 12, 13, 14, 15, 18, 19, 20 și 21 vă vor oferi suportul pe care în căutați întru „echilibrarea conținutului”.

      Acuzația de „climate denier” nu mi-e necunoscută și a fost făcută, cel mai recent, în ziarul studențesc The Kingsman.

      Colegul și co-autorul meu, profesorul Stephen U. Aja, a respins categoric această acuzație, afirmând că ziaristul de la The Kingsman se face vinovat de „yellow journalism” (adică, presă tabloidă). Reproduc mai jos o parte din replica sa. Textul integral poate fi citit aici: Op-Ed: In Response to “BC Professors’ Core Science Textbook Contains Climate Change Skepticism”

      I note this only to underscore you apparent eagerness to choose the facts as you would have them rather than what the facts actually are concerning this work. Secondly, the textbook contains several chapters in which the scientific basis and empirical evidence for global climate change were explicitly discussed (chapters 12, 13, 14). In fact, from pages 157 – 165, the reader is presented with the most recent facts (as of the time of publication) pertaining to global warming and its environmental impacts. In addition, Appendix A is an exercise that allows the student to explore the consequences of climate change for the New York City Metropolitan Area. It would be most illogical and inconsistent for us to have provided the reader with evidence demonstrating the reality of global climate change and then turn around and deny same (in the same textbook).

      It is to be regretted that in your article you seem to confuse questions of scientific uncertainty as contained in the discussions of chapters 21 and 22 with denial of global climate change.

      Uncertainty in climate science research is not a trivial issue. Besides the inherent uncertainties associated in scientific measurements (which we discussed in chapter 2), scientific understanding of global climate change is still evolving; this implies that climate change models are still evolving to incorporate increasing amounts of physics, chemistry, and biology as scientists become smarter in how these areas affect the global climate. In fact, the recent U.S. Global Change Research Program’s Climate Science Special Report (CSSR) (which you cited in your article) recognized as much.

      It is my expectation that fair-minded people will find your critique of our textbook unjustified and misguided. It seems your agenda is to have the textbook declared as unfit for instruction because of your misreading of two chapters in a book that contains twenty-two chapters. This is yellow journalism, par excellence, which should not be the hallmarks of a students’ newspaper in an institution of higher learning. I look forward to reading my rebuttal in your next issue of the Kingsman.

      Sincerely,
      Stephen U. Aja

  14. De acord, pana la un punct.
    Se exagereaza, in fond omul este un animal sensibil, nu?
    Cine vede un filmulet cu taierea beregatii mieilor de paste sau injunghierea unui vitel, dupa ce „meseriasul” ii altoieste un topor in cap, sau chiar sacrificarea industriala la un abator de orice fel (presupunand ca asomarea este in varianta cea mai putin dureroasa, dar tot omor se cheama, e greu de suportat si asta) va avea cam aceleasi emotii, cred.
    Ce facem? nu mai mancam carne? Nu, sigur, dar cu siguranta evitam sa intram in contact cu momentul; sacrificarii…carnea din galantar fiind solutia cea mi buna.
    Ce inseamna asta? Care-i spilul?
    – moartea face parte din viata noastra, cu sau fara incalzire globala. Nu este nici un argument cum ca incalzirea globala antropogena exista..dar nici ca ea nu exista. Pur si simplu are, de regula alte explicatii. Care uneori nu ne plac, sau sunt” adaptate” emotei, Dar nu este un arfgument, in sine.
    . Nu o sa renuntam la mielul de Paste, o sa ne ferim sa vedem cum e omorat., La fel si de Craciun sau, pur si simplu, cand ne facem gratarele in gradina. Daca ar trebui sa taiem noi insine toatea aceste animale altfel ar sta „treaba”, atat la „sentiment” cat si la intelegerea mortii, (si) ca izvor al vietii. Moartea are sens, daca nu devine un sport,un joc, o nebunie, daca nu-ti face placere si o vezi ca parte a vietii,, in ansamblu.
    -faptul ca unii exagereaza nu dovedeste catusi de putin ca fenoemnul nu exista.De altfel nici nu-l contestati (incalzirea globala), spre deosebire de altii, Asta pentruca intelegei mult mai bine bilantul energetic al Terrei, faptul ca Planeta este vie datorita unor gaze care, pe de o parte retin o buna parte din radiatia UV,altele o absorb in atmosfera, incalzind-o, ca pamantul insusi absoarbe o buna parte a radiatiei solare , ca sa putem trai, o parte o radiaza inapoi in atmosfera etc. Terra este un sistem fragil care depinde de acest echilibru formidabil intre radiatia solara absorbita si „pierduta”, in toate fzaele de transfer (conductie, convectie, radiatie) diferentele ale dinamicii exista in miulte zone din varii motive (in unele locuri este mai frig pentrun ca se pierde mai mult prin convectie, in altele nu pentru ca avem nu stiu ce mase termala cafre aplatizeaza variatiile mai mari ale aerulu, conductia se face diferit in solide fata de fluide, altele reflecta sau absorb maiult functie de culoare etc.
    O discutie mai la obiect nu se face aducand ca argument ursul ala , a murit de cancer si nu de foame, asta nu spune nimic. Si noi avem ursi care coboara din ce in ce mai des in localitati, motivul nu este ca incalzirea a distrus zmeura si murele cu care se hranesc ci colectarea de catre om, animalele nu mai au practic ce sa manance din motive legate de om direct, nu via clima.
    -asa ca, pentru mine, articolul asta nu spune nimic, dpdv al incalzirii antrpogene, nu aduce niciun argument pro sau contra. Mi-ar placea o discutie mai la obiect, ttnnad cont de bilantul energetic si cauza care-l face sa fie ciclic dpdv al variatiei temperaturii globale rezultate
    . In fond putem umbla la temostat si la aerosoli, nu doar la gazele cu efect de sera.
    Scenariile se fac pe caldura radiata, poate ca s-ar putqa face regland-o si pe cea primota, ajunsa pe Terra, (in fond constanta solara nu difera sensibil- nu e chiar consatatnta ,doar cativa wati in timp) daca am avea mai multi nori am trage un pic perdeaua la geam, nu? sau cate altele….ne cramponam pe gazele astea cu efect de sera de parca aici ar fi singul mod si loc unde putem „butona” As fi incantat daca ati face o abordare in spiritul asta, adica vazand tot „termostatul”, nu doar micol buton pe care apsa toata lumea cu o frenezie greu de inteles, cu sau fara rost.. da e mai simplu, dar parca ne-am blocat intr-o solutie si nu mai vedem nimic altceva.Si asta e chiar mai grav….

    • „-asa ca, pentru mine, articolul asta nu spune nimic, dpdv al incalzirii antrpogene, nu aduce niciun argument pro sau contra.”
      Este vorba despre altceva, despre minciunile lansate folosind ursul polar. Iar in articol despre habitatul ursilor polari se vorbeste.
      Se mai spune in articol:
      „Mai mult, s-a raportat că populația globală de urși polari a crescut dramatic în ultimele decenii, de la circa 5.000 membri în anii 1960 la 25.000 astăzi, datorită unor reglementări mai stricte de vânătoare.”

    • @MirceaM

      Sper că ați înțeles din titlu și din cuprins că scopul articolului nu a fost să aducă noi argumente, pro sau contra încălzirii antropogene. Am scris acest articol ca pe o reacție rapidă la o nouă încercare de manipulare propagandistică a acelei părți a opiniei publice, mai credule și mai puțin educate, pentru care moartea iminentă a unui urs polar ar deveni un simbol ori „fața reprezentativă” a schimbărilor climatice, aka încălzirii antropogene.

      M-a oripilat isteria ecologistă din jurul filmulețului la fel cum m-a dezgustat isteria fracktivistă din jurul secvenței-șoc din Gasland: bietul fermier din Colorado, căruia i se aprinde apa din bucătărie din cauza, vezi Doamne, fracturării hidraulice. La fel cum Josh Fox a ascuns intenționat toate detaliile despre construcția defectuoasă a fântânii gospodarului și despre faptul că oficialitățile statului Colorado i-au comunicat în scris de mai multe ori că apa din fântână este contaminată cu gaze fugitive din patru strate de cărbuni – NU din argile gazeifere! -, la fel și fotograful canadian nu a spus clar că filmarea a avut loc în timpul verii, când zona respectivă este lipsită de gheață și nici nu a cerut o necropsie a cadavrului pentru a se stabili cauza exactă a decesului animalului.

      În timpul turneului de lansare a cărții mele Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate, în toamna lui 2014, am avut întâlniri cu cititorii și interviuri radio-tv în Iași, București, Ploiești și Brașov. Aproape fără excepție, prima întrebare din partea publicului/intervievatorului a fost următoarea: Ce părere aveți despre secvența cu apa din bucătărie care se aprinde cu bricheta? Mi-am dat seama că aproape întreaga putere de manipulare a filmului Gasland izvorăște din acea secvență-șoc. Când am văzut filmulețul cu ursul, mi s-a declanșat detectorul de manipulări: Deși nimic nu probează că ursul a suferit din cauza încălzirii antropogene, când mii și mii dintre confrații săi trăiesc bine mersi în aceleași condiții, am intuit că impactul emoțional asupra unei părți a populației ar putea fi la fel de mare ca cel al apei aprinse din bucătăria fermierului și că moartea ursului polar ar putea deveni un nou prilej de a primi un premiu Oscar pentru cel mai bun documentar despre încălzirea globală după alt documentar propagandistic, An Inconvenient Truth.

      O altă idee pe care ați lansat-o în comentariul dvs. se referă la „manipularea” termostatului și a aerosolilor ca un mijloc de combatere a încălzirii antropogene. Vă pot spune că am scris deja despre acest subiect în ultima mea carte în cadrul unui sub-capitol intitulat „Geo-engineering: A solution to climate change or a Pandora’s Box?„. Sper să găsesc timpul necesar să traduc și să adaptez textul respectiv pentru a-l oferi cititorilor Contributors.

      • Bine, sm inteles.
        Nu prea urmaresc „stirile de senzatie”..mi se pare ca sunt umflate tocmai prin acordarea de prea multa atentie, in dauna chestiunilor care chiar conteaza. Dar, poate ca este important si acest aspect….
        Sper sa aveti timp si sa detaliati candva aici sau intr-o carte tradusa (pana acum nu am gasit nimc pe clima, doar cartea cu gazele de sist, si n-as avea timp sa o buchisesc pe aia in engleza) pe bilantul termic al Terei, in ansamblu, pe feliute, si chiar mai interesant, pe geo-inginerie, riscuri.
        Mda, inteleg ce cer…dar nu ma pot abtine sa nu fac o incercare.

    • Situația este puțin mai delicată, cred eu. Fiecare tabără încearcă să-și impună punctul de vedere: „sirenele” ecologiste să sensibilizeze opinia publică asupra pericolelor ce ne-ar putea pândi în cazul unor ipotetice dezechilibre ecologice, iar pragmaticii susținători ai consumului de combustibili fosili să arate că impactul folosirii acestora asupra mediului este infim și poate fi deci neglijat. Nu degeaba și dl Crânganu insistă asupra conceptului de încălzire antropogenă, deși recunoaște, implicit și explicit, că variații climatice sunt în curs.
      În ecuația asta companiile de extracție și exploatare apar ca fiind agresorii prezumtivi asupra naturii, iar ecologiștii sunt procurorii ce trebuie să dovedească respectivă agresiune. Pentru că nedovedită, agresiunea nu există, iar universalitatea prezumției de nevinovăție se aplică instinctiv.
      Dar tocmai aici începe partea grea a disputei. Pentru a dovedi ca factorul antropic ar avea o reverberație mai intensă asupra climei decât susțin anti-ecologistii sunt necesare modele temporale, termice, statistici, referințe, toleranțe infime, precum și simulări la scară planetară, urmate de interpretări precise și concluzii irefutabile. Ori pentru asta sunt necesare resurse financiare importante, adică tocmai ceea ce ecologiștii au cel mai puțin, obligați fiind să apeleze la donații și sponsorizări.
      De partea cealaltă a baricadei strategia de apărare este mult mai simplă și mai puțin costisitoare. Nu este necesară dovedirea contrariului, cum că încălzirea globală fie nu se produce, fie se produce dar nu este datorată industrializării, ci e doar suficient a se demonta argumentele „sirenelor”. Ceea ce cu mult sârg și acribie face dl Profesor Crânganu.
      Personal, tind să cred că arderea combustibililor fosili accelerează încălzirea climei. Mă bazez pe legea obiectivă a conservarii energiei: combustibilii fosili nu sunt altecva decât energie solară înmagazinată de-a lungul a milioane de ani în plante și animale, care în Carbonifer s-au transformat în combustibilii de azi. Reeliberarea în câteva secole a energiei acumulate în milioane de ani, oricât de mărunt ar fi fost cuantumul atunci înmagazinat, suspectez că e semnificativă pentru schimbările climatice.
      Poate că ar fi timpul ca frigarea să fie întoarsă și companiile ce realizează profit din afaceri cu combustibili să fie obligate să finanțeze studii de specialitate, efectuate de terți. Banii și-i recuperează oricum de la utilizatorii finali, care își vor regla astfel nevoile personale funcție de costuri. Dar dacă rezultă că au dreptate, vom fi cu toții eliberați de sentimentul că distrugem mediul în care vor crește strănepoții.

        • Mulțumesc pentru link! Lucrând în branșă, am aflat câte ceva din alte surse, mai specifice.

          Privitor la nuanțarea părerii mele, nu văd în ce sens așteptați să o fac: să îndulcesc sau să înăspresc ideea „agresorii prezumtivi”? Am scris că „apar” sugerând încă o dată ideea de ipoteză, cel puțin deocamdată, neconfirmată. Și, cred, că am fost fair.
          O duminică plăcută, tuturor!

  15. Ce „vrăji” mai face încălzirea globală? Crește nivelul Oceanului Indian cu valori incredibile!

    Se știe că una din măsurătorile esențiale ale schimbărilor globale este variația nivelului mărilor și oceanelor. În perioade de glaciație, acest nivel este scăzut cu peste 100 de metri. De exemplu, acum 21.000 ani, insulele asiatice erau legate de continent, iar Canalul Mânecii nu exista, putându-se trece cu piciorul din nordul Franței (Pas de Calais) în sudul Angliei (Dover).

    În perioade de interglaciație, precum cea actuală, nivelul oceanelor este în creștere relativ continuă și lentă, pentru că ghețurile se topesc și apa înregistrează o expansiune termică. Ceea ce interesează în studiul Mean Sea Level (Nivelul Mediu Oceanic) este rata sa medie de variație, care mai include și influențele locale generate de fenomene de subsidență sau ridicare tectonică a fundului oceanelor.

    În cazul Oceanului Indian se folosesc măsurătorile oficiale de la trei mire (gauges) instalate în Aden (Yemen), Mumbai (India) și Karachi (Pakistan) și sunt înregistrate într-o bază publică de date – Permanent Service for Mean Sea Level (PSMSL). Teoretic, ar trebui că administratorii bazei de date să respecte integritatea datelor depuse și să nu le manipuleze pentru că acele sate se vor regăsi mai târziu cu valoare oficială în diverse articole și rapoarte despre schimbările climatice.

    Dar doi cercetători australiene au descoperit că lucrurile nu stau chiar așa. La începutul lunii noiembrie 2017, ei au publicat în revista Earth Systems and Environment un articol – Is the Sea Level Stable at Aden, Yemen? – care demonstrează că datele oficiale înregistrate în PSMSL au fost ajustate artificial pentru a indica o creștere substanțială a nivelului mediu al Oceanului Indian la Aden:

    – stația Aden: de la +1,21 mm/an s-a ajuns la +3,02 mm/an !!!

    – stația Karachi: de la +0,61 mm/an la +1,85 mm/an;

    – stația Mumbai: de la -0,3 mm/an la +0,52 mm/an

    Situația nivelului Oceanului Indian măsurat și ajustat la stația Aden este foarte suspectă – o rată de creștere de 2,5 ori mai mare ! – este dincolo de erorile de măsurare și trebuie să tragă un semnal de alarmă și pentru alte date de baze pe care alarmiștii climatici și ideologii ecologiști le folosesc pentru a-și susține teoriilor lor despre încălzirea globală antropogenă.

    Pentru restul opiniei publice, concluziile raportului recent publicat sunt liniștitoare:

    The sea levels have been stable since the start of the twentieth century in Aden similar to Karachi and Mumbai.

  16. Ursul care moare de foame! Minciuna! Nu moare de foame din cauza incalzirii globale, minciuna! De fapt nu stim. Nu stim daca a ajuns sa moara de foame dincauza topirii ghetii a teritoriului lui. Ca nu conteaza ce se intampla la nivel global, conteaza ce se intampla in cazul ala particular. Aialalti spun ca e bolnav, natran, sau are cancer. Serios, stiu ei asta? Ca nu sunt convulsii… cat de lung e filmuletul, suficient sa fie concluziv. Convulsiile alea se intampla absolut tot timpul? Nu stim. Si asta e problema, ca in loc sa finantam cercetare ca sa aflam ce se intampla de fapt, ne batem gura prin ziare si comentarii.
    Ce stim sigur? Nivelul gazelor de sera in atmosfera a crescut. Au crescut in principal datorita activitatii umane. Cresterea gazelor de sera din atmosfera are ca efect cresterea procentului de energie primita de la soare care nu e reflectata inapoi in spatiu. Deci creste cantitatea de energie retinuta de planeta. Asta stim sigur. Ce efect are asta asupra climatului si ecosferei? Asta nu stim! Insa e clar ca ecosfera nu poate se se adatpeze, sa absoaba linistit o schimbare asa brusca. De aia s-au mai intamplat extinctii in istoria geologica a planetei.
    Deci ce trebuie sa facem e sa finantam cercetare serioasa pe tema asta, si nu sa ne pierdem vremea cu porcarii de astea. Faptul ca cineva vrea sa forteze nota cu ceva santaj emotional, e ok pentru mine. Mult mai bine decat aialalti care spun ca numic rau nu se intampla, numai sa mai bage niste bani in buzunar din combustibili fosili, fara sa plateasca adevaratul cost al industriei lor.
    Ca sa nu mai vorbim ca exista argumente ne-ecologice impotriva combustibililor fosili, nu mai intru si in discutia aia.

    • „in loc sa finantam cercetare ca sa aflam ce se intampla de fapt, ne batem gura prin ziare si comentarii.”

      „Deci ce trebuie sa facem e sa finantam cercetare serioasa pe tema asta, si nu sa ne pierdem vremea cu porcarii de astea.”

      ––––––––––––––––

      Sa finantam, sa finantam, dar cum? Cine plateste? Numai unii? Avem sute de tari, sute de guverne, unii trag intr-o parte, altii in alta parte, unele guverne – democratiile liberale adevarate – isi taxeaza supusii la singe, asa cum trebuie, dar altele – cica state de drept aka democratii iliberale – ii lasa sa traiasca cum le trece lor prin cap. Apoi sint negationistii astia blestemati si inculti, haterii astia bigoti, crestinopati, xenofobi, transfobi si homofobi extremisti de dreapta neinclusivisti, antimulticulturalisti si incorecti politic, iar Planeta saraca, ursii polari, pinguinii, speciile care dispar, apa oceanelor care creste vazind cu ochii… ca-mi si dau lacrimile.

      Emile, am tot stat si m-am gindit cum am putea face… si mi-a venit o idee: ce zici, un guvern mondial ar putea fi o solutie? Da unul d’ala cu o mina de fier, sa nu se mai auda musca.

      Hm?

  17. Ce „vrăji” mai face încălzirea globală? Se manifestă ca o răcire globală!!

    Una din mantrele alarmiștilor ecologiști este că încălzirea antropogenă exacerbează catastrofele meteorologice: inundații, dar și secetă, tornade, uragane, cicloane etc. Numai că patru studii recent publicate prezintă o altă situație: evenimentele meteo severe nu sunt chiar așa de severe cum ar vrea unii să pară și că încălzirea globală nu le amplfică, ci le diminuează.

    Fără traduceri, am subliniat pasajele elocvente din articolele citate:

    1. Qinghong Zhang et al., 2017, Decreasing trend in severe weather occurrence over China during the past 50 years :

    Based on continuous and coherent severe weather reports from over 500 manned stations, for the first time, this study shows a significant decreasing trend in severe weather occurrence across China during the past five decades. The total number of severe weather days that have either thunderstorm, hail and/or damaging wind decrease about 50% from 1961 to 2010. It is further shown that the reduction in severe weather occurrences correlates strongly with the weakening of East Asian summer monsoon which is the primary source of moisture and dynamic forcing conducive for warm-season severe weather over China.

    2. Kenji Kawamura et al., State dependence of climatic instability over the past 720,000 years from Antarctic ice cores and climate modeling:

    Numerical experiments using a fully coupled atmosphere-ocean general circulation model with freshwater hosing in the northern North Atlantic showed that climate becomes most unstable in intermediate glacial conditions associated with large changes in sea ice and the Atlantic Meridional Overturning Circulation. Model sensitivity experiments suggest that the prerequisite for the most frequent climate instability with bipolar seesaw pattern during the late Pleistocene era is associated with reduced atmospheric CO2 concentration via global cooling and sea ice formation in the North Atlantic, in addition to extended Northern Hemisphere ice sheets.

    3. Haishan Chen, 2017, Impacts of Anomalous Midlatitude Cyclone Activity over East Asia during Summer on the Decadal Mode of East Asian Summer Monsoon and Its Possible Mechanism:

    Results indicate that the midlatitude summer cyclone activity over East Asia exhibits decadal changes in the period of 1979–2013 and is significantly weakened after early 1990s. … Moreover, there is a close linkage between the weakening of cyclonic activity after the early 1990s and the nonuniform surface warming of the Eurasian continent. Significant warming to the west of Mongolia tends to weaken the north–south temperature gradient and the atmospheric baroclinicity to its south and eventually can lead to weakening of the midlatitude cyclone activity over East Asia.

    4. Loisel et al., 2017, Little Ice Age climatic erraticism as an analogue for future enhanced hydroclimatic variability across the American Southwest

    Our tree ring-based analysis of past drought indicates that the Little Ice Age (LIA) experienced high interannual hydroclimatic variability, similar to projections for the 21st century. This is contrary to the Medieval Climate Anomaly (MCA), which had reduced variability and therefore may be misleading as an analog for 21st century warming, notwithstanding its warm (and arid) conditions. Given past non-stationarity, and particularly erratic LIA, a ‘warm LIA’ climate scenario for the coming century that combines high precipitation variability (similar to LIA conditions) with warm and dry conditions (similar to MCA conditions) represents a plausible situation that is supported by recent climate simulations. … Our comparison of tree ring-based drought analysis and records from the tropical Pacific Ocean suggests that changing variability in El Niño Southern Oscillation (ENSO) explains much of the contrasting variances between the MCA and LIA conditions across the American Southwest. The Medieval Climate Anomaly (MCA, ~950–1400 CE) is often used as an analog for 21stcentury hydroclimate because it represents a warm (and arid) period. The MCA appears related to general surface warming in the Northern Hemisphere, prolonged La Niña conditions, and a persistent positive North Atlantic Oscillation mode. It has been referred to as a stable time interval with ‘quiet’ conditions in regards to low perturbation by external radiative forcing. In this study, we demonstrate that the Little Ice Age (LIA, ~1400–1850 CE) might be more representative of future hydroclimatic variability than the conditions during the MCA megadroughts for the American Southwest, and thus provide a useful scenario for development of future water-resource management and drought and flood hazard mitigation strategies.

    Et pour la bonne bouche:

    To claim that we are causing meteorological events that would not have occurred without human influence is just plain wrong.

    Myles Allen – Professor of geosystem ­science at the University of Oxford and director of the Oxford Martin Programme on Resource Stewardship (citat în https://www.theguardian.com/profile/myles-r-allen)

    There are many exaggerated claims, about increased storms, floods, and droughts, but none of them are scientifically established. Indeed, they are not even universal predictions of the models; some models
    predict increased storms, others predict decreases, and others predict no change. Climate change has many alarmists and exaggerators.

    Richard Muller – Co-founder, Berkeley Earth, Professor of Physics, University of California at Berkeley (citat în https://www.quora.com/What-is-Richard-Mullers-stance-on-climate-change)

  18. Noua lege fiscală a Statelor Unite nu va tăia subvențiile pentru energiile solară + eoliană și autovehiculele electrice

    Deși versiunea noi legi fiscale, aprobate de Camera Deputaților în noiembrie, prevedea reducerea subvențiilor pentru producătorii de energie solară și eoliană, versiunea finală, puternic influențată de doi senatori din Iowa și Nevada, a păstrat practic neschimbate acele subvenții.

    Energiile solară + eoliană reprezintă doar 7% din consumul electric al SUA, dar sunt așteptări că acest procentaj va crește în viitor.

    Subvențiile acordate de Congresul SUA nu sunt pe perioade nelimitate: cele pentru energia eoliană vor expira în 2020, iar cele pentru energia solară în 2022. Cu alte cuvinte, în următorii 3-5 ani vom vedea dacă energiile regenerabile vor putea trăi pe picioarele lor sau vor pompa în continuare bani publici.

    Detalii, aici: Tax Bill Largely Preserves Incentives for Wind and Solar Power

  19. Mor urșii polari și în Alaska sau numai în Canada „frumosului” Trudeau? (întreabă un cititor curios din Canada)

    Răspuns:

    Conform hărții din Figura 1, Alaska și Canada împart zona Mării Beaufort de sud. Împreună cu altă zonă, Baffin Bay, sunt singurele regiuni în care se constată un declin relativ al numărului de urși polari.

    Câți din urșii morți sunt canadieni și câți sunt alaskani nu se cunoaște deocamdată (nu li s-au verificat pașapoartele -:)

    • Ursul asta a fost discutat si ras-discutat pe mii de site-uri. Copiez aici 4 comentarii scurte, care mi-au placut in mod deosebit (le las in original, sper sa nu se supere prea multa lume):

      Raptormann: Sick and diseased animals are nothing new…. except to idiot who know nothing about nature.

      mocanic to Raptormann: Up here in Alaska where we have bear issues most of the year, we have a saying- „A fed bear is a dead bear”, meaning a bear is fed by garbage cans, bird feeders or dog food become dependent on that food source and learn not to fear man. That’s when they become dangerous and end up getting shot.

      American Woman to mocanic: Same thing in the case with bears in Yellowstone. In the 80’s garbage dumps just about wiped them from the park. Mother bears weren’t teaching their young to hunt, just forge through the trash.

      WaitYourTurn to American Woman: Very similar to EBT-consumers today.

  20. Apreciez articolul acesta al d-lui C Crânganu ca fiind, la fel precum anterioarele, deoseit de interesant. Dacă nu neapărat prin conținut, el este remarcabil prin efectul “de turnesol” pe care îl pot avea uneori temele mai mult sau mai puțin controversate abordate în mod curajos. Ele adună de obicei “într-un creuzet” opinii ale participanților la discuții, din care rezultă câteodată concluzii deosebit de valoroase.

    Este firească, prin urmare, surprinderea celor care, intrând într-un spațiu dedicat dezbaterilor de idei făcute cu relaxare, întâlnesc intoleranță și semeni care sunt atât de îndrăgostiți de opiniile lor încât nu mai sunt dispuși să accepte posibilitatea existenței altora, diferite. Cum argumentele în favoarea unor asemenea poziții de autosuficiență intelectuală sunt dificil de găsit, devin violenți. Indiferent dacă intervin în discuția despre populația de urși dintr-un anumit areal, sau despre eșecurile pieței, spre exemplu, ori despre întâlnirea dintre pământeni și marțieni, ceea ce le vine la îndemână sunt doar replici de felul “nazistule!”, “antisemitule!”, “comunistule!”, “homosexualule!” șamd. la adresa celor care exprimă opinii diferite de ale lor. Fără nicio legătură cu subiectul dezbaterii. Incapacitatea argumentării este depășită în acest fel, consideră ei, de aducerea în mod manipulatoriu în discuție a unor teme care pot fi considerate sensibile, de natură etnică, religioasă, sexuală etc. Ar fi doar ridicoli, dacă nu ar deveni violenți în limbaj și nu și-ar dezvălui astfel disponibilitatea pentru violență și intoleranță în general. Iar ridicolul devine fără margini, atingând absurdul și stârnind îngrijorarea, atunci când sunt caracterizați cu astfel de epitete unii care chiar sunt democrați fervenți, etnici evrei, sau anticomuniști militanți, ori “foarte heterosexuali”, după caz. :)

    Pentru a ne întoarce la subiect…Voi îndrăzni să relatez pe scurt (și cu vorbele mele :) ) discuția pe care am auzit-o involuntar în tramvaiul 21, între două distinse doamne care se întorceau de la bazarul Europa cu două sacoșe din rafie pline cu indispensabili și ciorapi flaușati. Doamnele erau convinse că ursul din imagini este de fapt un actor care interpretează un rol dramatic. Opinia predominantă era că de fapt scenariul a fost pus la punct de Stuart Ramsay, iar actorul maghiar care a interpretat rolul ursului zice-se că n-a prea fost mulțumit cu cei 2000 de euro primiți drept onorariu. (Adevărul este că, cu toată încălzirea globală, suma mi se pare și mie mică pentru condițiile alea de filmare, în frig șamd.) În consecință, omul a jucat atăt de prost rolul ursului muribund, încât ba unii au crezut că-i este rău și că-l doare burta pentru că a mâncat pește stricat, ba alții au zis că parcă ar fi bătrân, îl dor articulațiile și a uitat să-și dea cu diclofenac, alții au fost de părere că era trist pentru că l-a părăsit ursoiaca, fugind cu un urs mai tânăr, și voia să se sinucidă săracul. Deh, lumea este răutăcioasă și clevetitoare. În fine, doamnele din tramvai au fost de acord că actorul a jucat prost rolul de urs muribund și au decis că nu vor mai urmări niciodată programele Sky News, National Geographic, Nature, ori Discovery, pentru că manipulează telespectatorii.

    • Domnu’ Constantin

      Barvo! V-ați tânguit așa de convingător că dacă ați fi pe aici v-aș lipi bancot de frunte.Tot ce a mai rămas de făcut e să aduceți vreo 2-3 argumente. Vedeți drumneavoatră, simplele lozinci mobilizatoare nu sunt suficiente.

      Așteptăm cu interes…

  21. Regret ca din neatentie am postat ceva mai general si care nu era adresat nici-unui racan (asa erau denumiti soldatii in unele medii in trecut) :)
    Ma refer la postarea de la
    ion adrian spune:
    17/12/2017 la 12:01

    Evident ca raspunsul primit este si el tot din greseala postat acolo. :)
    De fapt trimit la niste principii pe care nici nu ma astept sa le inteleaga mai mult de 1 la un milion si aici nu stiu daca am aceasta sansa. :).Si doar atat.
    Desigur ca nu ma refer la prof Cranganu care intelege exact ce doresc sa spun daca nu scriu prea neatent si deci ininteligibil dar atunci este vina mea. :)

  22. O victimă colaterală a revoluției argilelor – Venezuela și ai săi copii morți de foame

    Lăsând la o parte manipularea cu ursul polar care moare de foame din cauza încălzirii globale antropogene, o știre care tocmai a fost publicată de The New York Times mi se pare a fi de un tragism fără limite:

    As hunger grips a Venezuela in economic crisis, doctors are seeing children die in record numbers. The government knows, but won’t admit it.

    Ce ironie a soartei!

    Cred că multă lume își mai amintește (unii cu satisfacție chiar) cum, pe 20 septembrie 2006, de la tribuna ONU, fostul președinte venezuelean Hugo Chavez, cu o cartea a lui Noam Chomsky pe post de Biblie, denunța prezența diavolului (fostul președinte George W. Bush) la aceeași tribună cu o zi înainte și performa un ritual de exorcizare pentru îndepărtarea mirosului de pucioasă lăsat acolo de „diavolul” american imperialist.

    La vremea aceea, Venezuela călărea pe cai mari: țara vindea petrol din greu și fluviile de petro-dolari alimentau vise de comunism latino-american în multe părți ale lumii. Ceea ce nu se spunea atunci era faptul că petrolul extras din Venezuela – foarte vâscos și sulfuros, adică de slabă calitate – se rafina practic numai în zona Houston-Galveston de unde se întorcea către Caracas.

    Din păcate pentru populația Venezuelei, lucrurile s-au schimbat dramatic și tragic atunci când revoluția argilelor din Statele Unite au făcut neinteresante importurile de țiței brut venezuelean. Rafinăriile americane au schimbat tehnologiile pentru procesarea țițeiului de argilă din Texas, North Dakota etc., mai ușor, fără sulf și alți contaminanți. Brusc, practic peste noapte, Chavez și urmașul lui Maduro, s-au văzut fără sursa principală de venit a țării – petro-dolarii. Și ceea ce părea o absurditate în 2006, s-a transformat într-o dureroasă și crudă realitate: În Venezuela, în 2017, mor copiii de foame!. Iar raționalizarea produselor alimentare și de strictă necesitate, precum hârtia igienică, îmi readuce în memorie ultimii ani de comunism ceaușist, când cartelele de alimente și benzină deveniseră parte integrantă a vieții socio-economice din țara noastră.

    Este o dublă ironie pentru că Venezuela dispune de cele mai mari rezerve de petrol din lume (4.72×1010 m^3), dar rafinarea lor o poate face în prezent doar „diavolul” american. Puținele companii străine care ar fi dorit să investească în rafinării locale s-au confruntat cu teribila ideologie comunistă (naționalizări, refuzul unor contracte avantajoase pentru ambele părți etc.)

    Cred că „diavolul” pe care Chavez voia să-l exorcizeze în 2006 nu era președintele american, ci cel ascuns în paginile cărții lui Chomsky, Hegemony or Survival: America’s Quest for Global Dominance

    • Am avut un prieten – s-a intors in Venezuela de relativ mult timp – din aceasta tara…. un om deosebit de cald, prietenos, intelept, parte a elitei anti-Chavez….

      Pe plan politic ma bucura falimentul execrabilului sistem Chavez-isto-Maduro-ist.

      Pe plan uman ma intristeaza nespus tragedia umanitara – „unforced error” cum zic americanii – bazata pe idiotenia crunta si sinistra a cripto-pesedismelor „nu ne vindem tara”, „Karl is our best and only Marx brother” si, ca s-o zicem simplu, coruptia incredibila si falimentara a acestor ticalosi de stinga – precum, de stinga, sint imensa majoritate a ticalosilor din present.

      Ura fata de de fenomene economice / energetice CARE FUNCTIONEAZA IN PREZENT are ceva atit de ideologic si stupid incit sfideaza discutia rationala.

      Toti demagogii care tuna si fulgera impotriva Diavolului Petrol ar fi primii care sa tune si fulgere impotriva unei cresteri de preturi care le-ar reflecta parti pris-urile ideologic/irationale.

      • Pe când profesam la University of Oklahoma am avut un proiect de cercetare cu petroliști venezueleni pe un subiect foarte tare: hidrocarburi prezente în roci eruptive, nu sedimentare. Cu acea ocazie, am cunoscut niște specialiști veritabili, care ar fi putut dezvolta industria petrolieră din țara lor la un nivel șa care să nu mai depindă integral de rafinăriile americane.

        Am mai avut apoi un fost coleg de facultate, care a lucrat la Repsol-Venezuela și mi-a povestit o mulțime de lucruri despre naționalizările făcute de Chavez asupra companiilor americane ExxonMobil și ConocoPhillips.

        Cel mai trist, pe lângă moartea copiilor venezueleni prin înfometare, mi se pare umilirea zilnică a cetățenilor de rând, care trebuie să stea la cozi lungi pentru a trece granița în Columbia în vederea cumpărării unor bunuri alimentare (lapte, carne, pui, cafea, orez, ulei făină, unt) și de strictă necesitate (hârtie igienică, produse feminine, medicamente).

        • În totalitate de acord, domnule professor.

          Acesta este geniul ceaușist în acțiune . . .

          Venezuela, Coreea de Nord. . . stingistii din SUA-gen Chomsky și alți ticăloși-spun întotdeauna „nu e vina lor . . . e vina țărilor capitaliste pentru că îi sabotează prin sancțiuni și izolare economică”.

          Răspunsul meu este – cine împiedică Coreea de Nord sau Maduro să impună propriile sancțiuni simetrice împotriva SUA, Anglia etc.?

          Să vedem dacă SUA – sistemul economic/politic menit pieirii, nu-i așa – pot supraviețui sancțiunilor acestor minunate state, care aplică doctrinele cele mai „înaintate”.

          Măgăria activiștilor stingisti de astăzi este mult mai vinovată decît hubris-ul unei, să zicem, Rosa Luxemburg. A fi un stîngist complet inept economicește în 1919 este tragic . . . a urma aceleași căi imbecile în 2017 este nu numai tragic dar și nescuzabil, pervers și diabolic.

  23. Domnule Cranganu, articolul dumneavoastra, desi corect in esenta – povestea ursului polar este o manipulare – este in sine o contra-manipulare. Pentru ca, ursul respectiv moare din alte cauza, nu din inanitie, dar ceea ce incercati sa extrapolati aici de la aceasta realitate este ideea ca incalzirea globala nu exista. Iar asta este o manipulare.

    Incalzirea globala EXISTA, este DOCUMENTATA si cel mult poate fi o controversa asupra cauzelor. Numai ca in comunitatea stiintifica s-a ajuns aproape la unanimitate, dupa mai multe serii de studii, la concluzia ca activitatile economice umane sunt un factor agravant. Pentru ca da, stim deja, dioxidul de carbon este un gaz de sera, cu efecte majore chiar si in cantitati mici.

    Asa ca lucrurile devin ca la benzinarie: nu e neaparat ca daca te joci cu focul sa incendiezi benzinaria, dar cel mai sigur este sa nu o faci. Asta este povesteaza simpla a dioxidului de carbon generat de activitatea umana. Nu stim daca el are contributia decisiva la incalzirea globala, dar stim sigur ca e gaz de sera, deci chiar daca planeta sa incalzeste din alte cauze, e mai bine sa nu-l mai punem in aer.

    Interesul dumneavoastra in industria petrolului este de notorietate, la fel cum este si contrazicerea evidentelor. Scriam de acum un an si jumatate ca epoca petrolului – industria dumneavoastra favorita – se incheie abrupt in urmatorul deceniu. http://www.contributors.ro/economie/petrolul-la-final-de-drum-%E2%80%93-zorii-epocii-post-petrol-i/ M-ati contrazis atunci agresiv, dar pana acum se vede treaba ca am avut dreptate.

    Daca vreti sa vorbim despre ursi, ok, filmuletul e o manipulare. Daca insa vreti insa sa spuneti ca incalzirea globala nu exista, atunci articolul e ridicol. Incerc sa inteleg: sperati ca daca scrieti ca ursii nu mor din cauza incalzirii globale, consuml de petrol va creste? Ca deocamdata scade sanatos.

    • Ce spune titlul si articolul si ce spuneti dvoastra!
      „O nouă manipulare à la Gasland – Ursul polar care moare din cauza încălzirii globale”.
      Nu scrie nici unde ca nu exista incalzire globala.
      „Pe de altă parte, mi se pare exagerat și scos din context ca ursul muribund să fie considerat ca „fața reprezentativă a schimbărilor climatice”, cum pretinde ministra canadiană și mulți dintre cei care au vizionat filmulețul.”
      Despre asta e vorba.
      Nu despre acuza nefondata „Interesul dumneavoastra in industria petrolului este de notorietate”.
      Ne spuneti si noua de catre cine e platit? pentru acel interes de notorietate :P

    • @ Mihai Alexandru Crăciun

      A trebuit să mă frec la ochi și să-mi pișc obrajii că să fiu sigur că nu visez: rareori am mai văzut o așa rea-citire a unuia din articolele mele. Nu este meseria mea de bază să vindec cecitatea ideologică sau profesională a unuia sau altuia dintre cititorii mei, dar voi încerca să vă arăt ceea ce (preferați să) nu vedeți:

      1. Pentru ca, ursul respectiv moare din alte cauza, nu din inanitie, dar ceea ce incercati sa extrapolati aici de la aceasta realitate este ideea ca incalzirea globala nu exista. Iar asta este o manipulare.

      Eu am scris clar în articol, pe românește:

      Nu am negat și nici acum nu contest realitatea schimbărilor climatice: ele au fost, sunt și vor fi prezente în destinul planetei Pământ mulți ani chiar și după extincția speciei umane.

      2. Scriam de acum un an si jumatate ca epoca petrolului – industria dumneavoastra favorita – se incheie abrupt in urmatorul deceniu. http://www.contributors.ro/economie/petrolul-la-final-de-drum-%E2%80%93-zorii-epocii-post-petrol-i/ M-ati contrazis atunci agresiv, dar pana acum se vede treaba ca am avut dreptate.

      V-am contrazis „agresiv” pentru că ați debitat niște gogorițe pentru care orice student geolog ar rămâne repetent.

      Când cineva scrie despre „zăcămintele clasice de petrol, sub formă de pungă de lichid conținută de roci impermeabile”, detectorul meu de prostii înfumurate (aka gogorițe) trece pe alarma roșie: ați tradus după ureche, de pe Wikipedia probabil, „contained by impermeable rocks” (etanșată de roci impermeabile) prin „conținută de roci impermeabile”!!!

      Apoi, ați scris ceva care iarăși mi-a declanșat detectorul de gogorițe:

      Lichefierea șisturilor bituminoase și separarea de roca inutilă ?!? Cred că este o altă consecință nefastă a utilizării Wikipediei.

      3. Când, în 2014, am întâlnit tot felul de oameni având ZERO cunoștințe profesionale cu fracturarea hidraulică și gazele de argilă, am inventat cuvântul fracktivist pentru a desemna pe toți cei care, chiar mânați fiind de bune intenții, se bagă și ei în seamă și publică tot felul de aberații doar pentru că au absolvit la fără frecvență niște cursuri de la celebrele „universități” Wikipedia, Google sau YouTube. Am crezut/sperat că ridiculizarea imposturii țanțose, a veleitarismului găunos, a amatorismului de cămin cultural se va termina și că scena dezbaterilor va face loc specialiștilor/experților ale căror opinii/recomandări vor fi decisive.

      Dar m-am înșelat, se pare. Împrumutând un termen introdus de Traian Ungureanu, văd că și actuala dezbatere despre schimbările climatice este înțesată de tot felul de „încălziști globali” printre care, cu glorie, vă aflați: citesc numai cu anumiți ochelari sau numai cu un singur ochi, au prejudecățile deja formate și indestructibile (Interesul dumneavoastra in industria petrolului este de notorietate, la fel cum este si contrazicerea evidentelor ?!?) și au, desigur, ZERO cunoștințe profesionale despre climatologie, geologie, geofizică etc. (cf. CV-ului publicat)

      Lupta cu fracktivismul, pe care am început-o în 2014, mă încumet să spun că am câștigat-o. Cea cu „încălzismul” mai continuă, deocamdată.

      • Mă dezamăgeste, la dl. Crăciun, faptul că replică așa – din rărunchi, din bilă și, pardon de vorbă proastă, din Năstase – fără să argumenteze, fără să nuanțeze, mai rău, fără să gîndească. Defel.

        Dar ajungă zilei răutatea ei, cum ne învață Ecleziastul, primul mare ateist al istoriei.

        Șubrezenia penibilă a ideologiei incălziriste nu ar putea fi mai bine întruchipată decît în tipica mișcare retorică: „think of the children!”

        Ce vreau a zice? Sînt subiecte care declanșează automat reacția isterica a neuronului singuratic. Adică ce, urăști planeta?!?!?

        Dacă nu accepți manipularea legată de puiul-ursuleț Panda, inefabil de adorabil, și ucis cu anume nemilă de monștrii industriei petroliere [hiperbolizez nițel absurdul conexiunii] înseamnă că ești un negationist, un antisemit ba, mai rău, maninci fripturi de vită în loc să fraternizezi prin înfulecare cu Fratele Grîu, vorba lui Noica.

        Dacă nu accepți necondiționat că toate femeile spun adevărul, întotdeauna și fără greș, ești un misogin și un complice al monștrilor care urăsc și agresează femeile.

        Dacă nu crezi că toate culturile sînt egale, dacă nu crezi că arta bătătoarelor lesbiene (bătrîne, urîte, infirme și cu copii autistici în brațe) de gonguri indoneziene este absolut egală cu arta lui Johann Sebastian Bach, ești un rasist, un băsist și un supremist albo-fascisto-trumpilian.

        Acest gen de „gîndire” și „argumentație” a fost imortalizat în patru secunde geniale de „The Simpsons”.

        https://www.youtube.com/watch?v=RybNI0KB1bg

        • Scuze, cred că nu e Ecleziastul ci Matei, cel cu citatul.

          Aw shucks and damn …. nu cred că mai am șanse să devin Patriarhul României . . . vă rog sunați și comunicați: pe mine să nu contați.

    • Domnu’ Crăciun,

      Sunteți în urmă cu evenimentele. Păi se poate?! Nu știați că de mai bine de un an de zile s-a dat ordin de zi pe Agitptop să s înlocuiască „global warming” cu „climate change”?! Cei ce cutează să încalce porunca strașnică a nacenicilor progresiști vor fi excluși din partid și etichetați drept unelte ale reacțiunii trumpiste.

      Încălzirea globală nu mai e deloc la modă după ce nordul SUA e devastat constant de ierni pustiitoare în ultimii 7-8 ani, iar verile dein tot ma reci și mai ploioase. După ce în Martie a viscolit la Washington D.C. (cam aceeași latitudine cu Valencia și la sud e Napoli) de n-a putut ateriza avionul Angelei Merkel în prima ei vizită la curtea Trumpului. În Aprilie a nins în Texas și Oklahoma la paralela Cairo și a Arabiei Saudite. Săptămâna trecută au fost închise din cauza ninsorilor abundente aeroportuirle din Montery, Mexic, Huston, Dallas, Atlanta Georgia și Orlando Florida.

      Dacă nu ați aflat încă care e noua linie a progresimii, vă luminez eu ca să nu fiti cumva taxat ca deviaționist: În zilele noastre codoiu’ nu mai absoarbe si înmagazinează în atmosferă căldura solară prin efectul de seră, ci dimpotrivă o reflectă clocind o nouă glaciațiune. Așa că învățați-vă rapid gargara la modă și terminați devierile reacționare,,,

    • Domnu Craciun, observ ca va pricepeti la de toate, si la autostrazi si la trenuri si la climatologie si nu numai ca va pricepeti dar sunteti chiar expert.
      Spiritul d-voasta revolutionar e extrem de viu, din pacate depaseste cu mult cunostintele si intelegerea d-voastra tehnica. Scuzati ca va intreb, aveti vro pregatite tehnica? Dupa cum vorbiti am mari indoieli. Observ ca sunteti Absolvent al Facultatii de Automatizari si Calculatoare si va cistigati piinea ca consultant IT.

      Desigur nu numai specialistii au dreptul sa se exprime ci si oamenii de bine, ca d-voastra, dar nu le-ar strica o anumita umilinta, stiind ca nu stiu.

      Fraza „Interesul dumneavoastra in industria petrolului este de notorietate, la fel cum este si contrazicerea evidentelor d-voastra e o mare magarie, presupun ca sunteti beat. Nu am intilnit pe aceasta platforma o asemenea jignire, se pare ca profitati de pozitia de autor si treceti peste cenzura.

      Ar fi cazul sa va cereti scuze

    • @ Mihai Alexandru Crăciun

      Incerc sa inteleg: sperati ca daca scrieti ca ursii nu mor din cauza incalzirii globale, consuml de petrol va creste? Ca deocamdata scade sanatos

      Nu vreau să vă tulbur plăcerea de a avea ultimul cuvânt, dar mi se pare că sunteți rămas în urmă cu lecturile curente despre consumul de petrol. Poate că blogurile non-științifice, părerologice, de pe unde vă pescuiți informațiile, nu s-au deranjat să includă și ultimele argumente publicate de Energy Information Administration (EIA). Pentru informația dvs., EIA este o mică armată de experți federali energetici ai Statelor Unite ale Americii. Și atunci când Congresul SUA ori Președintele SUA decid o nouă măsură sau politică energetică, nu se reped să citească bloguri, ci cer recomandările oficiale ale EIA.

      Pe 14 septembrie 2017, EIA a publicat raportul anual International Energy Outlook 2017 în care se poate citi, printre altele:

      1. Consumul global de energie va crește cu 28% între 2015 și 2040.

      2. Combustibilii fosili vor contribui majoritar la această creștere: 77% până în 2040.

      3. Gazele naturale, majoritatea produse prin fracturare hidraulică, vor deveni combustibilul fosil cu cea mai rapidă creștere: 1,4%/an sau 35% până în 2040.

      4. Consumul de petrol va crește cu 0,7%/an sau 17,5% până în 2040.

      4. Consumul de cărbuni va crește doar cu 0,1%/an sau 2,5% până în 2040.

      Parcă 17,5% creștere a consumului de petrol în următorii 25 ani nu-i chiar o „scădere sănătoasă”, nu vi se pare?!

      • Ilar e faptul ca dom Craciun e cel care Construieste Romania, saraca Romania, daca a ajuns sa fie construita de mos Craciun!

      • Domnu’ Cranganu, ruleaza la noi, in Romania, o reclama la un site de anunturi de vanzari cumparari, nu-i dau numele,”publi24″, in care unul dintre protagonisti, butonand un telefon, exclama la un moment dat : ” Asa ceva nu exista , mai !” Permiteti-mi si mie, sa ma indoiesc de acuratetea predictiilor EIA. Cum asa, pana in 2040 o crestere de numai 28% a consumului global de energie? Cu 1,5 miliarde de indieni care calca pe urmele Chinei, cu China care pana in 2040 vrea sa ajunga din urma tarile dezvoltate? Pai, astia impreuna sunt acum de 5-6x mai multi ca lumea „civilizata” care consuma energie azi: SUA, Europa, Japonia, Coreea de Sud. Nu-i vad pe chinezi si pe indieni renuntand la visul unui dus cald pe zi ( chiar daca americanii se mandresc cu doua…), mai bine inunda jumate din Bangladesh , Florida, Manhattan-ul si Venetia ( prin cresterea nivelului oceanului planetar, pana o sa ajunga cei din Yemen sa citeasca mira cu scafandri). Cu mineritul Bitcoini-ilor sau Bitcoinu-rilor, care acum consuma mai multa energie decat anumite tari mici, dar placute la vizitat, cum ar fi Croatia si Slovenia. Las amicului meu Svejk placerea de a ne explica cum putem face bani tranzactionand criptomonede ( pentru ca ne-a spus in diverse comentarii de-a lungul timpului, ca are investii la bursa, ca crede in Donald si nu crede in Tesla) si deschid cu aceasta ocazie o noua directie de discutie: credeti ca mineritul diverselor criptomonede va afecta incalzirea globala? Cum am inceput „28% pana in 2040 nu exista, mai”, poate 128%, (nu insist pe defalcarea pe tip de resursa energetica) si atunci sa vedem emisii de CO2 si incalzire globala!

        • ” crede in Donald ”

          Interesant. Macar „Svejk” „crede”, daca crede, in „Donald”, bazat pe niste cifre concrete. Faptul ca I s-a mai captusit buzunarul cu verzisori . . . bravo lui, a avut instincte corecte.

          Ma intreb pe ce se bazeaza cei care preziceau ca economia mondiala se va prabusi in ziua in care, in locul preacucernicei Hillary, salbaticul de Donald va uzurpa scaunul Casei Albe destinat dinastiilor eterne Clinton si Bush.

        • @Ioan

          Predicțiile EIA – o creștere a consumului energetic de la 1,68X10^14 kWh/an în 2015 la 2,15×10^14 kWh/an în 2040 – pleacă de la următoarele ipoteze:

          – Țările OECD, incluzând Statele Unite și multe națiuni europene – vor înregistra o creștere anuală a PIB-ului de 1,7%.

          – Țările non-membre OECD vor avea o creștere a PIB-ului de 3,8%/an.

          Noul raport EIS, care oferă predicții modelate pe termen lung pentru producția și consumul de energie, mai afirmă că, în funcție de rata economică de creștere, consumul de energie să fie mai mare cu 0,11×10^14 kWh/an sau mai mic cu 0,08×10^14 kWh/an decât valorile enunțate mai sus.

          • Oh, nu va deranjați cu explicații! Am scris și eu un comentariu, așa de destins atmosfera înainte de sărbători, de data asta nu mai contest nimic. Chestia cu energia consumata de computere pentru mineritul criptomonedelor chiar este interesantă. Sunteți sigur că nu va deveni semnificativă?

    • „Interesul dumneavoastra in industria petrolului este de notorietate, la fel cum este si contrazicerea evidentelor. ”
      Asa arata o manipulare si mi’e tare ciuda ca vine de la un inginer de prestigiu care’si pericliteaza astfel imaginea [riscand astfel falimentul…moral]. O manipulare rudimentara, cu tuseu ad hominem, asa cum emana pe vremuri orice Comitet de Partid unde un tovaras se ridica si decidea brusc ce trebuie sa creada lumea intreaga – pasamite opinia unui tovaras manat de ideologii de mana a treia si de antipatii personale fata de ‘dusmanii de clasa’ este echivalenta cu „notorietatea”. Hahaha. Uite cum au ajuns rebuturile Europei sa fie utilizate in polemicile neaose; nici macar in domeniul asta nu scapam de vechiturile pe care occidentalii le arunca astazi la gunoi, la groapa de gunoi a istoriei; uite ca se gasesc indivizi gata sa le prinda din zbor si sa le recicleze cu elan pionieresc pe meleagurile gri ale patriei [in speranta ca le vor inverzi]; ecomarxismul antiamerican si antipetrolier/antifracking care isi da obstescul sfarsit in Europa [sub presiunea realitatii economice si pentru ca la moda a ajuns ecomarxismul antinuclear] e inca valabil pe contributors; aici poti sa te arunci inca in diatribe impotriva petrolistilor texani care ucid cu sange rece bietii ursi polari fara teama de a te cufunda in ridicol; aici poti sa sustii fara nicio jena ca incalzirea globala ucide si ca capitalistii americani pun lumea pe jar cu lacomia lor, ca deh, astea sunt ‘evidente’, ca asa au fost si sunt prezentate la stiri, la telejurnal, dar si in presa online.

      • inginer de prestigiu ? De cind e domnu Craciun ing. de prestigiu!? Gindirea tehnica a domnului Craciun spune multe despre scoala de inginerie. De altfel dinsu a facut ceva cu calculatoare, poate ca stie ceva despre programare, dar e f. departe de o gindire analitica a unui ing. In plus, putinele d-lui cunostinte tehnice sunt ingropate de multimea lozincilor, a actionismului politic.

    • Stimate domn, cred că sunteți puțin prea critic, probabil pentru că v-ați oprit atenția aspra poveștii aceleia cu ursul. După opinia mea, textul acesta al d-lui C Crânganu este captivant în primul rând pentru că oferă deschidere către dezbateri din care se desprind concluzii originale, remarcabile. Dar și din perspectiva multitudinii planurilor ideatice în care poate fi privit. La un moment dat, discuția despre excelența profesorilor americani, cunoscută și recunoscută datorită performanțelor excepționale pe care aceștia le au, mi-a amintit de ceva mult mai interesant, anume de universitatea Yale. De fapt, de un experiment făcut acolo, despre care cu permisiunea dumneavoastră scriu pe scurt.

      Să presupunem că există un arhitect renumit, care este o autoritate în domeniul său de activitate. (Nu are o legătură directă cu textul actual, dar experimentul conduce spre concluzii care și-au dovedit valabilitatea în domenii variate.) Să zicem că arhitectul respectiv susține public că populația de vulpi de pe un anumit areal este într-atât de mare încât recomandă reducerea numărului lor. (Cum spuneam, nu este cazul aici.) În manualul de Științe ale comunicării demersul domniei-sale se numește manipulare prin transfer de autoritate. În Științele economice marketingul politic, ori cel comercial, bunăoară, folosesc tehnica aceasta în mod curent. O autoritate în domeniul muzical, transferată în domeniul politic, a făcut să avem parlamentari precum I Dolănescu, ori I Loghin, care să decidă asupra populației de vulpi. Cântăreți celebri, autorități în domeniul muzical, mă sfătuiesc zilnic să cumpăr pastile anti-stress de la o anumită farmacie. Actori, îmbrăcați in halate de doctori, sugerând prin aceasta autoritatea în domeniul medical, mă îndeamnă să cumpăr o anumită pastă de dinți. Șamd. Explicația felului în care funcționează tehnica aceasta a oferit-o Stanley Milgram, profesor la Yale University.

      • Fals așa cum ne-ați obișnuit de altfel… Dumneavoastră nici măcar nu vă pretați la maipularea prin transfer de autoritate ci recurgeți pur și simplu ls minciuna groasă sovietică.

        Exemplul cu arhitectul care își dă cu părera despre vulpi e evident o tentativă stângace de manipulare grosolană. Dl. profesor Crânganu e specializat în geofizică și geologie. iar printe domeniile de expertiză conexe intră și schimnările climatice. Altfel spus acest articol e direct legat de aria dumnealui de expertiză. Sau dacă e să revenim la exemplul cu arhitectul e situația in care arhitectul își exprimă niște opinii legate de rezistența structurilor clădirilor – care dacă nu e pentru el un domeniu conex de experitză nu-i va permite nciodată să fie un arhitect competent.

        Io zic să mai încercați și pe alte mese. Poate cineva chiar pune botu’ până la urnă…

      • Dintr-un comentariu care se voia o paradă de cultură în arta manipularii, oferită cu condescendență muritorilor de rînd, a ieșit doar o varză non sequitur, fleșcăită și cu damf de delir de grandoare.

        „În manualul de Științe ale comunicării demersul domniei-sale se numește manipulare prin transfer de autoritate.”

        În manualul ăla de dezinformare-manipulare scrie ceva și de fearmongering/scaremongering (exemple: climate change, global warming, global cooling, pericolul iminent al pandemiilor etc.) sau de operațiuni de tip „false flag” (ex.: terorismul)?

        Manipularea prin transfer de autoritate s-a incercat, printre mulți alți politruci și vedete de la Hollywood, cu avocățelul Al Gore (An Inconvenient Truth + tot circul pe care l-a făcut pe teme climatice) și cu impostorul planetar Rajendra Pachauri.

        „Laughably described as “the world’s leading climate scientist”, this absurd figure, with his PhD in the economics of railway engineering from an obscure US university, should never have been given the job in the first place.”

        Vezi Dr Rajendra Pachauri: the clown of climate change has gone

  24. City University of New York (CUNY), Graduate Center of CUNY (GC) și Brooklyn College (BC)

    Se pare că unii cititori au probleme de dimensiuni cu instituțiile academice unde profesez din 2001.

    CUNY (http://www2.cuny.edu/) este cea mai mare universitate urbană din Statele Unite, cu peste 272.000 studenți înmatriculați în 24 colegii răspândite în cele 5 cartiere ale New York-ului.

    CUNY are la activ 13 Premii Nobel, ceea ce o plasează pe locul 39 în clasamentul tuturor universităților din lume. Ultimul Premiu Nobel a fost obținut în 2014 de John O’Keefe (Medicină).

    CUNY Graduate Center (https://www.gc.cuny.edu/Home), înființat în 1961, este principala instituție doctorală a lui CUNY. În 2015, existau 1.840 profesori care predau cursuri doctorale. Sunt unul din acei profesori. Laureatul Premiului Nobel în Economie, Paul Krugman, s-a transferat de la Princeton University la Graduate Center în 2015.

    Brooklyn College, parte integrantă a CUNY, a avut 17,803 studenți înmatriculați în toamna lui 2017.

    Brooklyn College are un Premiu Nobel în medicină (Stanley Cohen, 1986).

    Mai multe detalii, http://www.brooklyn.cuny.edu.

    • Domnule profesor, noi cititorii va respectam pe dv. in pofida elementelor negative, precum premii Nobel si prezenta jenanta a escrocului isteric Paul Krugman.

      Simpla prezenta a *DV.*, personal, creste prestigiul universitatii in our unbiased eyes. (-:

      PS La un moment dat, am recomandat unor amici filmul minunat „House of Sand and Fog”. Le-am spus: „despite the fact it got many Oscar and else nominations and awards, it IS a wonderful movie, don’t let that deter you”.

    • Domnule profesor,

      Nu cred că cineva ca dumneavoastră, care are în spate o carieră academică de strălucită într-o universitate occidentală respectabilă, trebuie să se coboare la a-și apăra competența profesionlă în fața unui pomanagiu ce trăiește din milosteiile ciugulite prin fundațiile de pe centura lumii civilizate. Înțeleg că asta nu necesită un efort prea mare din partea dum neavoastră și că e tare tentant s rspundeți, dar parcă e păcat să-i faceți pe ratații ăia să se simtă importanți și luați în seamă. Nu-i așa?

      • Cred că aveți dreptate – de prea multe ori acord prezumția de bună credință unor persoane/personaje nedemne de încrederea mea. Este, dacă vreți, un defect comportamental de a trata pe unii zgândăritori de „bube, mucigaiuri și noroi” ca pe niște oameni, totuși, normali, ne-invidioși, ne-retardați, când, de fapt, la o nouă privire, locul lor ar trebui să fie în insectarul cu nă(l)uci sau borcanul cu formol.

        • Buna ziua,

          Ma tem ca va inselati, dl. Craciun merita prezumtia de buna credinta, chiar daca bate campii cu gratie. Problema pe care o intampinati e ca nu veti reusi niciodata sa ii imbunati pe „incalzistii” ca domnia sa, pt simplul motiv ca e un „true believer”, adica pozitia sa e bazata pe o credinta, in cel mai religios sens al cuvantului. E vorba de un principiu psihologic care va scapa: domnul respectiv crede DIN TOATA INIMA ca umanitatea face rau planetei, astfel ca articole stiintifice ca ale dvs. ii pun in pericol aceasta credinta intima, drept pentru care se simte agresat in cele mai intime cotloane ale constiintei sale. Pe scurt, dupa cum spunea Spinoza: ratiunea nu poate invinge afectele.

          • Asta voiati sa spuneti?
            „Cele mai dificile subiecte pot fi explicate celui mai nătâng om,

            dacă nu și-a creat deja nici o idee despre ele;

            dar cel mai simplu lucru nu poate fi explicat deloc

            celui mai inteligent om dacă el este ferm convins

            că știe deja, fără nicio umbră de îndoială, ceea ce i se spune.”

            Lev Tolstoi

  25. O altă manipulare ecologică – masele plastice din peștii pe care-i mâncăm

    Pe 7 decembrie 2017, Universitatea Uppsala din Suedia a publicat un raport elaborat de către Comitetul său pentru Investigarea Abaterilor în Cercetare. Comitetul a investigat un articol de tip breaking news, cu citări și prezentări multiple din partea mass-mediei și a activiștilor eco-, despre prezența unor microparticule de mase plastice în peștii pe care în mâncăm. Articolul a fost publicat în iunie 2016 în prestigioasa revistă Science din New York.

    Comitetul pentru Investigarea Abaterilor în Cercetare a constatat că primul autor al lucrării, ecologista-biolog Oona Lönnstedt, a comis abateri de la etica profesională prin fabricarea datelor senzaționale din articol. Co-autorul și supervizorul ei, Peter Eklöv, poartă și el responsabilitatea fabricării de date, a spus comisia, dar nu a fost vinovat de abateri în temeiul reglementărilor în vigoare la publicarea lucrării. Ancheta finalizată pe 7 decembrie este cea de-a treia și cea mai critică despre lucrarea celor doi cercetători suedezi. Science a retras lucrarea din arhive la începutul lumii mai a.c.

    Fraudele științifice (pentru diverse motive, faimă, bani, poziții mai înalte etc.) nu sunt chiar o raritate în lumea academică și nu au loc doar în anumite țări.

    Am arătat mai sus (Ce „vrăji” mai face încălzirea globală? Crește nivelul Oceanului Indian cu valori incredibile!) că fraude au loc și în climatologie.

    Per ansamblu, mi se pare absolut detestabil ca să fraudezi datele științifice (ecologice, climatologice) doar pentru a promova o agendă alarmistă. Să nu ne mai întrebăm atunci de ce scade încrederea opiniei publice în așa-zisele studii care „demonstrează” cât de dăunători sunt oamenii pentru mediul înconjurător.

    Detalii, Swedish plastics study fabricated, panel finds

  26. pentru dl.Profesor, daca mi-e permis, o intrebare naiva…

    Presupunand activitatea solara constanta, imi e mai usor sa intuiesc o tendinta naturala a planetei de a se raci; daca aplic o lege elementara a termodinamicii si nu gresesc, o variatie de +/-1% a presiunii atmosferice s-ar traduce intr-o severa variatie a temperaturii medii de +/-2,73grd.C; imi e mai usor sa intuiesc descresteri naturale de oresiune prin precipitatii, absorbtie si pierderi mecanice de masa in spatiul cosmic, decat emisii (metan, vapori de apa etc) la temperaturi scazute.

    Am recitit articolul dvs.despre termostatul planetar si tot nu m-am dumirit in privinta ciclului carbonului, care nu vad cum ar putea resuscita planeta in caz de hipotermie (cat despre comportamentul gazelor poliatomice la radiatie infrarosie, nu gasesc argumente care sa ma convinga ca starea gazoasa majoritara ar permite constituentilor minoritari manifestari rebele, cu exceptia miracolului apei, care e capabila sa transceada in alte stari de agregare, metamorfozand in structuri proprii, cu proprietati distincte).
    Citez:
    „S-a stricat vreodată în trecut termostatul planetar?
    Se pare că da, cel puțin o dată. Climatologii au găsit dovezi că Pământul a fost foarte aproape de un îngheț total (Snowball Earth), cândva între 750 – 580 milioane ani în urmă, pe parcursul a cel puțin două sau cel mult patru glaciații.”

    Intrebarea:
    Sa inteleg ca generalizarea calotei glaciare pune sub presiune un monstruos efect exploziv al energiilor vulcanice, sau o fi fost dereglat si termostatul solar ?

    • 1. Activitatea solară nu este constantă.
      Soarele are variații cvasi-periodice undecenale, adică la fiecare 11 ani trece printr-un maxim sau minim. Variațiile includ schimbări în nivelurile de radiație solară, ejectarea unor materiale solide, schimbări în numărul și mărimea petelor solare, a erupțiilor solare etc.

      Dintre toare manifestările, petele solare – uriașe explozii nucleare, generând extra cantități enorme de energie – sunt cele mai impredictibile. În climatologie au fost identificate perioade de minim ale petelor solare: Maunder (1645 – 1715), Sporer (1450 – 1534) și Wolf (1282 – 1343). Minimurile Maunder și Sporer coincid cu Mica Glaciațiune din emisfera nordică.

      2. Pe lângă variabilitatea activității sale, Soarel controlează clima terestră și prin parametrii astronomici, descriși și cuantificați de Milutin Milankovic (înclinația axei de rotație, excentricitatea elipsei de revoluție și precesia echinoxurilor prin mișcarea de titirez sau giroscop a aceleaiași axe de rotație terestră.

      3. Pentru a înțelege mai ușor funcționarea termostatului climatic voi lista principalele ecuații chimice (fără valențe că nu se acceptă):

      a. Precipitare
      H2O + CO2 = H2CO3
      H2CO3 = H + HCO3
      HCO3 = H + CO3

      b. Sedimentare chimică (formare de calcare)
      Ca + CO3 = CaCO3

      c. Dezintegrare
      CaSiO3 + HCO3 = CaCO3 + SiO2 + OH

      4. Îngropare adâncă/Subducție/Vulcanism
      CaCO3 + SiO2 = CaSiO3 + CO2

      Puteți urmări ușor reacțiile prin care CO2 este extras din/eliminat în atmosferă.

  27. Cu o oarecare sfiala, in fata violentei cometariilor- care ma lasa mut, va aduc si eu la cunostinta un studiu mai recent (septembrie 2017) , al celor de la Berkeley Lab.
    il gasiti aici
    https://emp.lbl.gov/utility-scale-solar/?utm_source=newsletter83&utm_medium=email&utm_campaign=Constant%20Contact
    „For the first time ever, solar was the largest source of new U.S. capacity additions in 2016, accounting for 38% of all new capacity added to the grid, ahead of both natural gas and wind (utility-scale solar accounted for 70% of this 38%). This unprecedented and ongoing solar boom makes it difficult—yet more important than ever—to stay abreast of the latest utility-scale market developments and trends.”
    Sa lasam ursul si alte abureli in durerea lor si sa vedem unde se baga banii de fapt. Pentru ca aia care pun banu jos in investitii nu se iau dupa aiureli.sau farse de gradinita.
    Este loc pentru toti sub soare, SUA, in ciuda „neincalzistilor’,-la fel de caposi si neinformati ca :+incalzistii” dupa ureche (habarnavismul si fudulia sunt e boali grele in ambele tabere, se vede si la noi pe platforma…ohohhoho, cu ce aplomb ni se dau exemple de te ia cu…friguri!) baga bani buni in toate domeniile, absolut toate studiile serioase iau in calcul variabilitatea pretului la petrol, de la o anujmta valoare in sus (ba chiar si la preturile actuale) anumite resurse regenerabile sunt mai profitabile. Si nicio firma serioasa nu vrea sa fie prnsa cu nadragii pe vine, la fel cum si in industra auto toti iau in considerare EV ca productie de masa. Restul sunt povesti…
    P.S. imi displace turnura pe care o iau comentarriile…nu asta e spiritul platformei, sa discutam relaxat si argumentat. era scris pe undeva. Nu-mi mai vine sa comentez nimic,….sm o greata maxima, sper ca se va rezolva cumva problema…in ambele tabere

    • Pentru că tot ați citat din raportul publicat de Berkeley Lab, repostez câteva din opiniile co-fondatorului lui Berkeley Lab, profesorul Richard Muller:

      There are many exaggerated claims, about increased storms, floods, and droughts, but none of them are scientifically established. Indeed, they are not even universal predictions of the models; some models predict increased storms, others predict decreases, and others predict no change. Climate change has many alarmists and exaggerators.

      Richard Muller – Co-founder, Berkeley Earth, Professor of Physics, University of California at Berkeley (citat în https://www.quora.com/What-is-Richard-Mullers-stance-on-climate-change)

    • Dumneavoastră sunteți ca un copil: „Na că ți-am spus-o!”. Încercați să înțelegeți: Nimeni n-are nimic împotriva energiei solare sau eoliene. Problema acestor surse de energie e că ele se bazează pe subvenții, constrângere și taxare. Din punct de vedere economic asta e ceva foarte rău. E exact c și CAP-urile lui Ceaușescu. Odată ce nu mai sunt obligatorii 99% din ele dispar.

      Subvenționarea lor agersivă s-a cam încheiat odată cu sfârșitul mandatului lui Obama. Chiar dacă noul cod fiscal ce e pe cale să fie adoptat permite unele scutiri de taxe pentru energiile regenerabilă, limitarea deductibilităților taxelor de stat din taxele federale la $10000/căciulă va provoca o prăbușire a bugetelor statelor socialiste gen NY, Californis, Illinois, etc. care erau oricum toate falite și până acum.

      Fuga afacerilor ce produc bani de acolo se va accentua în timp ce povara fiscală asupra localnicilor rpmași va deveni insupotabilă. Foarte probabil că subvențiile gneroase ale statelor către Teldrumuirle solare și eoliene ce duceau o viața de șoarece de siloz vor fi drastic subțiate. 2016 a fost un an electoral iar aceste subvenții au ajuns la nebunie, Teldrumurile la rândul lor au plătit peșcheșuri grase catindaților progresiști. Acum cheful s-a încheiat. Banii s-au cam dus și a rămas doar mahmureala. Vor supraviețui doar ăia cafre sunt fezabili economici prin forțe proprii. Așa cum trebuie să fie. Însă ăștia sunt extrem de puțini

      Nu le va fi ușor. Oamenii nu vor să plătească mai mult Cred că v-am mai povestit despre unul din furnizorii de electricitate din zona mea. A făcut în prima fază un sondaj între clienți vis a vis de creșeterea cu ceva a prețului electricității ca să fie inclus un procent de energie verde. Răspusul a fost covârșțitor și entuziast pentru că doar e cool să fi eco. Însă înainte ca treaba să intre în efect aproape 40% din clientți se mutaseră la concurența ce nu oferă energie eco. Compania a întrat practic în faliment și a fost cumpărată de unul din concurenții ei. Ăștia ceva mai inteligenți au oferit pachete opționale de energie verde” cu prețul pe kWh doar cu câțiva cenți mai sus. Sub 2% din clienți au fost dspuși să le cumpere. Vorbim aici de un mănunchi de suburbii unde valoare medie a caselor e de pete $350000 iar venitul pe familie e în primii 10% din SUA. La o factură lunară de electricitate vara (cu aer condiționat) vreo $120 oamenii refuză să mai plătească în plus un $30-$40 pe energie verde. Ăsta e bacșișul la o cină în doi într-un restaurant ceva mai spălat. Credeți că e rezonabil să vă așteptați ca oamenii săraci să fie dispuși să plătească mai mult în mod voluntar?!

    • Mi se pare interesant și grăitor că dl. Mircea M. cere o discuție relaxată și argumentată dar nu reușește decît să copieze și „impasteze” textul altcuiva. Contribuția personală, singura de altfel, este să ne anunțe că îi este greață și să numească comentatorii „violenți” (asta e o boală grea și în universitățile americane, în care sensibilii „fulgi de nea” stingisti consideră ideile opuse „violente” și se simt îndreptățiți să le dea în cap, la propriu, celor care nu sînt de acord cu ei).

      Prin comparație, profesorul Cranganu absoarbe și tolerează sute de insulte incoerente, răspunde întotdeauna cu argumente și se comportă precum „the adult în the room”.

      Este o maladie stingista aceea de a îi acuza pe oponenți de propriile păcate. Exact cum se întîmpla zilele astea în SUA, unde din ce în ce mai multe dovezi „tari”, documentate arată că adevărata complicitate cu rușii a survenit în acțiunile Partidului Democrat și ale Cinstitei Hillary, cea care a făcut sute de milioane de dolari fără să aibă nici un „business”, niciodată, în afară de a vinde influență politică oricărui plătitor.

  28. Schimbările climatice sunt o binecuvântare!!!

    N-am crezut că voi auzi vreodată într-un podcast transmis de The New York Times că „climate change is a blessing”!!!

    Și, totuși, Paul Hawken, ecologist, antreprenor, scriitor și Directorul Executiv al Project Drawdown și-a început discursul la The New York Times’s 2017 ClimateTECH conference cu această afirmație șocantă pentru mulți încălziști, dar nu și pentru mine.

    Cu toată modestia, trebuie să mărturisesc că, într-o formă puțin diferită, am spus-o mai demult:

    „Ask not what we can do for climate change, but ask what climate change can do for us”

    Ca resursă imaginativă, schimbările climatice devin o idee care poate fi transpusă cu succes în multe domenii (geografice, sociale, culturale, virtuale) pentru a stimula creativitatea artistică, pentru a provoca noi gândiri etice despre relațiile noastre cu mediul, pentru a stimula eforturile de protejare a populației împotriva posibilelor hazarduri climatice și multe alte lucruri.

    Și, pentru că ideea schimbărilor climatice este atât de plină de resurse inventive, aș parafraza la sfârșit un citat celebru:

    Nu întrebați ce putem face noi pentru schimbările climatice, întrebați ce pot face schimbările climatice pentru noi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro