Home » Opinie » Citesti:

Păreri “neaVIZAte”

Dan Petrica octombrie 28, 2016 Opinie
19 comentarii 1,333 Vizualizari

Am urmărit ambele declarații de vinerea trecută (21.10) ale Președintelui Klaus Iohannis referitoare la posibilitatea ridicării vizelor pentru Canada: una triumfătoare, în care se anunța ridicarea etapizată a vizelor și alta mai moderată în care se ofereau clarificări legate de condiții. Până azi, în pofida succesului negocierilor bilaterale româno-canadiene, chestiunea vizelor era în aer. Se știa că vom putea circula fără vize, dar era neclar de când.

Canada și Uniunea Europeană doresc un acord de liber schimb între părți, denumit generic CETA. CETA este similar tratatului ce se negociază cu SUA (TTIP) și care este momentan în impas – depinzând, tangențial, și de discuțiile UE-Canada. Nu voi intra în detalii cu referire la obiectul oricăruia dintre cele două, spunând doar că, teoretic, ar încuraja economiile părților contractante. În formele negociate până acum, însă, unii critici consideră că partenerii UE par a avea mai mult de câștigat decât Uniunea.  Exporturile UE către Canada sunt sesizabil mai mari decât importurile (balanța comercială fiind cu aproape 7 miliarde de euro în favoarea primului partener în 2015). Faptul îngrijorător pentru europeni este că, în domenii cheie, canadienii au legislații care protejează întreprinzătorii mult mai bine.

Cazul României e unul diferit față de cel al altor țări membre UE, fiindcă liberalizarea comerțului ar putea aduce rezultate pozitive pentru firmele românești, date fiind avantajele competitive ale acestora. Printre avantaje, putem aminti costurile de producție și de stocare reduse. În același timp liberul schimb ar facilita intrarea firmelor canadiene pe piața noastră internă. Am găsi sirop de arțar mai ieftin la supermarket și, poate, locuri de muncă în corporații canadiene cu puncte de lucru în țară. Prin urmare, și fără ridicarea vizelor, CETA s-ar putea dovedi un act convenabil. Totodată, trebuie să ținem cont că suntem la semi-periferia sistemului economic mondial (conform categoriilor schițate de către marxiștii relațiilor internaționale) – o poziție relativ ingrată, de unde oricine riscă să devină piață de desfacere. Dezavantajele noastre competitive sunt și ele numeroase: de la instabilitate legislativă, la corupție și lipsa infrastructurii “mari”.  Prin urmare, CETA, precum orice tratat de liber schimb viitor, atrage după sine potențialul creșterii economiei naționale, dar și riscul creșterii negative.

Pentru ca CETA să fie ratificat e nevoie de partea română, care, ca orice alt stat al Uniunii are drept de veto (de a spune nu) blocând astfel tratatul. Situația de față pune România într-o situație ușor stranie circumstanțial, dar totalmente normală per ansamblu: cea de a putea scoate asul din mânecă în fața unui actor al scenei internaționale mult mai puternic. Cu riscul de a divaga, consider că această situație –folosirea greutății conferinței UE pentru a media și echilibra negocieri istoric neechilibrate – este atuul major al României după integrare. Fondurile structurale sunt și ele un avantaj notabil. Din păcate s-a profitat mult prea puțin de locul de la masa partenerilor.

Acum să revenim la vize. Fac precizarea că lucrez (și) în domeniul consultanței pentru obținerea de vize pentru Canada, deci, voi face eforturi să-mi limitez subiectivitatea. Fac de asemenea precizarea, că pentru o astfel de consultanță se plătesc sume modice, prin urmare, nici nativ n-aș fi foarte părtinitor, pentru că nu-mi pierd “pâinea” dacă se scot vizele.

Există mai multe tipuri de viză, cele vizate de negocieri fiind: de tranzit, de studii, sau de turist. Alte feluri de plecare ar putea fi încadrate la categoria „emigrare”, procesele fiind mai complexe ca volum de muncă, timp și costuri pentru solicitanți. Dintre toate tipurile, viza de turist este cea mai căutată și cea despre care se vorbește zilele acestea, fără însă a se face precizările necesare – motiv pentru care voi elabora pe acest subiect.

Pe scurt, procedura actuală de obținere a vizelor de vizitator/turist, aparent complicată, este relativ simplă, doar că implică o serie de costuri. Pe mai multe posturi de televiziune se spunea că ar fi un  proces alambicat, cu costuri enorme, pe când realitatea e alta. Se completează o serie de formulare standard, se face dovada deținerii unor joburi,fonduri și/sau proprietăți care să țină solicitantul vizei legat de țară, se fac câteva poze și se plătesc taxe cumulând aproximativ 450 de lei (70 de euro taxa de viză și 132.4 lei taxa de procesare a vizei). Pentru persoanele din afara capitales se achită un surplus de 130 de lei, taxele de curierat și curierat special. Completarea actelor ține maxim o oră, iar găsirea sau producerea documentelor justificative durează diferit de la o persoană la alta. Un solicitant de viză organizat face tot procesul în două ore – inclusiv trimiterea. În vreo zece zile, pașaportul cu viză ajunge înapoi la un solicitant din provincie. Înainte de depunerea cererii, se poate obține o invitație de la persoanele/instituțiile ce urmează a fi vizitate și se poate cumpăra un bilet de avion. Ultimii pași nu sunt obligatorii, dar sporesc șansele de reușită în obținerea vizei.

Lucrând cu diferite soiuri de oameni, am observat că majoritatea sunt persoane oneste care doresc să viziteze un apropiat, să meargă pe „Tărâmul Frunzei de Arțar” în scopuri turistice sau cu afaceri. Pentru aceste persoane, obținerea vizei este doar un mic impediment temporal și financiar, meritele solicitării lor de obținere a vizei fiind incontestabile; motiv pentru care-și primesc înapoi pașaportul cu viza anexată. Există, însă, o altă categorie de persoane cu care mă întâlnesc, relativ numeroasă, cea a persoanelor cu intenții îndoielnice. Nu trebuie să lucrezi în domeniu pentru a ști cine face parte din această categorie: sunt acele persoane datorită cărora tragem ponoasele când vizităm Europa. De asemenea, sunt persoane care doresc să ajungă în Canada pentru a munci fără forme legale, neavând calificările, experiența, studiile, fondurile sau cunoștințele de limbă necesare unui proces de emigrare care le-ar facilita obținerea unui loc de muncă “la alb” și a statutului de rezident.

Ultimele categorii de persoane sunt cele ce, inevitabil, vor crea probleme primei categorii, o dată cu renunțarea la vize. Un influx de cerșetori, infractori și necalificați (sau calificați care s-ar mulțumi cu munca la negru) ar trece Atlanticul în speranța unui trai mai bun în noul Tărâm al Făgăduinței. Am cules și unele expresii edificatoare din interacțiunile mele cu potențiali clienți, pentru a înțelege exact despre ce scriu: „Boss, îți dau cât trebe’ să trimitem fetele astea la muncă. Știi tu ce zic!”, „Am patru copii de trimis, le scot certificate de handicap dacă asta ajută! Dacă nu dau viză îi dăm în judecată pentru discriminare, că-l știu pe unu, avocat de meserie” sau „Eu merg la muncă acolo, îți zic ție, să știi… treaba ta e să-i faci să nu se prindă”. Din fericire, nu asta era treaba mea și am refuzat politicos, din motive de igienă morală. Chestiunea e că aceste persoane, ca oricare altele, nu au nevoie de mine pentru a obține viza și, e foarte posibil, ca ea să fie obținută grație unei scăpări a autorităților canadiene. În lipsa vizei, conchid că aceste cazuri s-ar multiplica exponențial, rănind imaginea României și a cetățeanului român.

Conform noilor negocieri ale părții Române, ar exista o perioadă de probă după ridicarea vizelor, în care măsura poate fi inversată. Absența vizelor nu e un proces ireversibil, ca formă de protecție împotriva unei posibile invazii a indivizilor cauzatori de probleme. Câte persoane trebuie să încalce legile, pentru a reveni la situația de acum nu a fost clarificat încă; totuși aleg să-mi exprim rezervele în legătură cu perenitatea mobilității neîngrădite.

În momentul de față, România exportă tineri calificați în domenii esențiale pentru economia Canadiană. Paradoxal, situația e, simultan, îmbucurătoare și cauzatoare de tristeți de factură naționalistă. După ridicarea vizelor, calitatea exporturilor umane va scădea drastic, fapt totalmente cauzator de tristeți de toate facturile.

Până azi, după cum știți, negocierile pentru CETA erau blocate, datorită Belgiei, care își exprimase rezervele față de oportunitatea și utilitatea tratatului în forma acceptată de către toate celelalte state. Belgia fiind stat federal, avea nevoie de acordul tuturor celor cinci regiuni ale sale pentru a semna acordul, iar decidenții din Valonia erau reticenți în a-și da girul, dorind protejarea unor domenii cheie precum serviciile publice și agricultura. Celelalte state ale Uniunii au pus presiune pe Valonia, în timp ce reprezentanții regiunii belgiene cereau noi negocieri. Trebuie amintit că tratatul se negociază de șapte ani, iar decidenții Valoniei au fost avertizați că nu pot obține foarte mult în cel de-al treisprezecelea ceas.  Patru pagini conținând doleanțele Valoniei au fost adăugate celor peste 1600 ale tratatului. Cu acordul Valoniei, românii și bulgarii pot răsufla ușurați, negocierile reprezentanților lor nefiind în van.

Ca o concluzie atotcuprinzătoare: de la anul vom putea circula fără vize în Canada – lucru ce atrage după sine motive de bucurie, dar, poate ar trebui să ne și îngrijoreze puțin.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "19 comments" on this Article:

  1. Mihai Buzea spune:

    Va multumesc pentru articol, domnule Dan Petrica. Sunt foarte bucuros ca exista oameni ca dumneavoastra, care au curajul sa spuna cinstit ce gandim toti si tacem ca un c^rd de curci plouate. Cand indraznesc si eu (rar!) sa ridic nasul din pamant si sa scriu cate ceva despre cersetoarele care-au spurcat tot aerul Europei, intelectualii ma-njura si ma fac “neofa” (mi-a luat ceva timp pana sa inteleg ce inseamna vorba asta). Sper din toata inima ca fii frunzei de artar sa nu fie batuti in cap si sa pastreze obligativitatea vizelor pentru cetatenii romani, ca macar un mal al Atlanticului sa fie scutit de pestilentza doamnelor iesite la munca, “in cersuiala”, cum zic ele.

    • Autor spune:

      Vă mulțumesc pentru apreciere. Nu știu ce înseamnă ”neofa” – posibil să o formă alterată a cuvântului ”neofit”. În altă ordine de idei unele dintre cuvintele dumneavoastră sunt dure, dar nădăjduiesc că sunt folosite hiperbolic.

  2. Dedalus spune:

    Un articol onest. Felicitari!

    O curiozitate: viza de afaceri oare o ramane? Sau pleci asa pur si simplu si iei viza asta acolo?

    M-as bucura ca fluxul d “personae indoielnice” sa nu creasca prea mult dupa ridicarea vizelor. Nu imi dau seama ce-i face pe oameni sa plece in Canada cu riscurile astea, cand ar putea munci foare bine in UE, fara probleme de aceasta natura.

    • Autor spune:

      În legătură cu Business Express nu știu ce să vă spun, umblă vorba prin târg că se va scoate. Dacă tot se vrea liberalizarea comerțului și serviciilor conexe, viza pentru oameni de afaceri trebuia scoasă prima. Programul e oricum relativ nou și se aplică chiar și pentru investitori din state mult mai potente decât România (India sau China). Rămâne de văzut.

  3. Constantin spune:

    “După ridicarea vizelor, calitatea exporturilor umane va scădea drastic”_ Este o exprimare lipsită de eleganță la adresa concetățenilor noștri.

  4. Autor spune:

    Revizuind, nu identific lipsa de eleganță, eventual forțarea limitelor limbii. ”Export uman” este într-adevăr o sintagmă interpretabilă, ce vrea să însemne “forță de muncă exportată”.

  5. Florin spune:

    Autorul articolului dovedeste o cunoastere insuficienta a realitatilor din Canada.
    1) Emigrarea in Canada este pe departe cea mai facila in afara UE.
    2) Atractivitatea Canadei este limitata visavis cu tarile UE. Protectia sociala, asigurarile medicale sunt mult mai generoase in UE decat in Canada.
    3) Cunosc numeroase cazuri de romani care au emigrat in Canada, si s-au intors fie in Romania sau In celelate tari UE.
    4) O buna parte din emigrantii romani in Canada, dupa obtinerea cetateniei canadiene merg in SUA, datorita posibilitatilor mai mari de castig si sanse de succes.
    5) Salariile in Canada din cauza valorii relativ scazute a monedei canadiene nu sunt asa de atractive.
    6) Posibilitatile de munca la “negru” sunt foarte limitate, costul vietii este mare in orase ca Toronto sau Vancouver, in principiu nu merita in nci un fel. Cersetoria este foarte aspru sanctionata.

    Trebuie sa iesim din cliseele cu imigranti romani, sunten in 2016 si cetatenii romani au multe optiuni in UE si de ce nu, chiar in tara, unde totusi exists locuri de munca. Cu 100 de Euro, ajungi azi cu companiile low cost aproape peste tot in Europa, in Canada iti vot trebui in jur de 800-1000 Euro.

    Sa

    • Autor spune:

      Cu toată stima, introducerea formulată concluziv: “Autorul articolului dovedește o cunoaștere insuficienta a realităților din Canada”, pe ce se bazează? Dacă se bazează pe lucruri nescrise în articolul-opinie, dar pe care intuiți că nu le-aș cunoaște, baza dumneavoastră e șubredă.

      Iar acum punctual:
      1. Fals. E mai facilă decât în SUA, Australia, Noua Zeelandă – țări relativ la fel de dezirabile.
      2. Parțial adevărat. Atractivitatea este limitată, dar conform aproape fiecărui studiu posibil, calitatea vieții este superioară în urbele Canadei, față de cele din UE. În altă ordine, în UE sunt și Bulgaria și Danemarca, țări extrem de diferite din toate punctele de vedere (inclusiv d.p.d.v. al asigurărilor și protecției sociale); tratarea Uniunii monolitic e riscantă.
      3. Simt nevoia unui dublu răspuns: a. Eu nu cunosc niciun caz și cu asta mă ocup b. Cunosc multe feluri de gem.
      4. Fals. Poate o parte infimă, dar nu urmăresc mișcările persoanelor după ce și-au obținut cetățenia.
      5. Fals. Argumentul nu are niciun sens. Valoarea scăzută a CAD e luată prin comparație cu $, EUR sau GBP, din câte îmi dau seama, doar că salariile nu merg pe paritate 1:1. E ca și cum ai spune că pe același post ești plătit, în funcție de țară 1000$, 1000EUR, 1000GBP, 1000 RON sau 1000CAD și e mai bine să mergi în Marea Britanie. Vă imaginați ceva ireal.
      6. Adevărat. Adevărat. Adevărat.

      Analizând societatea, ajungi să observi unele aspecte negative de ea nu vrea sau nu poate să se lepede, indiferent de an. Nu sunt obișnuit să mă abțin în a spune când văd ceva de jenă că au văzut și alții același lucru înainte. Ăstea or fi clișeele?

      • Florin spune:

        1) In anii 90 cand Europa de Vest era destul de inchisa pentru romani, Canada a fost cea mai primitoare. Criteriile erau destul de relaxate, fara penalizari mari pentru varsta, profesie, etc.
        2) V-ati grabit sa ma corectati cu UE, stiti foarte bine ca ma refeream la tarile dezvoltate din UE si dezirabile din punct de vedere al migratiei pentru romani.
        3) Stiu foarte bine ce am vrut sa spun cu schimbul scazut al dolarului canadian. Salariile in SUA si in Canada sunt echivalente in moneda respectiva. Daca cineva castiga CAD$ 40,000 in Canada, pentru un job similar se castiga US$40,000. Schimbul acum este de CAD$1.32 la US$1.00. In plus, nivelul de impozitare este mult mai mare in Canada. Daca revenim la UE (OK, partea avansata a ei) si EEA (Norvegia, etc.), nivelul de impoziatre este similar cu Canada, dar nivelul de servicii sociale este mult mai ridicat.

        Si in concluzie, care este motivatia unui roman sa se duca in Canada ca turist si sa lucreze la negru sau sa cerseasca, dupa cum ati implicat in articol, cand incepand din vara asta poate sa lucreze legal in Elvetia?

  6. sile1 spune:

    O.K. am inteles.
    Canada are nevoie de oameni cu pregatire,cu putere de munca,tineri.( Acum cativa ani chiar am vazut anunturi care spuneau ca necesarul de specialisti necesari economiei canadiene ar fi de 1000.000 de persoane ).
    Nu au nevoie de prosti, de lenesi si smecheri ca din astia au si ei destui.

    Propun in cazul asta sa se elaboreze o legislatie interna care sa spuna ca daca esti putin mai inchis la culoare,adica faci parte dintre cei care au facut Romania de ras pe afara,nu ai dreptul sa pleci niciodata din tara.
    Ce ziceti de ideea asta ( sic ) ??

    In felul asta vom avea o mare satisfactie,toata lumea buna,pregatita ,in majoritatea ei ,pe banii de la bugetul la care contribuim cu totii ne va reprezenta cu cinste pe afara !!

    Cred ca autorul ,axandu-se pe o tematica cu multe meandre,incearca sa “spuna ceva” dar ceea ce reuseste este doar sa adauge niste “vorbe” unui subiect foarte complex.

    “Export de tineri calificati,tristeti de factura nationalista,calitatea exporturilor umane,motive…care sa ne ingrijoreze putin ( un fel de atac la libertatea de miscare ) ” sunt doar cateva exemple.

    • Autor spune:

      <>

      Credeți foarte bine. Îmi cer scuze că nu am reușit să tratez în mod exhaustiv acest subiect foarte complex, plimbându-mă cu pieptul golaș al creierului doar pe unele meandre.

      Îmi cer scuze și că vă atac libertatea la mișcare. Ridic asediul. Sunteți liber(ă) să vă mișcați.

      În altă ordine de idei, folosirea rasismului ca punct de plecare pentru încercarea de ironie e utilă doar când se detectează elementul acesta în scrierea inițială.

      • sile1 spune:

        Da, elementul rasism la care va referiti e vizibil din avion.

        Daca recititi ceea ce ati scris o sa observati ca,intro maniera “eleganta” ,ati introdus rasismul pe usa din dos cu afirmatia….”sunt acele persoane datorita carora tragem ponoasele cand vizitam Europa ”

        Toata lumea stie ca majoritatea celor care creeaza probleme pe afara sunt aceia despre care eu vorbesc deschis in timp ce dvs. doar insinuati ca ar fi,pentru ca ,nu-i asa,corectitudinea politica e mai presus de orice.

        In rest, remarc sinceritatea afirmatiei potrivit careia v-ati “plimbat cu pieptul golas al creierului doar pe unele meandre” fara sa fac alt comentariu !

  7. ikke spune:

    Consultanţa oferită sper că-i mai de calitate decât articolul. Mai ales că s-or scoate şi vizele de Canada …
    Câteva bombe, o premisă cât un parti pris şi, vorba unuia dintre comentatori, o finalitate neclară.

    Uitam să-ntreb: care-s alea cinci regiuni ale Belgiei? Da, e complicată realitatea politico-administrativă belgiană, da´ nu trebuie s-o prezinţi în manieră proprie dacă n-ai înţeles-o ;)

    • Autor spune:

      Să începem cu sfârșitul: Corectura e binevenită și după publicare. Cele cinci regiuni sunt trei și toate trei. Cer prezumția de grăbit.

      Să continuăm cu începutul. Eu sper să fie ambele de calitate.

      Să încheiem cu sfârșitul: Obiectiv vorbind, nu cred că am fost chiar subiectiv. Iar finalul, finalul e deschis. Las cititorul în negura imaginației proprii că doar e beletristică nu articol științific.

  8. shinobi spune:

    Auzi (sic!): “Se completează o serie de formulare standard, se face dovada deținerii unor joburi,fonduri și/sau proprietăți care să țină solicitantul vizei legat de țară, se fac câteva poze și se plătesc taxe cumulând aproximativ 450 de lei (70 de euro taxa de viză și 132.4 lei taxa de procesare a vizei).”
    D-le author, chiar m-ati indispus; vorba lui Ch. Bukowski “ce-are el si n-am eu?”, canadianul vs eu insumi; pentru prima data autoritatile romane au actionat corect, cum poti sa faci un tratat free trade si sa pastrezi vize pentru unii dintre semnatari, aud? restul cu contravenienti, infractori etc e treaba ambilor politii.
    Ce ciudat, sunteti atat de convingator incat citindu-va mai am putin si cer eu ne-eliminarea vizelor pt Canada (!)
    Cu stima / GM

    • Autor spune:

      Pentru că-mi place trimiterea dumneavoastră, am căutat-o timp de 10 minute și n-am găsit-o. Am găsit, în schimb, cu ajutorul google, o serie de sunete: ”Rareshh – Ce are el, si ce nu am eu(feat. Dadi)”, care mă îndoiesc că e pe versuri de Bukowski.

      Sunt de acord cu dumneavoastră… liberalizarea e liberalizare: adică de ce să-mi cumpăr tele să zbor pânăvizor din Canada, dacă nu pot acolo neîngrădit să sparg niște semințe pe molari în fața lui, în magazin, spre a vedea cum mă simt?

      Sunt de acord și că au și canadienio, asemenea nouă, instituții capabile să-și facă treaba.

      Sunt de acord și cu eliminarea vizelor. Textul e, mai degrabă, o serie de gânduri conflictuale pe care le aveam în legătură cu chestiunea, ce s-au cerut scrise, nicidecum o ”instigare la ne-eliminare”.

      Eu sunt precaut și sper că pe când vreau să mă duc și eu să văd elani, să nu fiu anunțat că am de făcut un drum pe la ambasadă.

      Cu stimă,
      D.P.

      • shinobi spune:

        cred ca e din Factotum, citat aproximativ: “hopa, uite-l pe unu’ de la gaze; ma opresc si incep sa ma uit atent la el sa vad, ce are el si n-am eu, sa lucrez si eu la gaze”/ multumesc pentru raspuns, al dvs, acelasi GM

  9. Dan S spune:

    Este corect, politicos și pertinent articolul. Fiind aici în Canada de 10 ani am discutat și exprimat același punct de vedere in cercul cunoscuților, având cu toții aceiași angoasă asupra fluxului de cerșetori, infractori, necalificați, manelizați, colorați … care se vor multiplica exponențial fără nici un dubiu. Pun pariu pe orice că in trei luni se revine la situația inițială a vizelor. Am dovedit istoric că asta știm să facem cel mai bine, ..în defavoarea majorității calificate, inteligente, oneste, muncitoare.
    Sunt părtinitor ? Poate ! pentru că sunt bine -merci în partea cealaltă a gardului … Am mai auzit asta. Păi tocmai de aceea am făcut tot ce am putut să trec gardul in curtea cu arțarii, ca să scap de tot ce face Romania fascinantă și mirifică … ca să fiu politicos. O să ne fie greu , nouă ăstora de aici, Odată ce te-ai obișnuit să lași bicicleta pe iarba din fața casei și să o regăsești acolo în dimineața următoare … ăștia nu prea au garduri, nu prea zăvoresc geamurile și ușile, îți zâmbesc politicos când întrebi sau cumperi ceva, au reguli multe și legi pe care le cam respectă toți ,… ce să mai odată învățat cu stilul ”burghezo-capitalist” te cam apucă damblaua când îți strică viața fluxul de putori, de cerșetori, de infractori, de romi „defavorizați” … îți vin gânduri negre, nu prea mai poți înghiți din nou tot arsenalul de hoții și de luat cu japca, înjurăturile, scuipatul pe stradă sau manelele in metrou …
    Deci ? ! Imi iau pușcă ? Ce fac ?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dan Petrica


Dan Petrica

Doctorand în științe politice al Universității „Babeș-Bolyai” și Asistent Universitar la Universitatea „Agora”. A studiat în domeniile: relații internaționale, st... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)