Home » Justitie/Ordine publica »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Parlamentul şi separaţia puterilor în stat

Ioan Stanomir septembrie 27, 2012 Justitie/Ordine publica, Opinie, Politica & Doctrine
22 comentarii 1,504 Vizualizari

Criza constituţională din vara anului 2012 nu poate fi disociată de   mai larga dezbatere  ce priveşte centralitatea  legii fundamentale şi necesitatea existenţei mijloacelor de protecţie împotriva derapajelor anti – democratice. Acţiunile recente ale majorităţii parlamentare au avut ca obiectiv programatic eliminarea garanţiilor  ce permit democraţiei constituţionale  să supravieţuiască. Suveranitatea camerelor nu poate fi gândită în afara limitelor trasate de către constituţie.

În acest context al codificării arbitrariului, decizia Curţii Constituţionale din 26 septembrie 2012 este de natură să reafirme, o dată pentru totdeauna, poziţia pe care o deţine Tribunalul constituţional ca instanţă ce sancţionează conduitele şi actele ce contrazic legea fundamentală. Dincolo de  preşedintele Republicii sau de prim- ministru,  în joc se află principiul supremaţiei constituţiei. Invalidând aceste articole din proiectul de lege privind reprezentarea României în politica  externă, Curtea a clarificat  un aspect esenţial- ea este şi rămâne unicul interpret al constituţiei şi este singura în măsură să arbitreze conflictele apărute din aplicarea legii fundamentale.

Decizia din 26 septembrie 2012 permite reevaluarea, retrospectivă, a succesiunii din evenimente ce au culminat cu suspendarea din funcţie a şefului de stat. Confuzia dintre suveranitatea pe care o exercită parlamentul, în numele naţiunii, pe de o parte, şi  omnipotenţa   acestuia, pe de altă parte, este definitiv eliminată. În materiile ce sunt conferite Curţii sau altor organe ale statului,camerele nu îşi pot impune, în mod arbitrar, voinţa lor. Profilul politic şi juridic al democraţiei constituţionale are drept consecinţă  încadrarea voinţei reprezentaţilor naţiunii în paremetrii legii fundamentale. De aici, gravitatea oricărui act prin care este contestată sau subminată poziţia instituţională a  Curţii Constituţionale. Decizia din 26 septembrie 2012  este o ocazie importantă de a reaminti  membrilor camerelor obligaţia de a respecta constituţia, evitând tentaţia de a utiliza puterea legislativă ca pe un instrument de  slăbire al democraţiei.

Coabitarea, în condiţiile unui stat  ce aparţine Uniunii Europene,  poate fi gestionată raţional doar în măsura în care  echilibrul şi separaţia  puterilor în stat nu sunt puse în  cauză. Intervenţia Curţii Constituţionale , în calitate de gardian al legii fundamentale, este un element esenţial în această ecuaţie a moderării pasiunilor politice, prin apelul constant la valorile statului de drept.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "22 comments" on this Article:

  1. Hantzy spune:

    “Curtea a clarificat un aspect esenţial- ea este şi rămâne unicul interpret al constituţiei şi este singura în măsură să arbitreze conflictele apărute din aplicarea legii fundamentale.”

    Desigur ca asa este si asa trebuie sa fie.
    Dar tocmai de aici rezulta un pericol mare, specific pentru politica damboviteana, a carei actori sunt mai ales profesionisti in pervertirea rolului institutiilor statului. Fidelizarile prin numiri si/sau santaje nu sunt o noutate, iar cel mai eficient mijloc de a castiga o batalie politica, chiar si impotriva reprezentantilor norodului, e sa poti influenta deciziile CCR.

    • cinic-si-rau spune:

      n-ai vrea sa ne mai dai o lectie Hantzy? cum sa alegi din prima (scris pe frunte probabil) cum e un bun judecator la CCR [ unde n-a mai fost, caci mandatele nu se reinnoiesc si nicio alta curte din RO nu judeca treburi constitutionale, ba chiar fug de ele ]??? Si cine “sa poti influenta” ? un mandat la CCR e de noua ani: deci cate guverne, orientari, presedinti a apucat mos Ion Predescu?? stii tu, politician de azi, ce fel de probleme vor fi peste 8 ani, ca sa pregatesti un judecator?

      • Hantzy spune:

        cinice, nu prea mi-e clar in ce sens ar trebui sa fie un jude onstitutional “bun”. Adica sa decida si sub un alt regim cum vrea cel care l-a numit?! Exemplul dumitale cu “mos” Predescu imi arata ca am dreptate. Sau te-ai fi asteptat sa decida altfel decat cum a decis?! In general deciziile juzilor CCR sunt previzibile, dupa partida care i-a sustinut la investire. Indiferent daca deciziile sunt sau nu cele corecte dpdv constitutional, suspiciunea ifluentei politice va plana irefutabil asupra judecatorilor.

        Explicatia?! Dorim un organism tehnic, ultraspecializat, care sa poata, prin competentele neintrecute de profani, controla deciziile legislativului. Toate bune! Insa nu pare ca realizezi discontinuitatea, cea trecuta sub tacere de domnul Stanomir: numirea competentilor se face tocmai de cei care trebuie ultrior controlati. Chit ca le scrie sau nu pe frunte ca sunt “buni”, ei se afla intr-un conflict de interese, alesi fiind de acei profani constitutionali.

        Daca se vrea cu adevarat ca CCR sa devina ceea ce spune domnul Stanomir, modalitatea asta de alegere a judecatorilor CCR trebuie urgent schimbata. De exemplu, candidatii sa ajunga juzi CCR in urma unei olimpiade de profil, cu etape locale, regionale si o finala nationala, in care arbitrii si candidatii sa indeplineasca niste cerinte minime: magistrat un numar de ani, masterat, doctorat, etc.
        Sau sa existe doua camere ale CCR, care sa jdece independent una de cealalta, iar in cazul unui verdict diferit, sa se faca publice motivarile si sa decida alegatorii prin referendum ce vor de fapt. Ei sunt singurii indrituiti sa faca concesii de constitutionalitate, intrucat chiar Constitutia a fost de ei aprobata.

        • cinic-si-rau spune:

          Hantzy, poate n-am fost clar: in timp ce un judecator de curte de apel a fost intai la o judecatorie, apoi la un tribunal etc., astfel de “carrier path” NU EXISTA in domeniul consitutional unde nu exista decat un singur nivel. Deci ce profil are persoana? Un prof de universitate care preda drept constitutional nu e in mod automat apolitic (a se vedea comisia care a judecat plagiatul lui Ponta). Asa ca, daca doresti obiectivitate, recunoaste ca o oarecare loterie. Ca filosofia marxista nu concepe hazardul, pt. orice … se va cauta un vinovat.

  2. eu****** spune:

    Bine venit acest articol.
    Cineva trebuia sa puna punctele acolo unde ele lipseau.

    Din punctul meu de vedere ceea ce s-a intamplat in vara 2012 a fost un abuz grosolan al Parlamentului, care risca sa distruga principiul separarii puterilor in stat.

    Fara interventia decisiva din partea supraveghetorilor internationali cred ca RO putea sa se piarda in jungla dezmatului politicului si a tiraniei majoritatii.

    Mai cred ca in timp, fiecare magistrat va intelege ca puterea judecatoreasca trebuie corect folosita pentru beneficiul fiecaruia dar si in avantajul pastrarii unui sistem echilibrat, care ne asigura justa existenta independenta a fiecaruia dintre noi, in orice domeniu de activitate.

    Daca vom prinde gustul libertatii fiecare dintre noi si toti in parte, sigur forta de a pastra sistemul echilibrat va fi mai mare si mai sigura.

  3. nae spune:

    Teoretic, domnul prof. Stanomir are dreptate, mai ales in ultimul paragraf al articolului. Cred ca ar fi trebuit sa mearga mai departe cu cele precizate si anume cum faci ca aceasta curte sa functioneze exact pe baza acestor principii. Ma refer la componenta CCR. Membrii ei pot fi recomandati de partide, presedinte, guvern, dar ar trebui, in opinia mea, sa fie mari specialisti in drept constitutional si cu un parcurs profesional si moral fara nici cea mai mica urma de indoiala. Mie mi se pare ca la acest capitol membrii CCR de la noi au cele mai mari probleme : nu sunt specialisti in drept constitutional, n-au experienta de judecatori, au probleme in trecutul lor profesional si moral. Sigur ca nu toti, dar o buna parte din ei si nu sunt decat 9 membri.

    • cinic-si-rau spune:

      @nae. Nu exista parcurs profesional de judecator Constitutional. Ori esti la CCR ori nu esti judecator constitutional. Si nu poti sa fi fost (e un singur mandat ce nu se reinnoieste). PS. Curtea Suprema a USA este cand mai liberala, cand mai conservatoare, dupa cum apar noii judecatori, care la randul lor sunt mai apropiati de profilul presedintelui ce-i numeste. Poate incetam sa cautam ABSOLUTUL???

      • frank g. schmidt spune:

        stimabile cinic-si-rau,

        exista insa posibilitatea de a cumula experienta in domeniul dreptului constitutional cum reiese si din legea curtii constitutionale.
        1. exista in cadrul curtii magistrati asistenti, care ocupa posturile in urma unui concurs!!!!, si care se ocupa de exemplu de pregatirea dosarelor si analiza unor situatii comparative solicitate de catre judecatori. este de exemplu o posibilitate de a capata experienta in materia dreptului constitutional.
        2. exista profesori si asistenti de drept constitutional pe la facultati de drept.
        3. in cazurile in care se ridica in cadrul proceselor exceptia de neconstitutionalitate, dosarul este inaintat de catre instanta curtii constitutionale si la dezbatere partile pot fi reprezentate. asadar exista si avocati care au pledat in fata curtii pe diverse incalcari ale drepturilor garantate de constitutie. avem asadar o a treia categorie care poate sa se evidentieze in acest domeniu.
        asadar, chiar daca nu exista un career path precum la judecatori, exista insa si in romania suficiente oportunitati de acumulare a “experientei in domeniu”.

  4. frank g. schmidt spune:

    stimabile domn stanomir,

    asadar, in actuala oranduire constitutionala, in relatia cu parlamentul, curtea se pronunta referitor la constitutionalitatea unei legi anterior promulgarii acesteiea, asadar este posibila doar pe cale de exceptie promulgarea unei legi, respectiv a unor prevederi legale din ansamblul acestora, care ulterior se dovedeste, prin mijloace stabilite de lege (de ex. invocarea exceptiei de neconstitutionalitate) a contine pasaje neconstitutionale. exista asadar un for,si anume aceasta curte constitutionala (nu discutam de procedurile de selectie si promovare resp. “populare” al acestuia!), care vegheaza asupra parlamentului, si asta pe fond este bine.

    ma mira insa ca nu va ingrijoreaza instrumentul ordonantei de urgenta, care da posibilitatea, pe o perioada determinata dar nu strict din punct de vedere al intinderii temporale, guvernul, deci executivul, sa ia decizii legislative. ordonanta produce efecte imediate. ea ulterior trece prin mecanismul legislativ al parlamentului si implicit prin verificarea constitutionalitatii de catre numita curte, si chiar daca a trebuit sa fie supusa modificarii tocmai pe motive de constitutionalitate, legea neretroactivand!!!, nu poate anula efectele neconstitutionale produse de respectiva ordonanta, altfel decat pe calea atacarii individuale a actelor ce s-au subscris prevederilor respectivei ordonante.
    avand in vedere ca in acest caz se produc efecte, altfel decat in cazul legilor promovate de parlament si care nu trec fara avizul premergator promulgarii, constat ca nu exista nici o sanctiune pentru cei care au promovat pe aceasta cale exceptionala reglementari neconstitutionale. asadar guvernul, teoretic cel putin dar trasnpus in practica suficient de des, poate stabili lucruri cu caracter de lege (ca tot vorbim de separarea puterilor in stat) care sa contravina constitutiei, si sa aiba un caracter temporar, dar pe intindere neprecizata.

    aveti solutii herr professor?

    • pragmatic-la-extrem spune:

      @frank. Oricat ne-ar revolta practica OUG, ea a aparut din cauza procesului legislativ, extrem de lung si de impredictibil. O lege dorita de guvern ajunge deseori nu numai amputata, ba chiar contrarie intentiei initiale. Si asta dupa ani si ani. Piata si viata nu asteapta chiraielile sterile ale parlamentarilor. Daca cumva o comisie din parlament este contrara guvernului adio proces.

      • frank g. schmidt spune:

        stimabile pragmatic-la-extrem,

        se pae ca nu am reusit sa ma exprim suficient de corect – nu am nici o problema cu instrumentul numit ordonanta de urgenta. el da executivului pentru o perioada limitata, in conditii aparent foarte restrictive, posibilitatea de legiferare, ce urmeaza a fi confirmata de forul legislativ ulterior conform practicii stabilite. doua sunt aspectele care ma deranjeaza:
        1. respectiva ordonanta produce efecte si pana la legiferarea ei. procesul de legiferare este supus controlului de constitutionalitate, asadar in cazul in care oug-ul a incalcat legea fundamentala, legea inainte de a fi promulgata (si oug-ul neconstitutiional sa-si piarda “valabilitatea”) va trebui modificata. asadar, pana la acel moment am efectele oug-ului, care practic contravin constitutiei, si nu pot fi atacate decat individual in instanta pe exceptia de neconstitutionalitate. deci pot avea, contracte de exemplu, sau lezari ale drepturilor fundamentale garantate de constitutie, care daca nu sunt atacate individual, continua sa produca efecte neconstitutionale. sper ca am reusit sa clarific acest lucru. deci nu am mecanisme automate de ajustare pentru a reveni in limitele legii fundamentale!

        2. daca o lege conceputa neconstitutional (nu neaparat in totalitate!) este verificata aprioric, deci nu poate fi promulgata si pe cale de consecinta nu poate produce efecte, oug-urile tocmai am demonstrat ca le produc. fiind neconstitutionale, acele efecte ale oug-urilor produc si incalcari ale unor drepturi fundamentale, deci produc daune pentru care nu este sanctionat NIMENI. asadar mai avem o categorie de persoane, care sunt indrituiti de chiar constitutie sa o incalce pe aceasta fara sanctiune. asadar, avem niste nonsensuri constitutionale, caci nu cred ca se poate vorbi de restrangerea drepturilor fundamentale pentru o perioada scurta si determinata, caci nu este specificata exact perioada si efectele nu pot fi indreptate decat individual.

  5. Radu spune:

    Republica se scrie cu “r” necapitalizat, Constitutia actuala stpuleaza ca numele tarii e Romania, simplu, nu Republica Romania, nu Republica Socialista Romania, nici Republica Populara Romania, si nici – din pacate – Regatul Romaniei, cum ar fi constitutional corect daca s-ar judeca abuzurile constitutionale din decembrie 1947 incoace

  6. vasile spune:

    Nu inteleg ce separatie poate fi intre puterile statului. cand un ministru este si parlamentar!!!!

    Pecine sau ce putere reprezinta ministrul? Inteleg ca astfel isi legifereaza ce doreste sa execute.

    • pragmatic spune:

      exact pe dos. In Anglia daca nu esti parlamentar nu poti fi nici ministru, nici secretar de stat. Iar seful partidului de guvernamant este automat premier. Si democratia lor functioneaza. Noi avem ministri pusi din pohta premierului sau a partidului, oameni ce nu primit vreodata un vot popular (adica nu l-au acceptat nici macar 30 000 persoane).

  7. iondelaraion spune:

    As dori o implicare a CC si in problema functiei de primar! Cum este posibil sa fii ales pe functie executiva, sa fii ordonator principal de credite ca un ministru, cand poti fi nestiutor de carte? De ce CC nu ia in discutie aceasta lege aberanta promovata de vechii activisti de partid?

  8. anas spune:

    Locul Curtii Constitutionale in cadrul separatiei puterilor in stat poate fi privit si dintr-o alta perspectiva.

    Stim ca i se mai spune Curtii Constiturionale Legiutor negativ, tocmai pentru ca desi nu legifereaza propriu-zis are competenta exclusiva de a declara neconstitutionala o lege (fie anterior, fie ulterior intrarii in vigoare), astfel ca participa in mod evident la procesul de legiferare.

    Ma stim ca exista 3 puteri mari si late: executiva, legislativa si judecatoreasca – care deriva toate de la popor – d-aia i se mai spune “balaurul cu 3 capete”. Doar ca astea 3 capete, sunt, de fapt, 3 “gatlejuri” care poarta fiecare 2 capatani: pueterea executiva are 2 capete: presedinte si guvern, puterea judecatoreasca: CSM si Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar puterea legislativa … aici pare la prima vedere ca exista o singura capatana, parlamentul, si unii ar zice ca d-aia tre 2 camere, ca sa fie si puterea asta bicefala.

    Totusi, daca privim cu atentie rolul si functia CC, se poate observa ca cel de-al doilea cap al puterii legislative este tocmai Curtea Constitutionala.

    Iar principiul asta, al separatiei puterilor in stat, se cheama un pic altfel – principiul separatiei si echibrului puterilor in stat.

    Treaba asta ca parlamentul este cel mai tare, pt ca e ales de popor, e o aberatie… niciuna din cele 3 puteri nu este si nu poate sa fie cea mai tare. Da, parlamentul este ales, prin urmare are legitimitate, dar, iarasi, daca privim cu atentie fiecare cap de pe fiecare gatlej al balaurului asta care e democratie, observam aceeasi simetrie, un cap e ales, celalalt numit. Astfel, presedintele e ales, guvernul e numit; CSMul e ales, judecatorii sunt numiti (astia, da, prin concurs), si, bineinteles, in cadrul puterii legislative, parlamentul e ales, iar CC e numita.

    Rolul de arbitru al CC este secundar si accesoriu fata de cel principal, de legiuitor negativ, iar rol de arbitru are, in teorie, si presedintele.

    Deci, mi se pare o … inexactitate, ca sa nu spun altfel, ca parlamentul e capul cel mai mare, iar Curtea Constituionala o fi vreo codita de-a balaurului, la fel cum mi se pare o … inexactitate sa vedem principiul echilibrului puterilor in stat doar intre cele 3 puteri si nu in cadrul fiecareia dintre cele 3 puteri, respectiv, tocmai d/asta sunt toate bicefale, pentru ca si in interiorul fiecareia trebuie sa existe un echilbru.

    nu stiu cat de coerenta e povestea mea cu balaurul, dar sunt open to discution.

  9. Mircea spune:

    Este imperios necesar ca justitia sa-si faca datoria cu celeritate, ca infractorii care au dat lovitura de stat si au fraudat masiv referendumul sa fie imediat arestati, iar averile sa le fie integral confiscate. Avind la dispozitie un enorm aparat de propaganda si de manipulare, bazindu-se pe capitalul urias de ignoranta al alegatorilor, infractorii din usl vor putea obtine oricind citeva milioane de voturi. Daca la acestea se vor adauga alte citeva milioane de voturi, obtinute prin frauda, banditii din usl nu vor mai putea fi indepartati de la putere. De aceea, pina la alegerile viitoare, toti cei implicati in fraudarea referendumului trebuie sa se afle in puscarie, pentru ca nimeni sa nu mai indrazneasca sa fraudeze urmatoarele alegeri.

  10. nae spune:

    @Mircea
    Dar de ce trebuie sa mai fie cercetati ? Stie pdl cat s-a furat si de catre cine. Trebuie inchisi imediat, iar in urmatorii ani sa se caute dovezile. Daca le vor gasi, foarte bine sa se dea o condamnare pe viata, iar daca nu le vor gasi sa fie condamnati la cat au stat inchisi, dar luate toate drepturile. De ce atata indulgenta ? Nu stiu daca poza va apartine, pareti tanar, dar se pare ca stiti bine sistemul din anii “50 care a functionat cu succes in starpirea dusmanilor de clasa.

    • Mircea spune:

      Aberatiile obisnuite.
      Exista zeci de mii de dovezi zdrobitoare, indubitabile. Problema este ca judecatorii corupti, aflati in solda banditilor din usl, tergiverseaza ani de zile dosarele, uneori pina la prescriere, achita sau condamna, simbolic, cu suspendare pe marii corupti si marii infractori din usl, care au devalizat tara.

    • frank g. schmidt spune:

      stimabile nae,

      nu ati inteles! inestimabilul mircea ne face un business proposal si dumneavoastra il ignorati cu nonsalanta. el propune sa bagam la puscarie cei 2,5 milioane de votanti care s-au vehiculat ca fraudulosi si noi ar trebui sa construim spatiile de detentie, caci salile de sport nu vor fi suficiente. asadar a existat o aproximare dar le-au fost depasite asteptarile deci trebuie sa mai punem de ceva astfel de stabilimente – au cunosc niste proiectanti, cu ce puteti contribui dumneavoastra?

  11. Cetatean spune:

    Revocarea abuziva a presedintelui Senatului putea fi stopata de Curtea Constitutionala, exista fundament constitutional pentru aceasta. “Spalarea pe maini” a Curtii Constitutionale in acest caz a avut ca efect “ungerea” unui presedinte interimar al Romaniei fara legitimitate.

    Argumente:

    Constitutia Romaniei:

    Art.81.(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
    Art.82.(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.

    Art.64.(2) Presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
    Art.98.(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.

    Regulamentul Senatului:

    Art.30.(1) Revocarea din functie a presedintelui Senatului poate fi propusa la cererea a minimum o treime din numarul total al senatorilor, in cel putin una din urmatoarele imprejurari:
    a) incalca prevederile Constitutiei;
    b) incalca grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.

    Deoarece rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de catre Curtea Constitutionala, inseamna ca Curtea Constitutionala este singura institutie in masura sa stabileasca legitimitatea presedintelui Romaniei.
    Revocarea din functie a presedintelui Senatului si alegerea unui nou presedinte schimba viitorul presedinte potential al Romaniei (conform Constitutiei).
    Pe cale de consecinta, la revocarea din functie a presedintelui Senatului, Curtea Constitutionala trebuie sa poata stabili legitimitatea acestui demers, in concordanta cu art.64(2) din Constitutie care spune ca presedintele Senatului (potentialul viitor presedinte al Romaniei) se alege pe durata mandatului Senatului si in concordanta cu art.30.(1), verificand daca acesta a incalcat prevederile Constitutiei sau daca a incalcat grav sau in mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului sedintelor comune.
    Legitimitatea presedintelui Romaniei (in functie, sau potential) este o problema care afecteaza “valori, reguli si principii constitutionale sau, dupa caz, afecteaza organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor statului” (dupa cum s-a exprimat chiar Curtea Constitutionala), asa ca Curtea Constitutionala este obligata sa se pronunte asupra legitimitatii acestui demers.

  12. Confucius spune:

    Confucius, răspunzând unui discipol de-al său care îl întreba odată asupra măsurii pe care ar lua-o dacă ar ajunge împărat al Chinei, spunea: “Aş începe prin a stabili, sub pedeapsă de moarte, sensul exact al cuvintelor.”

    Domnule Stanomir, şi totuşi ce înseamnă cuvântul “coabitare”?

    http://www.juridice.ro/218226/despre-fundamentul-constitutional-al-coabitarii-dintre-presedinte-si-premier.html



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ioan Stanomir


Ioan Stanomir

Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)