marți, aprilie 16, 2024

Partid. Bani. Lege. Control. Coruptie. AEP. DNA.

Odata cu scandalul Udrea/ Cocos si punguta cu doi bani la partid s-a initiat o dezbatere reala si mult asteptata despre finantarea partidelor politice. Problema in aceasta dezbatere o reprezinta atentia exagerata pe care o ia modificarea legii finantarii partidelor politice, fara a se discuta intai despre aplicarea legii.

In anul 2005-2006 Monica Macovei a introdus legea finantarii partidelor politce in strategia nationala anti-coruptie si a urmarit ca acest punct de pe agenda strategiei sa fie atins. Ceea ce a si reusit. Pro Democratia a fost un partener natural al acestor discutii si a contribuit cu mare parte din textul legii.

Cred ca marea problema o reprezinta monitorizarea si respectarea prevederilor legii actuale, mai degraba decat forma ei. Am putea spune ca este una dintre cele mai moderne legi din Uniunea Europeana si surprinde foarte multe fenomene pe care legi din alte tari UE nu le acopera (de exemplu nu multe legi surprind unul dintre fenomenele frecvente si anume discount-urile enorme pentru diverse servicii, de fapt o forma de finantare mascata. Legea romana face acest lucru, dar cine monitorizeaza?)

Conform legii Autoritatea Electorala Permanenta are atributii. Punct. Din pacate despre AEP nu prea se vorbeste si este principala vinovata pentru ceea ce se intampla. Nu are o forma de organizare prin care sa genereze monitorizari si controale reale. Ei se bazeaza in primul rand pe raportarile oficiale ale partidelor, fara a face controale si investigatii reale, pe ceea ce se intampla in realitate.

Monitorizarile unor organizatii non-guvernamentale si investigatiile jurnalistice au facut mai mult decat institutia de stat abilitata: Autoritatea Electorala Permanenta. Rapoartele Asociatiei Pro Democratia din perioada 2004-2007 semnaleaza zeci si zeci de cazuri de incalcari ale legii finantarii partidelor politice. Metoda unor analize incrucisate, a monitorizarii pe teren a aratat cum politicieni de marca au depasit pragurile legale de cheltuieli. Alte cazuri de neconcordante intre venituri si cheltuieli au fost semnalate la toate partidele politice. Neconcordanta care nu putea avea decat o sursa: bani si servicii neinregistrate si folosite in campanie. Desi AEP a avut pe masa aceste cazuri, nu a facut nimic decat sa se uite contabil in hartiile primite de la partidele politice. (raspoartele detaliate le gasiti aici: http://arhiva.apd.ro/publicatii.php )

Acum, in cazul Udrea/Cocos, tot o alta institutie le-a facut treaba si anume DNA-ul. Un soi de DNA este necesar si la AEP.

O alta tema care fura atentia este a finantarii de la stat. A discuta exagerat doar despre modificarea legii sau despre finantarea de la stat este si asta o forma de a ocoli problema.

Actuala forma a finantarii de la stat nu e nici buna, nici rea. Ar putea fi mai buna desigur. Una din formele propuse de Pro Democratia in 2005 a fost de a se face, in limita bugetului anual alocat, un asa zis matching fund, o alocare la paritate cu cotizatiile stranse de la membrii partidelor. De ce? Intai o alocare de la stat este necesara  pentru a asigura o anumita independenta fata de donatiile private mari sau care controleaza partidul. Apoi, pentru ca baza partidului ar trebuie sa fie reprezentata de membri si mai ales de membri cotizanti, de cetateni, nu de firme.

Prin solutia matching fund-ului s-ar scoate la lumina cotizatiile, ar stimula partidele sa se ocupe mai bine de membri si ar asigura un plus de finantare reala, pornind de la baza partidului.

In ceea ce priveste procentul, sunt total de acord cu o scadere. Trebuie sa avem si viata de partid in afara parlamentului si asta trebuie sa se reflecte in finantarea de la stat. Desigur, aceasta trebuie sa se faca in limita bugetului anual alocat. Nu trebuie sa se cheltuiasca mai mult, ci sa se distrbuie mai echitabil. Ramane de discutat daca acesta sa fie de 1, 2 sau 3 %. Un procent de 1% ar da sperante vietii de partid mic.

Dar aceasta este o alta discutie, foarte interesanta si care poate stimula climatul in care se desfasoara viata politica si chiar nivelul democratiei in Romania, insa problema coruptiei asociata finantarii partidelor politice este in primul rand o problema institutionala de control si sanctionare, pe care Autoritatea Electorala Permanenta o evita cu o tactica birocratica complice.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Evident baza partidelor ar trebui sa fie membri cotizanti. Status ar putea de exemplu deduce de la taxe cotizatia de partid, iar peste acea suma sa aiba o contributie de la buget per membru platitor de cotizatie, nu alte reguli. Iar donatiile restrictionate la maxim, doar citeva mii de euro (putine, 2-5) per donator (pers. fizica sau juridica).
    Iar astea evident cu intarirea AEP fara de care ramin doar reguli pe hirtie, cu inasprirea sactiunilor si pedepselor celor ce incalca regulile. Si daca se poate, incalcarile legii electorale sa aiba o anume prioritate in sistemul de Justitie mai ales daca se mentin prescriptii in doar citiav ani. In 3 ani nu se cerceteaza si se judeca ilegalitatea ce se va prescrie.
    Binainteles ca astea ar intoarce partidele catre oameni, care vor avea un rol mult mai important mai ales daca din numarul membrilor cotizanti vor veni banii.

  2. Dacă se pune problema finanțării de la stat a partidelor (chestie despre care nu sînt 100% convins că e necesară), singurul criteriu trebuie să fie numărul de voturi luat de un partid la alegerile trecute, nu propriile raportări ale partidelor despre cîți membri au. Numărul de voturi arată relevanța unui partid pentru societatea românească.
    Nu e bine să se ceară raportări ale partidelor despre membri cotizanți căci apoi ar fi nevoie de verificări ale acestor raportări, adică organisme de control ale statului să facă investigații cu privire la care cetățean cu ce partid ține. Investigațiile astea înseamnă birocrație, bani ai contribuabililor cheltuiți, dar pot duce și la abuzuri. Oamenii au dreptul să-și țină tainică preferința politică, am trăit vremuri în care apartenența trecută la un partid butghez era considerată „pată la dosar”.

    • Cat timp dupa alegeri ii dam PPDD-ului bani de la buget, raportat la cei 16% obtinuti? (sau cat a fost procentul la alegerile parlamentare).
      Daca 10 parlamentari se muta de la partidul A la partidul B, luam suma aferenta de la A si incepe sa o primeasca B? Sau doar ii restrangem lui A suma? Sau ramane tot asa?
      Eu cred ca formula de calcul trebuie sa fie mai complexa si sa includa nr. membri, organizatii, reprezentanti alesi, cota de „piata” masurata periodic etc..

    • Nu cred ca e atat de dificila verificarea cotizatiilor. sunt documente contabile simple si acestea se regasesc in contabilitatea partidelor.

    • „… numărul de voturi luat de un partid la alegerile trecute…”!!!!

      Tocmai de asta avem o clasa politica nereformata. Niste unii au profitat de structura organizatorica a partidului comunist redenumind in diverse locuri din tara filialele pe care ulterior le-au reunit facand aliante si uniuni pentru a se mentine la putere.

      Numarul voturilor luate nu reprezinta realitatea alegatorilor. Vezi procesele pe rol privind fraudarea alegerilor, mita electorala si altele.

      Finantarea de stat trebuie facuta, dar nu se va face, trebuie facuta pentru a asigura un camp neutru pentru toti cetatenii care vor sa participe la alegeri.

      Prin asta ar trebui ca si cetatenii care nu pot trece de zidul creat de oligarhia comunista reformat capitalista si profund coruptocratica ar trebui ca acei cetateni sa poata fi cunoscuti publicului pentru a fi alesi. Sa se termine cu listele partidelor care se mentin la putere. Vedem si noi ce promoveaza structurile de partid. cel putin 7% !!!! din parlamentari infractori… Asta spune mult de structurile politice care se rotesc la putere.

      Sa nu uitam ca la alegeri se incepe cu cateva luni inainte educarea consumatorului prin intrebari de genul. Votati cu X sau cu Y desi mai exista si W, T, S, si alte litere din alfabet ignorate cu buna stiinta de structurile organizatorice de partid la putere sau in opozitie.

      De exemplu din 12 candidati la presedintie s-a lucrat doar pe numele Ponta si Johanis pentru ca daca intrebai pe oricine pe strada sa poata spune ca iese unul sau altul presedinte.

      Finantarea de stat nu trebuie facut pentru a mentine la putere partidele deja existente, care pentru bani promoveaza pe functii diversi infractori. Vezi condamnarile cu executare ale unor membri „marcanti” din diverse partide.

      Finantarea de stat trebuie facuta pentru a asigura egalitate de sanse. Astfel daca sunt 5 partide inscrise in cursa electorala toate aceste 5 trebuie sa aiba timp egal de expunere.

      E ca la fotbal unde nu se desfasoara un campionat intre vicecampioana si campioana sezonului trecut si alt campionat intre restul echipelor.

    • Finantarea de la bugetul statului dupa rezultatele la alegeri nu este neaparat o solutie corecta. Se ajunge astfel la situatia paradoxala in care o parte din populatie, platitori de taxe, finanteaza partidul altei parti, „asistatii sociali”.
      Evident, nu ne dorim nici sa avem situatia opusa, in care politica si functiile de conducere in stat ajung privilegiul exclusiv al celor bogati.

  3. Nu o fi chiar ca paiul si barna dar inainte sa verificati de unde vin banii la partide trebuie sa declarati public de unde va vin voua banii, oengistilor. Si nu baliverne gen donatii, programe internationale ci concret: nume, prenume donatori fizici sau actionari firme care va doneaza. Caci CINE PLATESTE COMANDA MUZICA.

  4. ” Intai o alocare de la stat este necesara pentru a asigura o anumita independenta fata de donatiile private mari sau care controleaza partidul. Apoi, pentru ca baza partidului ar trebuie sa fie reprezentata de membri si mai ales de membri cotizanti, de cetateni, nu de firme.”

    Alocarea de la stat impune politica etatista (atentie, nu stangista, cu atat mai putin de stanga).

    „Donatiile private mari”, facute pe fata, trebuie permise, cu maxima publicitate (genul acesti bani pentru partid nu sunt cei din primul milion)

    • Acesta este modelul american despre care vorbiti si incepe sa fie din ce in ce mai criticat din cauza sumelor foarte mari care au inceput sa fie vehiculate in campaniile electorale.
      In orice caz, sunt de acord cu faptul ca transparenta este cel mai important obiectiv atunci cand vorbim despre finantarea partidelor si a campaniilor.

  5. Citeva raspunsuri pt. comentariile de aici.

    @mariusmioc
    Partidele evident ca vor propune varianta asta simpla si eficienta pt. ele, cu numarul voturilor, insa nu asta e ce ar trebui noi cetatenii sa cerem.

    ” Oamenii au dreptul să-și țină tainică preferința politică, am trăit vremuri în care apartenența trecută la un partid butghez era considerată „pată la dosar”.”

    Exact asta e schepsisul unei lege orientate spre cetateni: sa faca partidele deschise catre omul de rind de a carui soarta ii pasa nu doar la alegeri, ci tot timpul. Oamenii pe de alta parte trebuie sa inteleaga ca politica nu-i ceva ce se face pe ascuns, tainic, ci la lumina zilei, organizat dupa legile tarii, in deplina LIBERTATE. Trebuie sa terminam cu etichete idioate de genul basist / pedelist / pesedist / udemerist / samd, asumarea publica a unei afilieri politice dovedita prin cotizatie si carnet de membru ar trebui sa fie absolut NORMALA, nu facuta cu frica. Doar atunci socecitatea e cu adevarat libera cind cetatenii simt ca pot face aceste lucruri deschis. De-aia, eu nici nu vreau sa aud de frici de controale ale institutiilor statului, inclusiv pt. banii platiti de membrii unui partid, macar asa stiu ca cineva (din afara partidului) a controlat fluxul banilor mei, si nu-i nimic ilegal cu ei. E o garantie in plus.
    Cind as simti ca lucrurile o iau in directia „petelor de dosar” e vremea de emigrat.

    @lucid
    Ai vazut subiectul de aici? Despre partide si finantarea lor. Deturnarea subiectului cu teme neesentiale in acest context se face la alta masa. ONG / SRL / SA sint controlate de alte institutii si cu privire la sursele de bani si contractele care le au, ce treaba are cu partidul?

    @Adrian
    „“Donatiile private mari”, facute pe fata, trebuie permise”
    NU. Exact asta e parerea mea: trebuie strict interzise. Partidele sint pt. membrii lor in care unii cu bani NU pot cumpara influenta prin donatii ametitoare. Poate da cit e maximul permis, sume mici doar, pt. care e o masa critica de membri pe acelasi palier, cu putere financiara relativ egala. Asta incurajeaza competitia de idei, nu de buzunare.

    ***
    Nu ma astept ca discutiile pe acest subiect sa declanseze schimbari in bine in societatea romaneasca, le vad ca niste discutii punctuale si limitate in timp ocazionate de propunerile de schimbare a legii electorale, dar care in final va fi aproape la fel cu ce a fost. O schimbare in bine, radicala, s-ar vedea in citiva ani si in societatea romaneasca, dar cine s-o sustina? Partidele? Nu au nici un interes, iar societatea civila e mica, dezbinata si fara putere prea mare (doar galagiasa de multe ori). Pacat de inca o oportunitate ratata, deja o vad asa.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Costel Popa
Costel Popa
Costel Popa a fost Director executiv al Asociatiei Pro Democratia si al Salvati Delta, a coordonat programele de monitorizare a finanţării partidelor politice ale APD in perioada 2003-2007, a fost consultant pentru GRECO (Group of States Against Coruption), a participat la elaborarea legii finanţării partidelor politice nr. 334/2006, a fost Secretar General al ENEMO (European Network of Election Monitoring Organizations). În prezent este președinte al organizației Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis (www.ecopolis.org.ro).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro