joi, martie 28, 2024

Partide moarte şi flaşnetari trişti

„Sunt persoane care se află pe lume nu ca nişte obiecte, ca să zicem aşa, ci ca nişte picăţele sau mici pete străine pe un obiect. Stau mereu în acelaşi loc, cu capul în aceeaşi poziţie, încât eşti gata-gata să le iei drept mobilier”.

Recitind „Suflete moarte”,am regăsit acest pasaj memorabil, o spendidă metaforă pentru stagnare, imobilism, neînsuflețire. Mi-am adus aminte de Cicikov, personajul malefic şi de comertul lui straniu care-l ajută să intre într-o altă lume socială și dintr-o dată gândul mi-a sărit la Dan Diaconescu. Un fel de conexiune de tip reflex, o operaţiune mentală fără urmă de raţiune. Pe loc mi-am dat seama de eroarea mare pe care o facem atunci când credem că partidul-fantomă al otevistului sef ar fi o facătură, un fals, o listă si nimic mai mult. Nu, Dan Diaconescu si partidul lui sunt altceva, iar sufletele moarte ale politicii sunt de căutat în altă parte.

Partidul Poporului este de aproape un an un partid politic în toată regula. S-a făcut într-un moment în care Dan Diaconescu fusese arestat de DNA pentru ceva santaj de presă. Atunci Dan Diaconescu a mizat pe un model deja descoperit, poate din intamplare, de Sorin Oprescu sau de Gheorghe Becali. O revoltă a oamenilor împotriva instituțiilor și politicienilor pe care-i văd hoți și incompetenți drept pentru care manifestă prin simpatie față de orice situație de victimizare. Jurnaliștii, indiferent de cum își fac meseria, sunt singurii care au mai rămas să denunțe abuzurile politicii și păstrează o anumită simpatie a publicului.

Alaturi de Dan Diaconescu, considerat nevinovat de către opinia publică, partidul lui a început să existe prin emisiunile OTV și în sondajele de opinie ale sociologilor. A ajuns la încredere mai mare decât cea a partidului de guvernământ iar Dan Diaconescu la o încredere mai mare decât a Președintelui care tocmai lansase strategia de tăieri de salarii și pensii. E adevărat, nu a ajuns la o intenție de vot mai mare de 15%, dar a ținut-o așa constant. Săptamâna trecută când am realizat ultimul sondaj de opinie pe un eșantion national Partidul Poporului avea încă o intentie de vot de 9%. Deci, partid parlamentar puternic, practic al patrulea partid din Romania, mai tare ca PRM, ca UDMR sau PC, partide care conduc sau au condus România multă vreme. Si totusi, la tribunal, săptamâna trecută, trei judecători nu au lăsat acest partid să se nască, l-au respins. Nu discut motivele, probabil au avut dreptate, și nici actul în sine, nu sunt importante în ceea ce vreau eu să spun.

Trebuie doar să ne întrebăm dacă partidul acesta a existat sau nu, dincolo de acte, căci a fost votat în sondaje de opinie publică și a înființat sute de filiale, a înscris sute de mii de membri, dacă este să-l credem pe Dan Diaconescu.

Da, partidul acesta există pentru că partidele politice au următoarea caracteristică paradoxală: pot exista înainte de a se naște și pot să viețuiască moarte, multă vreme înainte de a se fi desființate cu adevărat.

E adevărat există multe modalitati de a inființa un partid, unele birocratice, altele ca întâmplari rezultate din scindări, dar partidele adevarate sunt cele care se nasc dintr-o spaimă, dintr-o dorință sau o speranță. Partidul lui Dan Diaconescu există și este unul adevarat, indiferent ce va face Dan Diaconescu sau fratele lui cu el. Este partidul născut dintr-o spaimă de viitor asociată cu o speranță firavă și poate că destul de tâmpă. Este partidul pentru care ar vota o mare parte din oamenii de peste 55 de ani, oameni de care nimeni nu mai are nevoie și nici măcar nu le adresează vreun mesaj. In subteranele societății sunt milioane de oameni care beau bere ieftină, mănâncă prost și nu au o situație sigură, nu știu de unde vor lua banii pentru ziua de mâine.

Nu am interpretat intenția lui Dan Diaconescu ca una serioasă. Toți cunoscătorii de politică au considerat că este o șmecherie oltenească, că este vorba de o modalitate de a negocia cu puterea sau de a se apăra în procese. Alții au spus că nu are program, că este doar o afacere. Mi-am zis și eu, doct, că este un partid-franciză sau un partid-crampon, născut pe spatele unei televiziuni populiste. Poate că aveam dreptate, dar nu în totalitate. Multi au sărit să spună că Dan Diaconescu și-a pus fratele președinte la Partidul lui încă nenăscut, că pseudo-jurnalistii lui au devenit un fel de apostoli pentru cauza poporului otevist. Un caracalean smecher care s-a îmbogați peste măsură fără să plătească nici un fel de impozite, au spus concurenții lui. Poate sunt ceva adevăruri aici, cunoscute sau nu, poate că este și fantezie. Dar aici subiectul nu este Dan Diaconescu sau intenția lui reală sau nu de a construi un boutique politic. Aici cred că este vorba despre oameni. Ca un partid să primească 15% din intentiile de vot fără ca să existe în acte trebuie să aibă niște rădăcini în mintea și sufletul oamenilor. In timp ce multe partide au murit de mult, chiar dacă din inerție apar în sondaje, în guverne sau pe buletinele de vot și chiar intră în parlement pe baza de mita electorală sau prin forme de mită guvernamentală sau șantaj colectiv din bugetul nostru, Partidul lui Dan Diaconescu este un partid politic viu. Mai viu decat partidele rămase moștenire de pe vremea spaimei de unguri sau chiar mai vii decât cele care au cântat melodia spaimei de români. Mai vii decât făcăturile unor politicieni care au convertit identitatea și mijloacele securiste în media de șantaj perpetuu pentru întreaga clasă politică sau societate.

Un partid ca acesta, partid care nu este făcut cu banii vreunui mare latifundiar si nici prin căpușarea vreunui mit istoric, își are rădăcini în speranța trădată a oamenilor care merg la vot de două decenii și votează oameni care le promit orice, doar să treacă momentul alegerilor. Am fost surptins să descopăr că sunt și oameni cu studii superioare care spun că ar vota acest partid-fantomă. E adevărat că nu studiile superioare te fac neapărat mult mai deștept, dar sunt destui oameni în România pentru care diploma lor nu valorează mai nimic. Unii dintre cei mai tineri au luat-o poatre mai usor, pe la universități particulare, dar nu este cazul tuturor. Profesorii sunt umiliți în țara noastră de chioșcari sau buticărese puși în funcții înalte în administrație iar școala nu mai reprezintă o miză nici măcar pentru familiile care trebuie să hotarască pentru copiii lor.

Un partid politic se legitimează prin existența unui val de emoție colectivă, negativă sau pozitivă, de o dorință de schimbare împărtășită colectiv. Un asemenea partid poate fi oprit să se nască la un moment dat, poate fi compromis de oamenii care îl fac, poate fi blocat de autoritățile momentului prin tertipuri judecătorești sau prin alte manevre balcanice. Dar suferința din viața oamenilor și disperarea lor sunt autentice în România și devin tot mai vii pe zi ce trece. Ele nu pot destrămate cu ușurință cel puțin atâta timp cât o conducere politică, chiar o întreagă clasă politică, nu au ca principal scop fericirea oamenilor. Nu macrostabilizarea, reducerea inflației, echilibrul venituri și cheltuieli sau creșterea exporturilor pentru că toate acestea trebuie să fie metode prin care trebuie să ajungem la obiectivul principal: o viata mai bună pentru câți mai mulți dintre oamneni. Un destin mai uman, o calitate mai bună a vieții, o solidaritate si coeziune care să-i ajute să trăiască decent pe cei care nu se pot ajuta singuri. Nu idealurile unei stângi care vrea o egalitate imposibilă, nici cele ale unei drepte hrăpărețe care fură în numele sporirii eficienței sociale generale și stimulării producătorilor sunt idealuri pentru politică. Când o întreagă clasă politică se limitează doar la competiția pentru resurse, la scandal continuu și ascunderea intereselor clientelei politice după principii de austeritate, atunci este clar că partide de genul celui promis de Dan Diaconescu există înainte de a se naște și nu pot fi ucise prin hotărâri ale instanței.

Nu știu ce va face Dan Diaconescu cu partidul acesta care a fost declarat mort înainte de a primi cerificat de naștere. Este treaba lui, are și el mize personale și războaie de tot felul. Dar acest partid își are originea simpatiei și procentele din sondaje nu în programele și telenovelele lui, ci în suferința socială, în sentimentul nedreptății și al neputinței. La un moment dat Diaconescu a ieșit în față și oamenii au crezut că el poate fi eroul. A ajuns la o încredere mai mare decât cei mai tari politiciueni ai zilei, 48% dintre români declarau, când a fost arestat, că este un om în care au încredere. Intre timp s-a pierdut o parte mare din această încredere, lucru ușor de explicat. Poate era o armură mult prea mare pentru el, poate că nici n-a înțeles nimic războiul pentru care urma să fie investit. Dar a avut o clipă de grație, un moment astral, o clipă pe care o au puțini oameni și, de foarte multe ori, nu cei care își doresc cu disperare acest lucru. Valul care l-a purtat și pe el câteva luni spre disperarea tuturor politrucilor nu s-a spart. Este doar la început și va veni un moment în care s-ar putea să provoace un adevarat dezastru establishmentului politic. Este valul de care trebuie să se teamă partidele care sunt pomădate, vopsite, ținute în viața cu televizorul, cu cadourile electorale sau cu falși profeți scoși în față de păpușarii istoriei. Ar putea fi o zi a judecății de apoi a politicii …

Tot Gogol scrie despre diferenta între popoare in ceea ce priveste folosirea cuvantulul de catre diferite natiuni, o analiyă din care, evident, românul lipseste. Un cuvânt rostit de un britanic vădeşte o înţeleaptă cunoaştere a sufletului şi a vieţii; cuvântul elegant al francezului, aruncat în treacăt, pe cât e de strălucitor, pe atât se spulberă de repede; neamţul îşi născoceşte cuvântul cu multă iscusinţă, savant şi uscat, un cuvânt care nu e la îndemâna oricui; dar nu e cuvânt mai năvalnic şi mai vioi, care să pornească din adâncul inimii, să zvâcnească şi să fiarbă, ca o vorbă rusească ce merge drept la ţintă”

In politică este foarte important cuvântul, uneori mai important decât în alte domenii ale vietii, aproape la fel de important ca și în religie și credință. Pentru că în politică oamenii se apropie de politicieni sau partide, chiar îşi închipuie patria lor, pornind de la rostirea unor proiecte, a unor valori, sau programe. In politica românească cuvântul nu are niciunul din rosturile sau calităţile găsite de autorul “Sufletelor moarte”. Cuvântul e doar caterincă, e mort înainte de a se naşte, nu este decât un sunet înșelător si mecanic, un sunet fără nici o fărâmă de suflet, pentru că, la origine, cuvântul însemna la ucrainieni doar “flașnetă”. Partidele noastre moarte sunt ţinute în viaţă doar de flaşnetari din ce în ce mai trişti şi mai penibili.

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. Tare imi este frica de acest partid. Incepe sa semene foarte mult cu evolutia catre putere a comunistilor. Fereasca-ne sfantu ca popor, de ura oamenilor frustrati de 50 de ani, care, in urma evolutiilor demografice recente devin incet, incet populatia majoritara a Romaniei.

  2. „Nu idealurile unei stângi care vrea o egalitate imposibilă, nici cele ale unei drepte hrăpărețe care fură în numele sporirii eficienței sociale generale și stimulării producătorilor sunt idealuri pentru politică.”

    Sa-mi fie cu iertare daca mi se pare in mod nejustificat ca vreti sa manipulati. Daca in fraza de mai sus va referiti la Romania, manipulati. Este fals ca stanga din Romania doreste o egalitate imposibila. Doriti sa manipulati asemanandu-i pe PSD cu niste idealisti si pe PDL cu niste hoti. Permiteti-mi sa va corectez. Stanga din Romania nu vrea decat sa fure asa cum a facut-o aproape doua decenii, adica sa fure mai mult decat fura dreapta astazi.

    Cele bune,
    Iulian Muresan

    • Domnule Iulian Muresan,
      nu ajungem nicăiri dacă masuram coruptia cu sensibilitatea politica. De unde stiti care a furat mai mult?
      La noi nu a condus niciodata dreapta sau stanga, ci niste hibrizi.
      Dar Dvs sunteti dreptati si probabil credeti altceva.
      Nu vreau sa va schimb nici sa manipuley pe cineva, asta cred eu.

      cu multumiri

      • Relativ corect. Dar, domnule Dancu, dumneavoastra sunteti politician. Daca n-ati dori sa schimbati pe nimeni (in sensul de a-l ajuta, evident ;-)) si nici sa manipulati, nu v-ati manifesta public. Daca o faceti, atunci astea va sunt intentiile. Chiar daca, pretext sau nu, constiinta va va spune ca doriti sa „schimbati in bine” si sa „manipulati pozitiv”.

        Pe de alta parte, sunteti un politician „de stanga”. Asumat. Sau doriti sa va asumati ideologic optiunea politica doar atunci cand „va convine”? Cand nu va mai convine, deveniti si dumneavoastra „independent”? Povestea cu „idealurile inalte ale socialismului compromise de Ceausescu” a folosit-o deja altcineva…

        Si in incheiere, dumneavoatra stiti cine a furat cel mai mult? Daca da, unde erati? Daca nu, de ce ganditi „emotional politic”?

        Cu stima,

  3. Spuneţi dumneavoastră că un obiectiv al unui partid trebuie să fie „o viata mai bună pentru câți mai mulți dintre oameni”, dar ar fi bine să se asigure că, în timp ce luptă pentru asta, nu deformează corectitudinea generală a societăţii (intervenind doar ca să corecteze unele excese ale ei): selecţia individului, răsplata pentru merite, pedepsele pentru greşeli. Un etalon după care partidele pot lupta pentru acest deziderat este ceea ce reprezintă o mare valoare mai ales pentru partidele de stânga, valoare ce a cam dispărut din discursul politic şi de care politicienii se feresc ca dracul de tămâie: munca. Ea a fost înlocuită de o altă noţiune vagă şi aproape eufemistic opusă ei: „solidaritatea”

    Când o să apară un partid de stânga care va apăra făţiş şi constant interesele „oamenilor muncii” cu care se va identifica sincer şi deschis, acela ar fi un partid pe care fie l-aş vota, fie l-aş respecta.

  4. Nu inteleg de ce domnul profesor Vasile Dancu,apara cu atata forta un partid construit smechereste la televiziunea care-i apartine lui Dan Diaconescu.Oare domnul Dancu nu observa falsitatea omului si ziaristului Dan Diaconescu? Eu cel putin de cand observ ce enormitati debiteaza acest domn,am dus OTV pe la numerelele 55 si nu ma mai uit deloc,ca nu am la ce.O sa vedeti,domnule profesor ca acest partid fantoma al domnului ,,senzational”,nu va fi votat de romani decat intr–un procent foarte mic!

    • NU il apar, am vrut doar sa spun ca exista oameni care ajung sa faca asemenea optiuni datorita disperării. Dan Diaconescu nu va face nimic, dar majoritatea partidelor de pe esichierul politic nu au suport, s-au indepartat de asteptarile oamneilor. Am vrut sa folosesc un procedeu paradoxologic de argumentare. Dan Diaconescu si televiyiunea lui sunt doar un pretext in povestirea mea.

    • Din cite am inteles din articol, problema nu este subiectul „Partidul Poporului” sau „Dan Diaconescu”, problema este ca exista CEREREA si, in mod logic, va aparea si OFERTA. Deocamdata a fost DD dar vor mai aparea si altii. Trebuie sa apara ceva pentru cei peste 50% din alegatori care nu se duc la vot pentru ca nu au de unde alege (din punctul lor de vedere). OFERTA partidelor acopera sub jumatate din „piata”, trebuie sa apara ceva si pentru restul. Cite dintre promisiui se vor indeplini sau cit va rezolva un asemenea partid nou din problemele acestor alegatori este alta poveste. Deocamdata se lucreaza pe identificarea si clarificarea CERERII si pe promisiuni de rezolvare.

      • E posibil orice in conditiile in care partidul aflat la putere conduce tara prin santaj si in dispretul bunului simt iar opozitia e mai mult decat penibila. In fond ce sa ne mai mire cand la ultimul scrutin prezidential s-au prezentat la vot 51% din alegatori iar castigatorul a fost ales de jumatate. Deci din 4 cetateni cu drept de vot doar unul l-a „legitimat” pe actualul presedinte care se(ne) amageste ca e „alesul poporului” !

  5. Hai dom’le sa fim seriosi. Faptul ca un partid ca a lui D. Diaconescu are succes demostreaza doar abjectia si prostia nemarginita in care e scufundata o buna parte din populatia Romaniei. fara nici o legatura cu nivelul de trai, ca gasesti printre sustinatori o multime de oameni care o duc foarte decent din pdv material.
    Si ca sa-ti demonstrez ca bati campii gandeste-te ce succes au avut alte incercari de a face noi partide, conduse de oameni mult mai onesti.
    Sau imagineaza-ti un partid condus de Liiceanu,Monica Macovei, Solomon Marcus si cu vreo 10.000 de specialisti reali de prin strainatate. Ar lua 2% intentie de vot si 0,2% voturi.
    Suntem prosti dom’le asa, ca natie. Si matale bati campii si te incadrezi in marea masa. Doar ca ai ceva mai multe fite cu analiza asta schizoida.

  6. Excelent articol! Subscriu la acest studiu de bun simt care spune printre altele ca,” Profesorii sunt umiliți în țara noastră de chioșcari sau buticărese puși în funcții înalte în administrație iar școala nu mai reprezintă o miză…” Asa a ajuns Romania care in promoveaza de aproape 7 ani un „capitalism al ciocoilor politici” care, sub conducerea sacalului Basescu si a haitei PDL-iste, au pustiit Romania de tineri merituosi pentru a promova specimene precum Elena Udrea, Elena Basescu, Talmacean, Bourean, Placinta, si alte caricaturi jalnice care reprezinta Romania de azi. D-le Dancu, desi v-am acuzat pentru ca am avut impresia ca sunteti aservit lui Basescu, vreau sa va multumesc pentru acest studiu chiar daca nu mi-ati publicat comentariul pe marginea articolului publicat de dvs. data trecuta. Va multumesc inca odata si va urez mult succes in activitatea dvs de sociolog si om politic. Inchei prin a va spune ca Romania are nevoie de personalitati ca dvs care puteti constitui un model pentru tinerii care au mai ramas in tara.

    • Imi pare rau ca nu a aparut comentariul Dvs dar nu eu moderey comentariile pe Contributors. Chiar pe blogul meu rareori elimin unele comentarii, doar cand sunt injurioase sau prea ideologice. Admit ca nu putem fi toti de acord, admit ca si eu gresesc de multe ori, dar cred ca dialogul este important.

  7. Analiza pertinenta, pare greu de crezut ca vine de la un psd -ist.
    Am citit articolul pana la capat si am fost de acord in mare parte cu ceea ce dl. Dancu spune.
    Un mare adevar spus de autor ” acest partid isi are procentele in suferinta sociala, in sentimentul nedreptatii si al neputintei ” .
    Exista un enorm sentiment al nedreptatii si al neputintei, printe majoritatea cetatenilor acestei tari, majoritate care nu va vota nicidecum cu acest partid, dar care din pacate nu are cu cine sa voteze.
    Oricum speranta moare ultima, s-a adunat atata mizerie si atat puroi in intreaga societate romaneasca nu doar in clasa politica incat este imposibil ca sa nu plesneasca si sa nu dea totusi pe afara.
    Scursura va merge la canalul istoriei si trebuie sa mai creasca si graul nu doar neghina.Exista totusi si oameni de bun simt in tara asta, care incet incet isi vor face loc, pentru ca de la atata rahat o sa ni se faca rau tuturor, si atunci o sa vrem si o sa ne dorim cu disperare o portie zdravana de bun simt, atunci vom incepe sa cautam si sa respectam valorile adevarate.

  8. Din 1990 in Romania intre o sesime si un sfert din electorat a fost populist, resentimentar, nostalgic. Acest electorat a fost sedus cu mai mult succes de Vadim Tudor sau de Iliescu si, mai putin durabil de Funar, Basescu, Becali si, mai nou, de OTV. Un segment de electorat cares-a autoreprodus prin sabotarea activa, dar mai ales pasiva a eforturilor minoritatii romanesti dinamice, reformiste si pro-occidentale.

    Unde gresesc in aceasa evaluare si, daca am cit de cit dreptate, ce s-a schimbat fata de acum 10 ani (sfirsitul guvernarii CDR) sau de acum 20 de ani (sfirstiul guvernelor Roman-Stolojan)?

  9. Domnule Dancu, il intreb pe profesor, nu pe politician: de ce partidele din opozitie (trecand peste nefireasca lor imprechere), au ales strategia non-combatului? Exista anumite ratiuni tactice care unui neavizat ca mine ii pot scapa?
    Nu ma impinge asta spre un partid ca cel al lui Diaconescu, dar nu pot spune ca nu ma dezamageste profund. Ma face sa-mi spun pentru a nu stiu cata oara: sunt la fel toti, sunt de aceeasi parte a baricadei si dusmanul lor sunt eu, cetateanul.

  10. Cel mai pertinent articol citit de mine in ultimul timp.La noi de 20 de ani nu au existat politicieni de stinga sau dreapta ,doar hoti cu patalama.Nicicind in istorie Romania nu a fost pradata in asemenea hal.Saracia de astazi este consecinta jafului practicat de clasa politica timp de 20 de ani.

  11. Un articol patrunzator, lipsit de clisee de gandire.
    As avea insa o intrebare: cum va explicati totusi ca atata amar de oameni adera la un partid cu un program nu numai utopic, dar vizibil absurd din punct de vedere economic? Functioneaza argumentul autoritatii neintelese, dar respectate si crezute orbeste, in persoana unui economist Cojocaru luat drept magician care inmulteste pestii si painile? Sau e tot visul din vremea lui Vadim de a confisca averile „mafiotilor” si a le da la popor, de data asta in forma agravata?
    La alegerile din 2000 am vazut teoria votului cu PRM din protest, din fronda, inclusiv pentru o serie de tineri care erau constienti ca nici macar seful partidului nu crede in justitia pe stadion sau in pericolul de dezmembrare a tarii. Mie nu-mi pare ca votantii PP isi mai iau distanta asta, sau macar ca se mai raporteaza suficient de mult la actualele partide incat sa vrea sa se razbune pe ele printr-un vot dat in bataie de joc. Eu ii vad convinsi, incercand sa-ti explice cat de realizabila e reteta Cojocaru si ce bun e pentru tara stupefiantul lor program in 20 de puncte. Pana unde iti poti suspenda totusi ratiunea? Cum se face ca ei spera serios in asa ceva? (Nu astept raspunsul „sunt prosti”.)

  12. este bine descrisa preocuparea unei mari parti din populatia tarii pentru a gasi un partid care sa-l reprezinte. In lipsa unuia din tara unii s-au indreptat catre PP, dar s-au convins deja ca este tot o facatura a PDL si conducerii tarii.( vezi falsa opozitie fata de B). Realitatea este ca un partid cinstit, cu oameni cinstiti, dezinteresati de asi umple intai propriile buzunare, ar castiga alegerile dupa deceptia facuta de toate partidele de azi…

    • E simplu, domnul Dancu are idealuri social democrate asa cum Emil Boc are idealuri crestin-democrate si nu vad nicio problema in asta. Eu ma intreb mai degraba ce (mai) cauta alte exemplare in partidele romanesti sau de ce apar unele noi, asemeni celui mai sus analizat. Dar asta este ca secretul lui Polichinelle…

      • Ce idealuri social democrate ,crestin democrate,liberale?Lozinci!PNL mai social democrat decat PSD.Cine e in PSD ?mari latifundiari.Carpeli asa as putea definii eu doctrina de partid la partidele din Romania.Suntem pe cale sa compromitem si notiunea de doctrina de partid sau poate sa construim ceva nou,nu m-as mira deloc doar avem experenta am compromis si comunismul.La noi totul este altfel.

    • Ce poate sa caute. un loc linistit sa mai „pescuiasca” ceva contracte de cercetare sociologica, ceva influenta locala, vizibilitate mai buna la televiziuni, interviuri in presa, pe scurt un trai mai bun cu un efort mai mic. Doar nu o sa se apuce sa scrie articole stiintifice si carti serioase pe care nu le citeste nimeni si nuaduc bani. Tot in politica pe care o injura este sansa intelectualului de a-si realiza visurile secrete de faima si buna-stare.

      • A se vedea evolutia domnului Dancu:ideologul PSD perioada anilor 2000-2005,sociologul de acum.Dar cand ma gandesc la ultimul sondaj realizat in Republica Moldova, la alegeri parca gandul ma duce tanand cont de rezonanta de nume la cineva care facea predictii cu privire la cutremure la fel de catastrofale.

  13. O trancaneala fada as putea numii acest articol.Cum ar putea fi imbunatatita bunastarea romanilor?Nu, printr-o economie functionala .Faceti o analiza teoretica ,dar nu am vazut nici o solutie.Parca in subsidiar s-ar vedea asa nevoia un partid miracol.

  14. Problema nu este daca DD vrea sau nu efectiv sa conduca Romania ci ca, pe langa, „smecheria olteneasca” omul a realizat mai mult decat toti sociologii romani (in paranteza profesia pare tarata de abordarea politizanta de inainte de 1989 si nimeni nu iese din cercul vicios al „wishfull thinking”). A identificat clar existenta unor teme sociale cu maxim de impact. Nici un partid politic (care are inaintea oricarei ideologii scopul de a accede la putere) nu va mai putea ignora in viitorul imediat aceste teme. Clivajul intre „establishmentul” politic si realitatea din teren (termen suparator pentru o mare parte din analisti/socilogi care vor o realitate schematizata pe ideile lor si a caror singur contact cu cetatenii este doar la cumpararea din piata a cartofilor)este total. Cred ca cei mai nimeriti sa-l elimine sunt intreprinzatorii (ei cunosc lumea si aspiratiile ei deoarece de aici traiesc). Nici un partid insa nu-i vrea in prima linie deoarece „pudibonderia” politica Romaneasca vrea ca sa avem imagine de incoruptibili doar ca sa crestem tarifele de la usa din dos. Asumarea realitatii sociale, nationale si de imagine din Romania de catre un partid (nou ?) ar duce in timp scurt la castigarea alegerilor de acesta. Ramane sa-si atraga competentele operationale pentru a pune ideile „in opera”. Sunt din cei care detesta modul de a face presa si personalitatea „unsuroasa” a lui Diaconescu dar ii recunosc un merit – a facut, involuntar probabil, cel mai important studiu sociologic privind realitatea aspiratiilor si profilul psiho-uman al Romanilor.
    PS- Modul de punere in pagina dezlanat, al articolului, pare sa reflecte idei (?) cu caracteristici asemanatoare. Verbiaj abundent pentru informatie putina.

    • @Bogdan: „Modul de punere in pagina dezlanat, al articolului, pare sa reflecte idei (?) cu caracteristici asemanatoare. Verbiaj abundent pentru informatie putina.” Domnu’ Bogdan, la cine te referi de fapt? Uita-te si matale la cum scrii inainte sa vorbesti despre altii, poate realizezi care ti-s zbaterile autoreferentiale. In afara de manierismele stilistice din comentariu, ce vrei sa ne transmiti prin critica matale impanat de dezlanata? Sau numai ne arati ca stii sa spui cuvinte? Prietene, intai scrie si dupa aia comenteaza. Parerea mea, monser.

  15. In cazul lui Diaconescu a vorbii de acea adunatura ca de un partid a mai invoca si notiunea de doctrina mi se pare chiar o blasfemie.Da, noi romanii am compromis comunismul si suntem pe cale sa compromitem si capitalismul,pluripartitismul.Acea adunatura nu merita altceva decat ignoranta,deja vad la DDD TV citate pasaje din articol.Probabil in urma articolului a mai crecut cu 1% procentajul.

  16. Mda, observ ca foarte putini au citit cu mare atentie eseul domnului Dancu, domnia sa observa cu ajutorul lui Gogol, ca niciun partid nu propune un proiect de viata, onor politicienii nostri ne servesc un imaginar abstract din care notiunea de fericire si de viata onorabila, intr-un orizont previzibil pentru fiecare segment de varsta, lipseste cu desavarsire!

  17. De partide exotice (crampon , simius și altele) o să avem parte din ce în ce mai des.
    Partidele ”clasice” pierd din ce în ce mai mult teren și nu își dau seama ce li se întâmplă.
    Este, în fapt, un efect colateral al succesului liberalismului și a pieței libere, ca mecanism de selectare a eficienței.
    Acesta a făcut ca o parte din ce în ce mai mare a serviciilor furnizate de stat să fie preluate de mediul privat (Susan Strange). Rolul statului este în retragere spre domenii de complexitate sporită pentru a căror înțelegere este nevoie de o expertiză care scapă majorității electoratului.
    O consecință este faptul că electoratul își pierde interesul pentru instituțiile statale. Ca urmare, dacă instituția nu este importantă, neimportant este și cel care conduce instituția.
    Aceasta este, în opinia mea, motivația principală de alterare a criteriilor de selecție a politicienilor. Lipsa (percepută) de importanță a instituțiilor face nesemnficiative criteriile raționale, lăsând liber terenul pentru cele emoționale, sau pentru neimplicare (vezi tendința de scădere a prezenței la vot).
    Liderii (politicieni sau nu) care mizează pe componenta emoțională, fie că sunt clowni (vezi Brazilia) fie că trafichează semi-mituri (apropos de DD) sunt cei care corespund cel mai bine noilor criterii.
    Cred că ne aflăm la începutul unei crize majore a domeniului politic pentru care nu există încă o soluție de rezolvare. Atât mediul academic cât și cel politic judecă încă în modele care sunt deja depășite.
    Episodul clasic s-a terminat. Partide precum PP vor apărea și capta resurse de putere, mărind instabilitatea establishment-ului clasic. Depinde de reacțiile acestuia dacă va reuși să salveze situația sau se va prăbuși lăsând loc unei succesiuni rapide de dictaturi simius.

    Daniel, liberal

  18. Sint de acord cu d-voastra macar asupra unui lucru:

    Partidele din Romania si moarte, moarte, putrezite, tinute in viata artificial. Fac mai mult sila, iar rezultatul este ca multi nu mai sint implicati politic (cine voteaza in Ro?).

    Iliescu a fost o ciuma pentru Romania, epoca Constantinescu a fost relativ sterila, Nastase si-a batut joc de noi toti, Tariceanu si Basescu au tinut-o intr-un scandal si au indatorat tara cit n-a fost Romania vreodata, dar fara investitii (adica degeaba).

    De 20 de ani tara asta este condusa de oameni fara principii si fara morala. Tradatori de neam, avari, prosti si dobitoci.

  19. Domnule Dancu,
    Am facut mai multe incercari sa intru in contact cu dumneavoastra, in legatura cu pozitia pe care ati exprimat-o fata de Partidul Poporului intr-o emisiune a domnului Turcescu, emisiune in care am intervenit.
    Am crezut ca in urma interventiei mele din acea emisiune o sa va schimbati pozitia, dar, vad ca v-o pastrati.
    Pur si simplu nu-mi vine sa cred ca un cercetator de talia dumneavoasta poate fi tras pe sfoara de Dan Diaconescu.
    Este adevarat ca omul a tras pe sfoara cateva sute de mii de romani de buna credinta.
    Dan Diaconescu nu are nici o lagatura cu Partidul Poporului, cel infintat de mine si de reprezentantii sustinatorilor proiectului cunoscut sub denumirea de Legea Cojocaru. Dan Diaconescu a incercat sa fure capitalul politic de care ma bucur eu si proiectul care imi poarta numele. Cu ajutorul embargoului madiatic instituit de massmedia din Romania ]mpotriva mea si a proiectului meu. L-am prins asupra furtului, cu ajutorul justitiei.
    Cele 15% nu sunt pentru catusele lui Dan Diaconescu. Ele sunt pentru Legea Cojocaru. Ar fi fost 40%, in prezent, fara diversiunea pusa la cale De Dan Diaconescu, in ultimele 10-12 luni.
    Ma-s bucura sa ma contactati.

    • Numai simpla denumire de „Partidul Poporului” este o gluma. Legea Cojocaru ?!? In ce tara traiesc astia ? Ce hazna a ajuns Romania asta …

      Cum se zice oare „dispari” cit mai repede ?

    • D-le Cojocaru! Ar fi cazul sa va dumiriti ca Partidul Poporului a fost creat special de baieti cu ochi albastri pentru a va contracara pe dvs. asa cum Crin Antonescu l-a plagiat pe principele Radu cu ,,altfel de politica”.Dupa cum remarca si alt comentator partidele politice sunt moarte. Eu mi-am permis sa numesc acest fenomen sindromul ciorii vopsite. Nu vedeti ca nimeni nu sesizeaza gravitatea faptului ca actualul parlament a fost ales de o minoritate de 40% din electorat? O zi buna !

      • Draga domnule Sile,
        Cum puteti sa-mi spuneti mie ca Partidul Poporului a fost creat de baietii cu ochi albastri.
        Eu, impreuna cu 45 de sustinatori ali proiectului intitulat Legea Cojocaru, am semnat, CU MAINILE NOASTRE, ACTUL CONSTITUTIV al Partidului Poporului, pe data de 3 iulie, 2010.
        Acest ACT CONSTITUTIV a fost prezentat, pe data de 5 iulie, 2010, la OTV, care a cerut telespectatorilor sa trimita semnaturi la OTV, sa-mi fie predate mie , pentru a le depune la Tribunalul Bucuresti, in vederea inregistrarii Partidului Poporului, cel infintat de noi pe 3.07.2010. In loc sa-mi fie predate mie, 33.148 de semnaturi au fost predate lui Mario Diaconescu, care a incercat sa insele justitia si sa inscrie Partidul Poporului, pe numele lui si al complicilor. Am dovedit hotia si cererea lor a fost respinsa de Curtea de Apel Bucuresti.
        Ati putea avea dreptate daca ati proba ca clanul Diaconescu s-a folosit si de baietii cu ochi albastri. Asta trebuie dovedit.
        Deocamdata, urmariti pe site-ul meu (www.variantacojocaru.ro), sau pe cel al Tribunalului Bucuresti, noua facatura care se numeste Partidul Poporului-Dan Diaconescu.

  20. Parca descrieti „emotia” de inceput de ultim secol al mileniului trecut d-le Dancu. Fara nicio bascalie daca inlocuiti partidu’ boborului cu fdsn si ddd cu iliciescu, descrierea se potriveste pana la detaliu.
    Exemple:
    Este partidul născut dintr-o spaimă de viitor asociată cu o speranță firavă și poate că destul de tâmpă
    Toți cunoscătorii (precizare: din exterior) de politică au considerat că este o șmecherie oltenească, că este vorba de o modalitate de a negocia cu puterea sau de a se apăra în procese. Alții au spus că nu are program, că este doar o afacere (precizare: s-a dovedit ulterior). Mi-am zis și eu, doct, că este un partid-franciză sau un partid-crampon, născut pe spatele unei televiziuni populiste (precizare: tvr-libera)
    Am fost surptins să descopăr că sunt și oameni cu studii superioare care spun că ar vota acest partid-fantomă. E adevărat că nu studiile superioare te fac neapărat mult mai deștept
    precizare: in cazul pdsr este vorba de „studii superioare” marca fane babanu’. Dar sunt de acord ca un carton cu antetul M.E.C.I (indiferent de emitent) NU este un certificat de inteligenta/competenta, Ba din contra… in numeroase cazuri.
    In politică este foarte important cuvântul (…) Cuvântul e doar caterincă, e mort înainte de a se naşte, nu este decât un sunet înșelător si mecanic, un sunet fără nici o fărâmă de suflet, pentru că, la origine, cuvântul însemna la ucrainieni doar “flașnetă”.
    precizare: inca mai traiesc romani care au asteptat (unii, putini, mai asteapta inca) implinirea unei promisiuni facuta in ianuarie 12, 1990 – de cel care avea sa devina adevaratul lider al minerilor.

    Exemplele ar putea continua…

  21. Cred ca partidele au o mare problema in crearea unei structuri interne bazata pe o meritocratie adevarata si nu o structura de prieteni, veri si frati, dar si o dificultate enorma in promovarea unui mesaj care sa le reprezinte si sa le ilustrez cu adevarat comportamentul .
    Televiziunile in mana unor manipulatori sunt adevarate arme letale pentru democratie, iar lipsa unor canale adevarate, sigure de comunicare ingradesc accesul la mesajele partidelor si impiedica cresterea increderii in mesajul lor.
    Desfasurarea sedintelor de partid in vechiul stil PCR(acolo erau mai bine organizate-chiar standardizate) in era internetului si a comunicarii pe mobil este penibil si reduce accesul la viata de partid, impiedica dinamizarea ideilor etc
    Finantarea oculta care domina este daunatoare pe termen lung partidelor si influentei lor in mase.
    Toate partidele au dezvoltata, din cauza lui Iliescu in principal ,structuri de conducere monolit care impiedica accesul la activul de partid al noilor veniti puratori unor idei si idealurii actualizate, se conserva o structura ce actioneaza discretional si interesat numai in interesul personal(vezi Adrian de la UE).
    Succesul lui DD este televiziunea, transparenta si implicarea persoanelor frustrate din alte partide(imi imaginez un fort(partidul si structura interna actuala) atacat de indieni slab inarmati dar agresivi si motivati-persoanele care doresc sa acceada in acest fort). Scaderea lui DD este datorata mesajelor gaunoase si lipsite de continut lansate pe post si evaluate de privitori- oameni nu sunt prosti au numai interese diverite si un nivel de pregatire discutabil.
    Cred ca partidul care va integra in sistemul lui comunicational o modaliatate de comunicare care sa permita transparenta mesajului colaborat cu dicretia discutiilor interne alaturat de un mijloc finantare cat mai usor de controlat si inteles va avea un succes pe termen lung si o masa adevarata de membri de partid.

  22. Aproape toate asertiunile d-lui Dincu sunt valabile SI pentru celelalte partide din Romanica si ceilalti sefi de partide.Daca d-l Dincu ia in serios aceste,,sondaje de opinie” va avea mari probleme la confruntarea cu realitatea.Cu toate ca multi cunosc proverbul nu poti prosti toata lumea tot timpul, multi incearca sa vada cum reactioneaza oamenii care se trezesc dupa ce au fost prostiti. Ar fi suficient sa-si imagineze ce ar fi patit Ceasca daca punea lumea mina pe el . O zi buna !

  23. Am ajuns aici din intamplare. Presupun ca mare parte din postacii de aici (printre care din acest moment ma numar si eu) au un interes de genul „a scris seful, daca nu comentez n-o sa stie niciodata ca ma intereseaza genialitatea lui”.
    Diaconescu nu are nevoie de postaci pentru suport, nu-i plateste si nu are parghii materiale asupra lor.
    Partidele din Romania sunt niste gasti formale iar mare parte din politicieni niste combinatori. E adevarat ca in alte parti chestia asta e legalizata si se numeste lobby. Aici nu.
    O gasca formala urma sa devina probabil si PP, cei care pot face altceva nu prea sunt in politica. Doar investesc in politica, indiferent de culoare, atata timp cat poate rezolva probleme, genera venituri si securiza business-uri.
    Ce sa zic? Mult succes si sa va dea inapoi cei 25% din salariu sau cati erau.

  24. dan diaconescu este inca un exemplu ca in romania cine are bani scapa de puscarie si inca un exemplu ca in romania este multa prostime usor de manipulat prin televiziune

  25. D-le Dancu,sunteti unul din personajele politice,repet -politice,pe care v-am urmarit de mai mult timp,si sincer am o parere buna de pozitia dvs.Totusi am o nedumerire: care sunt motivele care va determina sa va schimbati atitudinea in functie de postul de televiziune la care sunteti invitat? In cea ce il priveste pe DD,cred ca partidul pe care ar vrea sa-l pastoreasca este un fel de telenovela sau un serial gan Elodia si toate numai pentru audienta,c a in rest sa fim seriosi,nu ai nicio sansa..

  26. Acest domn Dan Diaconescu este un pericol mare pentru Romania de maine. daca acum a putut sa obtina aproape 105, la toamna va fi la 15-18%.Nu pot sa pricep ca ce fel de oameni sant, ma refer la inteligenta lor, care il voteaza.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro