Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Pe înțelesul tuturor: grațierea din Parlament

Cristi Danilet martie 1, 2017 Justitie/Ordine publica, Opinie
15 comentarii 7,087 Vizualizari

Definiție: Grațierea este o iertare a condamnatului pentru a mai efectua pedeapsa la care l-a obligat judecătorul prin hotărâre definitivă. Actele de grațiere sunt, de regulă, individuale, și se dau de Președintele țării prin decret, oricând și pentru orice motiv considerat de el ca fiind potrivit. Cam o dată la 10 ani se dă câte o grațiere colectivă. Potrivit Legii 546/2002, Parlamentul este cel care acordă grațierea colectivă, prin lege. În ultimii ani au fost respinse toate inițiativele unor parlamentari în acest sens

Istoricul actualului proiect: În data de 6 ianuarie 2017, în ședința de constituire a noului Consiliul Superior al Magistraturii, Președintele României a cerut ca noul ministru al justiției să nu gireze inițiativele privind amnistia și grațierea. Pe 18 ianuarie, același Președinte se prezintă la Guvern și blochează două proiecte de ordonanțe de Guvern cu acest subiect. În aceeași seară,  Ministerul Justiției a postat pe pagina sa de internet un proiect de Ordonanță de urgență privind grațierea unor pedepse, care avea să fie avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii pe data de 25 ianuarie. Conținutul proiectului a dat naștere unor mișcări civice care au determinat Ministerul Justiției să organizeze dezbateri publice și, în cele din urmă, au convins Guvernul să renunțe la promovarea unei OUG. Cu toate acestea, în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie când a fost adoptată celebra OUG 13, a mai fost adoptat și un proiect de lege cu privire la grațiere. Acest proiect a fost trimis la Parlament pentru aprobare ca lege și se află acum la Senat, înregistrat sub nr. L14/2017. Acest proiect de lege a fost avizat favorabil, cu observații, de CSM pe data de 28 februarie 2017.

Comparație proiect OUG – proiect Lege: La o primă analiză se constată că proiectul de lege este mai strict decât proiectul de OUG, limitând cazurile de acordare a grațierii, dar cu privire la unele aspecte este mai puțin strict. Astfel:

- OUG ar fi permis grațierea a jumătate din pedepsele cu închisoarea aplicate celor care au împlinit vârsta de 60 ani, indiferent de infracțiunea comisă și nu impunea condiția achitării în termen de un an de la liberare a despăgubirilor stabilite prin hotărârea de condamnare; legea nu mai permite grațierea acestor persoane pe criteriul vârstei;

- OUG ar fi permis grațierea a jumătate din pedepsele cu închisoarea aplicate ceelor care au întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani; legea limitează grațierea numai la persoanele care sunt unic întreținător de familie, dar extinde vârsta minorului până la 14 ani;

- OUG ar fi permis grațierea cu jumătate a  pedepselor cu închisoarea aplicate persoanelor  diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale; legea nu mai prevede asta;

- OUG excludea grațierea pentru pedepsele date în cazul comiterii infracțiunilor de incest și furt calificat în varianta de bază; legea permite grațierea pentru acestea!

- OUG permitea grațierea pentru abuzul în serviciu și conflictul de interese, respectiv pentru mai multe  infracțiuni prevăzute în legea anticorupție și în legea evaziunii fiscale; acum legea exclude această posibilitate.

Obiecțiuni la proiectul de lege: Conținutul acestui act normativ este discutabil cu privire la unele aspecte:

- în art. 1 se arată că se grațiază pedepse aplicate, iar în art. 3 că se grațiază măsuri educative privative de libertate – ceea ce presupune procese terminate definitiv; pe când în art. 8 se arată că legea se aplică pentru fapte, ceea ce presupune că se referă la procese încă neîncepute sau aflate în derulare. Or, de esența grațierii este că ea se referă la pedepse, nu la fapte încă neurmărire sau nesancționate;

- OUG ar fi permis grațierea și pentru pedepse cu închisoarea a cărei executare ar fi fost suspendată; legea pare să excludă acum această posibilitate (e firesc, din moment ce se dorește descongestionarea penitenciarelor), dar acest lucru trebuie prevăzut în mod expres pentru a produce efecte!;

- grațierea privește pedepsele cu închisoare și măsurile educative până la 5 ani. Regula în actele de grațiere anterioare era de 2 ani. De reținut că o pedeapsă de 5 ani înseamnă că  infracțiunea este gravă;

- grațierea a jumătate de pedeapsă se aplică pentru femeile însărcinate, dar nu se specifică ce se întâmplă dacă nașterea nu are loc sau copilul decedează după naștere;

- sunt grațiate multe pedepse pentru infracțiuni unde nu avem condamnați în închisoare și mai jos indic care sunt acestea;

- cele mai multe infracțiuni comise în România sunt cele la regimul rutier și furturile; ei, tocmai pedepsele pentru aceste infracțiuni se dorește a fi grațiate.

Grațierea este condiționată. După liberare, cel grațiat va trebui să îndeplinească două condiții, altfel va fi reîncarcerat:

- să achite în termen de un an despăgubirile la care a fost obligat prin hotărârea de condamnare; după mine, ar fi fost firesc ca aceasta să fie o condiție anterioară, necesară pentru obținerea grațierii;

- să nu comită timp de trei ani vreo infracțiune intenționată.

Excepții de la grațiere. De la grațiere sunt exceptați:

- recidiviștii;

- cei care s-au sustras de la executare;

- cei care au comis infracțiunile arătate în mod expres în proiect. Eu am analizat codul penal precum și lista cu infracțiunile comise de deținuți publicată de Administrația Națională a Penitenciarelor la nivelul lunii decembrie 2016 și am ajuns la următoarele două constatări:

Prima constatare: de grațiere vor beneficia cei sancționați până în 5 ani închisoare pentru următoarele infracțiuni din Codul penal (din care se vor elimina recidiviștii):

-        lovire sau alte violențe (186 de deținuți); vătămare corporală din culpă (10); încăierare (22);

-        lăsare fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate (0); împiedicarea ajutorului (0);

-        amenințarea (14); hărțuirea (1); supunerea la muncă forțată (0); hărțuirea sexuală (0);

-        violarea de domiciliu în forma simplă (maxim 77, căci doar o parte vor beneficia de grațiere, cei care au fost condamnați pentru forma simplă a infracțiunii, dar care nu sunt evidențiați în mod distinct în lista furnizată de ANP); violarea sediului profesional în forma simplă (maxim 2); violarea vieții private (0); divulgarea secretului profesional (0);

-        furtul simplu, furtul calificat în forma din primul alineat, furtul de folosință (maxim 4797); abuzul de încredere (6);

-        bancruta frauduloasă (0); gestiunea frauduloasă (0); însușirea bunului găsit (1);

-        deturnarea licitațiilor publice (1); exploatarea patrimonială a persoanei vulnerabile (0);

-        distrugerea fără explozie și incendiu (maxim 115); distrugerea din culpă (0);

-        tulburarea de posesie (4);

-        uzurparea de calități oficiale (2); sustragerea de înscrisuri (0); ruperea de sigilii (0); sustragerea de sub sechestru (1);

-        trecerea frauduloasă a frontierei de stat (1); sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României (0);

-        nedenunțarea (0); omisiunea sesizării (0); inducerea în eroare a organelor judiciare (0); tăinuirea (42); obstrucționarea justiției (0); influențarea declarațiilor (5); mărturia mincinoasă (14); sustragerea sau distrugerea de probe (0); compromiterea intereselor justiției (0); încălcarea solemnității ședinței (0); asistența și reprezentarea neloială (0); nerespectarea hotărârilor judecătorești (2); neexecutarea sancțiunilor penale (3);

-        purtarea abuzivă (1); neglijența în serviciu (0); folosirea abuzivă a funcției în scop sexual (0); uzurparea funcției (0);

-        violarea secretului corespondenței (0); divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (0); neglijența în păstrarea informațiilor (0);

-        falsificarea de instrumente oficiale (0); folosirea instrumentelor false (0); fals material în înscrisuri oficiale, dacă nu e comis de un funcționar (maxim 7); falsificarea unui înscris sub semnătură privată (2); uzul de fals (1); falsificarea unei înregistrări tehnice (0); falsul în declarații (1); falsul privind identitatea (0);

-        accidentul de cale ferată (0);

-        punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat; conducerea unui vehicul fără permis de conducere; conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe; refuzul sau sustragerea de la prevalarea probelor biologice; împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice; nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică; efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public (total aceste 7 infracțiuni: maxim 1396 deținuți);

-        uz de armă fără drept (0); falsificarea sau modificare marcajelor de pe armele letale (0);

-        exercitarea fără drept a unei profesii (0); neluarea și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă (0);

-        camăta (7);

-        zădărnicirea combaterii bolilor (0); contaminarea venerică (0); răspândirea bolilor la animale și plante (0); infectarea apei (0); falsificarea de băuturi și alimente (0); comercializarea de produse alterate (0);

-        acces ilegal la un sistem informatic (17); interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (0); alterarea integrității datelor informatice (0); perturbarea funcționării sistemelor informatice (0); transferul neautorizat de date informatice (2); operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (3);

-        instigarea publică (0); incitarea la ură și discriminare (0); încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni (0); tulburarea ordinii și liniștii publice (78); portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (9); împiedicarea desfășurării unei adunări publice (0); ultrajul contra bunelor moravuri (55);

-        bigamia; incestul (2); abandonul de familie (63); nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (0); împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu (0);

-        împiedicarea exercitării libertății religioase (0); profanarea lăcașilor de cult (0); profanarea de cadavre sau morminte (4); prelevarea ilegală de țesuturi sau organe (0);

-        împiedicarea exercitării drepturilor electorale (0); coruperea alegătorilor (0); frauda la vot (1); frauda la votul electronic (0); violarea confidențialității votului (0); nerespectarea regimului urnei de vot (0); falsificarea documentelor și evidențelor electorale (0); faptele săvârșite în legătură cu un referendum (0).

A doua constatare: de grațiere vor beneficia și cei sancționați de judecător până în 5 ani închisoare pentru infracțiuni din alte legi (dar pedepsite de lege cu închisoare până în 10 ani), cum sunt unele din:

-        Codul Silvic (76);

-        Legea 161/2003 privind transparența în exercitarea funcțiilor publice (19);

-        Legea 216/2011 privind activitatea de cămătărie (4);

-        Legea 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie (1);

-        Legea 365/2002 privind comețul electronic (28);

-        Legea 407/2006 a vânătorii și protecției fondului cinegetic (8);

-        Codul fiscal (16).

Concluzii. 1. Teoretic, orice pedeapsă poate fi grațiată. Parlamentul este singura autoritate publică care poate decide dacă și când este oportună o lege de grațiere și în ce condiții poate fi ea acordată;

2. Contrar a ceea ce a spus Curtea Constituțională în mod repetat cum că CSM nu e obligat să își dea avizul decât pentru legile privind magistrații, constat că Guvernul și Parlamentul consultă în mod frecvent această instituție, iar ea răspunde cu observații extrem de pertinente;

3. Nu există niciun studiu cu privire la numărul cert al celor care vor beneficia de grațiere. Numărul real se va putea determina doar în cursul operațiunilor de acordare a grațierii totale sau parțiale făcute de către judecător. Cunoscând însă practica instanțelor care, de regulă, nu condamnă la pedepse cu închisoare cu executare infractorii aflați la prima confruntare cu legea penală, presupun că mai mult de 2/3 din numărul celor indicați mai sus, care se află acum în penitenciare, sunt recidiviști, deci nu vor beneficia de grațiere;

5. Problema României nu este atât aupraaglomerarea din penitenciare (oricum, sub noile coduri, numărul deținuților este în scădere pentru că noul Cod penal prevede sancțiuni reduse în comparație cu vechiul cod), cât condițiile de detenție (spațiul acordat, asistența medicală, hrana pentru deținuți, programele de reabilitare, capacitatea de reinserție a condamnaților). Or, cu privire la acestea din urmă, nu există o strategie clară de soluționare, ca urmare apreciez că grațierea va produce un efect pe termen scurt.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. ilidia spune:

    O greseala de exprimare: “iertarea de a efectua”, “nu pentru a efectua”. Cum poate fi iertata de efectuare o condamnare cu suspendare !? Pentru ca scopul urmarit este evident “iertarea” lui Dragnea si a altor politicieni, nu a plevustii din inchisori…

  2. griuta spune:

    nu vreau sa traduc articolul, dar e de departe o caracterizare perfecta a ceea ce se/va intimpla in romania. incepe asa:

    ‘In a rule of law society, government officials are not supreme; they are always constrained by
    enduring legal principles; and this constraint is called the rule of law’. si continua asa:
    ‘A government that is truly supreme, that can do anything it wishes, is not ultimately
    accountable to its people, and unaccountable governments sooner or later always become
    oppressive. When given unchecked power, even good people tend to become despots’.

    articolul este unul dintre cele mai bune analize de drept constitutional, enjoy:

    ccd.indiana.edu/file_download/31/vruleoflaw_12.pdf

    • Cristi Danilet Cristi Danilet spune:

      In Romania despre concepul „statul de drept” se invata cel mult la Drept si la Științe Politice, din păcate. Pentru mulți nu are nicio semnificație.

      • victor L spune:

        Probabil ca aveti dreptate.
        Iar cei ce tot vorbesc despre drepturile fundamentale ale omului probabil sint cazut din gaurile negre.
        (Eu unul nu am auzit sa pronunte enormitatea “drepturile fundamentale ale omului” pe cineva din Justitie.)

  3. hm spune:

    Excelent articol. Apreciez foarte mult efortul domnului Danilet in a explica actele juridice si pentru nespecialisti.

    Intrebare: Prin mentiunea ca “se gratiaza fapte” coroborat cu prezenta in lista a infractiunii de “marturie mincinoasa”, sa inteleg ca procesul lui tariceanu se opreste/anuleaza? Cu alte cuvinte specimenul scapa?

  4. Laura spune:

    Deci acum avem 42 de oameni in inchisoare pentru tăinuire, 5 pentru influențarea declarațiilor, 14 pentru marturie mincinoasa, si doar o persoana condamnata in baza Legii 217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie ….

    Sa fie chiar asta realitatea sociala din Romania ?

    • Cristi Danilet Cristi Danilet spune:

      E vorba de cei inchisi in penitenciare, nu condamnati si la pedepse cu suspendare – numarul lor fiind mai mare, evident.

  5. dinvest spune:

    împiedicarea exercitării drepturilor electorale (0)
    instigarea publică (0); incitarea la ură și discriminare (0)
    Iata doua infractiuni pentru care nimeni nu face inchisoare in Ro.
    In conditiile in care pina si Grivei stie ce “grei” ar trebui sa zaca de multi ani si pentru inca alti multi ani in inchisoare pentru ispasirea acestor pacate.

  6. cetatean spune:

    multumiri pentru articol!
    aceasta obstinatie in rau a “clasei conducatoare” in numele a 20% din populatie, in timp ce UE se reformeaza, e de rau augur.

  7. Sergiu Simion spune:

    De la statul de drept la statul penal(ilor)

    Aflam ca stupefactie ca a fost trimis deja in Parlament si avizat un proiect de lege a gratierii care arata marea afectiune a leguitorului si politicienilor fata de infractori si cu aceasta ocazie aflam ca aproape nu exista infractiune care sa nu poata fi gratiata ceea ce inseamna ca in aceasta viziune revolutionara se sterge practic granita dintre infractori si cetatenii normali :

    „….de grațiere vor beneficia cei sancționați până în 5 ani închisoare pentru următoarele infracțiuni din Codul penal (din care se vor elimina recidiviștii):
    – lovire sau alte violențe (186 de deținuți); vătămare corporală din culpă (10); încăierare (22);- lăsare fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate (0); împiedicarea ajutorului (0);- amenințarea (14); hărțuirea (1); supunerea la muncă forțată (0); hărțuirea sexuală (0);- violarea de domiciliu în forma simplă (maxim 77, căci doar o parte vor beneficia de grațiere, cei care au fost condamnați pentru forma simplă a infracțiunii, dar care nu sunt evidențiați în mod distinct în lista furnizată de ANP); violarea sediului profesional în forma simplă (maxim 2); violarea vieții private (0); divulgarea secretului profesional (0);- furtul simplu, furtul calificat în forma din primul alineat, furtul de folosință (maxim 4797); abuzul de încredere (6);- bancruta frauduloasă (0); gestiunea frauduloasă (0); însușirea bunului găsit (1);- deturnarea licitațiilor publice (1); exploatarea patrimonială a persoanei vulnerabile (0);- distrugerea fără explozie și incendiu (maxim 115); distrugerea din culpă (0);- tulburarea de posesie (4);- uzurparea de calități oficiale (2); sustragerea de înscrisuri (0); ruperea de sigilii (0); sustragerea de sub sechestru (1);- trecerea frauduloasă a frontierei de stat (1); sustragerea de la măsurile de îndepărtare de pe teritoriul României (0);- nedenunțarea (0); omisiunea sesizării (0); inducerea în eroare a organelor judiciare (0); tăinuirea (42); obstrucționarea justiției (0); influențarea declarațiilor (5); mărturia mincinoasă (14); sustragerea sau distrugerea de probe (0); compromiterea intereselor justiției (0); încălcarea solemnității ședinței (0); asistența și reprezentarea neloială (0); nerespectarea hotărârilor judecătorești (2); neexecutarea sancțiunilor penale (3);- purtarea abuzivă (1); neglijența în serviciu (0); folosirea abuzivă a funcției în scop sexual (0); uzurparea funcției (0);- violarea secretului corespondenței (0); divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice (0); neglijența în păstrarea informațiilor (0);- falsificarea de instrumente oficiale (0); folosirea instrumentelor false (0); fals material în înscrisuri oficiale, dacă nu e comis de un funcționar (maxim 7); falsificarea unui înscris sub semnătură privată (2); uzul de fals (1); falsificarea unei înregistrări tehnice (0); falsul în declarații (1); falsul privind identitatea (0);- accidentul de cale ferată (0);- punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat; conducerea unui vehicul fără permis de conducere; conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau altor substanțe; refuzul sau sustragerea de la prevalarea probelor biologice; împiedicarea sau îngreunarea circulației pe drumurile publice; nerespectarea atribuțiilor privind verificarea tehnică; efectuarea de lucrări neautorizate în zona drumului public (total aceste 7 infracțiuni: maxim 1396 deținuți);- uz de armă fără drept (0); falsificarea sau modificare marcajelor de pe armele letale (0);- exercitarea fără drept a unei profesii (0); neluarea și nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă (0);- camăta (7);- zădărnicirea combaterii bolilor (0); contaminarea venerică (0); răspândirea bolilor la animale și plante (0); infectarea apei (0); falsificarea de băuturi și alimente (0); comercializarea de produse alterate (0);- acces ilegal la un sistem informatic (17); interceptarea ilegală a unei transmisii de date informatice (0); alterarea integrității datelor informatice (0); perturbarea funcționării sistemelor informatice (0); transferul neautorizat de date informatice (2); operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice (3);- instigarea publică (0); incitarea la ură și discriminare (0); încercarea de a determina săvârșirea unei infracțiuni (0); tulburarea ordinii și liniștii publice (78); portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase (9); împiedicarea desfășurării unei adunări publice (0); ultrajul contra bunelor moravuri (55);- bigamia; incestul (2); abandonul de familie (63); nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (0); împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu (0);- împiedicarea exercitării libertății religioase (0); profanarea lăcașilor de cult (0); profanarea de cadavre sau morminte (4); prelevarea ilegală de țesuturi sau organe (0);- împiedicarea exercitării drepturilor electorale (0); coruperea alegătorilor (0); frauda la vot (1); frauda la votul electronic (0); violarea confidențialității votului (0); nerespectarea regimului urnei de vot (0); falsificarea documentelor și evidențelor electorale (0); faptele săvârșite în legătură cu un referendum (0).”
    Sursa : http://www.contributors.ro/editorial/pe-in%C8%9Belesul-tuturor-gra%C8%9Bierea-din-parlament/

    Pe scurt, in aceasa tara probabil ca marea problema a legiuitorului si politicienilor au devenit de fapt oamenii normali deoarece favorizeaza pe toate caile hotii, batausii, talharii , cutitarii, ultrajul contra bunelor moravuri, incestul, abandonarea familiei/copiilor , profanatorii de cadavre si morminte ,furtul de organe, etc.
    Altfel spus , acest legiuitor / politician ori stie poate mai bine limba rusa decat limba romana, ori s-a inspirat din modelul rusesc contemporan pentru ca in aceasta logica pasul urmator dupa legalizarea furtului ar putea fi :

    a) legalizarea bataii in familie ca in legislatia adoptata recent la rusi , urmat de
    b) legalizarea bataii, violului si crimei cum intentioneaza sa o faca acestia pe viitor.
    (https://www.theguardian.com/tv-and-radio/2016/dec/15/russian-reality-tv-show-allow-rape-murder-game2-winter).

    In sfarsit , cu adevarat interesant este ca in acest caz pana si un jurist poate avea o opinie de politician :

    „Teoretic, orice pedeapsă poate fi grațiată (s.n.). Parlamentul este singura autoritate publică care poate decide dacă și când este oportună o lege de grațiere și în ce condiții poate fi ea acordată;”
    Cristi Danilet – Pe intelesul tuturor : gratierea din Parlament
    http://www.contributors.ro/editorial/pe-in%C8%9Belesul-tuturor-gra%C8%9Bierea-din-parlament/

    Asa sa fie ? Orice pedeapsa ? Atunci , teoretic , Parlementul de exemplu ar putea gratia in egala masura furtul, violul, pedofilia, incestul , canibalismul , crima ?! Si atunci , de ce sa mai construim inchisori ?!

    Marea intrebare este daca in acest caz cetatenii normali fac legile care trimit infractorii dupa gratii ( acesta ar fi statul de drept ) sau daca infractorii fac legile care ii scapa tot pe ei de inchisoare ( dar atunci vorbim de un stat captiv , un stat penal sau al penalilor ).

    • Cristi Danilet Cristi Danilet spune:

      Cu privire la a doua dvs remarcă si opinia mea de „politician”: e regretabil că dvs confundați cea ce permite legea cu ceea ce pot decide politicienii în cadrul legii. După cum am spus, legea permite grațierea oricărei fapte, indiferent cât de gravă sau chiar abominabilă este ea. Că acest lucru este decis într-un singur caz de Președitnele României, sau la nivel național de către Parlament, sau că nu este decis niciodată, ține de cultura statului, de reacțiile sociale și de gradul de democrație. Să vă aduc aminte că un lider al minerilor condamnat la ani grei de închisoare a fost grațiat, apoi s-a revenit asupra grațierii, apoi s-a constatat că acest lucru nu este posibil?! Așadar, ieșiți la vot și aveți grijă pe cine votați. Altfel, patru ani ei pot face tot ceea ce consideră ei că este bine. Și nu aveți ce să le faceți. Asta înseamnă stat de drept și ar fi trebuit să învățați asta până acum.

      • rivengi spune:

        Domnule Danilet, ceea ce omiteti dvs. este exact ceea ce trebuie societatii romanesti actuale..si anume INSTITUTIA ANARHIEI (luati-o ca pe un fel de metafora)…adica, daca politicienii pot face ce vor DUPA CE NOI I-AM VOTAT, de ce noi nu am putea intra, la propiu, peste ei pentru a le spune ca ne pare rau, a fost o greseala, si daca nu pleaca fiecare de bunavoie pe la casele lui, atunci o sa plece cu un sut in fund fugind mincind pamintul…mai putin cei cu permise de sofer, gen serbanel nicolicel.

  8. Sergiu Simion spune:

    @ Cristi Danileţ

    Intre statul de drept si statul penal(ilor). O polemica stranie cu judecătorul Cristi Danileţ

    „ Cu privire la a doua dvs remarcă si opinia mea de „politician”: e regretabil că dvs confundați cea ce permite legea cu ceea ce pot decide politicienii în cadrul legii. După cum am spus, legea permite grațierea oricărei fapte, indiferent cât de gravă sau chiar abominabilă este ea . Că acest lucru este decis într-un singur caz de Președitnele României, sau la nivel național de către Parlament, sau că nu este decis niciodată, ține de cultura statului, de reacțiile sociale și de gradul de democrație . Să vă aduc aminte că un lider al minerilor condamnat la ani grei de închisoare a fost grațiat , apoi s-a revenit asupra grațierii, apoi s-a constatat că acest lucru nu este posibil?! Așadar, ieșiți la vot și aveți grijă pe cine votați . Altfel, patru ani ei pot face tot ceea ce consideră ei că este bine. Și nu aveți ce să le faceți. Asta înseamnă stat de drept și ar fi trebuit să învățați asta până acum.”

    Cristi Danileţ
    08/03/2017 la 16:10
    http://www.contributors.ro/editorial/pe-in%C8%9Belesul-tuturor-gra%C8%9Bierea-din-parlament/

    Acest raspuns uluitor vine partea unui judecator „ fost membru al CSM , promotorul educației juridice în școli și licee , membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție http://www.vedemjust.ro” (http://www.contributors.ro/author/cristi-danilet/?bio) care ne arata cu ce fel de sistem de valori si ce fel de mentalitate juridica ne putem intalni in Romania chiar si dupa 27 de ani de democratie.
    In esenta , pentru aceasta mentalitate „ legea ( nu este mentionata exact care lege…) permite grațierea oricărei fapte, indiferent cât de gravă sau chiar abominabilă este ea” deci autorul , jurist de profesie , considera fara nici o tresarire morala ca acest lucru este normal.
    Mai mult decat atat, in acest caz de vina nu este instanta care da gratierea pentru ca aceasta din urma depinde de :

    „…cultura statului, de reacțiile sociale și de gradul de democrație”.

    Cum ar spune un vechi proverb chinez, autorul „se adreseaza dudului injurand salcamul”. Variabila lipsa in acest caz este exact “cultura juridica” al carei punct de vedere lipseste cu desavarsire.
    Dupa aceasta mentalitate specifica si speciala in acelasi timp, si daca ducem pana la capat aceasta logica , legea poate fi scut pentru orice fapta prin gratierea sau dezincriminarea ei .
    In esenta , daca legiuitorul ( nu conteaza cine este el ) ar da prin absurd o lege prin care sunt permise violul, pedofilia, incestul, crima, crimele impotriva umanitatii,etc. acestea nu ar mai fi considerate infractiuni .
    Argumentul adus de autor in acest caz este un paralogism ordinar deoarece confunda decizia politica cu logica juridica iar pe de alta parte ne arata in ce raport bizar se afla „logica juridica” de la noi in raport cu morala omeneasca si logica aristotelica :

    „Să vă aduc aminte că un lider al minerilor condamnat la ani grei de închisoare a fost grațiat (s.n.), apoi s-a revenit asupra grațierii (s.n.) , apoi s-a constatat că acest lucru nu este posibil (s.n.) ?!

    Avem un exemplu clar de ocrotire a unui infractor prin ingerinta politica in activitatea justitiei , respectiv o demonstratie a modului in care au fost resetate la noi codurile juridice si morale. In acest caz autorul , desi jurist de profesie , trece cu vederea ca Romania a fost de nenumarate ori sanctionata la CEDO pentru nefinalizarea Procesului Revolutiei si Mineriadei din 1990.
    Si totusi , nici o reactie morala a reprezentantilor justitiei care in cazul de fata ridica din umeri exact dupa principiul fatalist : “Asta este ! ”
    Rezultatul ? Statul, politicienii sau chiar societatea in ansamblu joaca alba-neagra cu infractiunile si infractorii incalcand principiile logice , sociale , juridice si morale ( e infractiune, nu-i infractiune, e infractor, nu-i infractor ,etc. ) iar reprezentantii justitiei sunt de acord cu aceasta situatie pentru ca nu au nici o reactie si nici o atitudine.
    Explicatia acestei anomalii juridice si fracturi logice prin care in acelasi timp si sub acelasi raport o aceeasi persoana este si nu este infractor dupa cum bate vantul ( nu din justitie , ci din politica si “de sus”) , autorul o gaseste nu in spatiul politic si juridic , ci in comportamentul cetatenilor la vot :

    ” Așadar, ieșiți la vot și aveți grijă pe cine votați”.

    Adica un fel de ” Asa va trebuie !”. In traducere libera , pentru logica juridica si morala a autorului votul cetatenilor , indiferent de conditiile in care se exercita si de starea lor, este un cec in alb pentru orice ilegalitate :

    “Altfel, patru ani ei pot face tot ceea ce consideră ei că este bine.”

    Ca sa nu existe dubii, in opinia autorului cei votati au un fel de impunitate totala ( politica, sociala, juridica ) :

    ” Și nu aveți ce să le faceți. ”

    In mod strategic , lovitura de gratie administrata cititorilor si implicit cetatenilor este pastrata pentru final . Cu aceasta ocazie aflam si care este conceptia despre statul de drept a unui judecator fost membru CSM :

    ” Asta înseamnă stat de drept și ar fi trebuit să învățați asta până acum “. ( sic !)

    Avem aici o ilustrare perfecta a ceea ce putem numi mentalitatea birocratic-administrativa asupra statului de drept conform careia starea formala surclaseaza starea reala , forma creeaza fondul si “functia creeaza organul”.
    Aceasta mentalitate este grevata de fracturi logice , sociale, morale si juridice .
    In primul rand, suprematia legii intr-un stat de drept ( “nimeni nu este deasupra legii”) nu anuleaza obligatia normalitatii ei sociale , morale si juridice ( o lege care pur si simplu ar legifera crima este un non-sens logic, social, moral si juridic si asta stie orice om cu o constiinta morala ).
    A doua se refera la faptul ca doar simplul vot al cetatenilor , chiar liber exprimat din punct de vedere formal , nu este suficient ca statul de drept si democratia sa functioneze si istoria recenta este plina de asemenea exemple ( Stalin – “Nu conteaza cine voteaza , conteaza cine numara voturile “) .
    In sfarsit , legitimitatea obtinuta prin vot nu poate fi considerata un cec in alb pentru orice ilegalitate.
    Pe scurt, in aceasta tara probabil ca marea problema a legiuitorului si politicienilor au devenit de fapt oamenii normali deoarece favorizeaza pe toate caile hotii, batausii, talharii , cutitarii, ultrajul contra bunelor moravuri, incestul, abandonarea familiei/copiilor , profanatorii de cadavre si morminte ,furtul de organe, etc. (http://www.contributors.ro/editorial/pe-in%C8%9Belesul-tuturor-gra%C8%9Bierea-din-parlament/ )
    Altfel spus , acest legiuitor / politician ori stie poate mai bine limba rusa decat limba romana, ori s-a inspirat din modelul rusesc contemporan pentru ca in aceasta logica pasul urmator dupa legalizarea furtului ar putea fi :

    a) legalizarea bataii in familie ca in legislatia adoptata recent la rusi , urmat de
    b) legalizarea bataii, violului si crimei cum intentioneaza sa o faca acestia pe viitor.(https://www.theguardian.com/tv-and-radio/2016/dec/15/russian-reality-tv-show-allow-rape-murder-game2-winter).

    Marea intrebare este daca in acest caz cetatenii normali fac legile care trimit infractorii dupa gratii ( acesta ar fi statul de drept ) sau daca infractorii fac legile care ii scapa tot pe ei de inchisoare ( dar atunci vorbim de un stat captiv , un stat penal sau al penalilor) ori aici intre logica juridica si logica democratica nu par sa existe puncte de contact.
    Dupa cum se poate observa , cu toate ca in aceasta polemica aprinsa despre o tema fundamentala pentru statul de drept toate cuvintele si conceptele folosite sunt in limba romana , dialogul nu se poate totusi inchega.
    Orice alte opinii sunt binevenite.

    https://sergiusimion.blogspot.ro/2017/03/intre-statul-de-drept-si-statul.html

    • Cristi Danilet Cristi Danilet spune:

      Inteleg uimirea dvs (pentru ca nu sunteti singurul( in fata unor adevaruri clare de cateva sute de ani: parlamentarii pot decide tot ceea ce cred ei de cuviinta, chiar daca poporul nu este de acord – o spun cei care dupa Revolutia Franceza au renuntat la mandatul imperativ in favoarea mandatului reprezentativ, o spun toate democratiile moderne (cu exceptia China, Rusia, Corea de Nord, Cuba, Vietnam). Cu alte cuvinte, acceptati ca Parlamentul (sau Guvernul, cand legifereaza) nu o face pentru el, ci o face in numele si pentru dvs. Si, recent, o spune CCR în decizia 68/2017.
      Acum, ca am depasit nivelul acesta de insusire a unor chestiuni elementare pe care le cunosc copii de clasa a cincea care invata astea la educatie civica, poate ar trebui sa trecem la nivelul de elev de liceu si sa invatam elementele democratiei participative: cu alte cuvinte, dupa ce va exprimati votul, stati vigilent si puneti presiune pozitiva pe alesii dvs in fiecare zi din cei patru ani, legea punandu-ne la indemana mai multe instrumente. Scrutinul public este necesar tocmai ca parlamentarii sa nu abuzeze de puterea pe care le-am dat-o, ci sa ia decizii in interes public.
      PS. Stilul dvs polemic si apropourile rautacioase ma lasa rece. Iar invitatiile dvs puse ib subsolul postarilor mele, la exprimarea unor alte opinii raman, de fiecare data, fara raspuns. Poate ar trebui sa reflectati asupra tonului in care va exprimati public. Daca aveti o problema personala, ar fi bine sa o rezolvati prin alte metode, nu pe un site care se vrea la un anumit nivel.

      • Sergiu Simion spune:

        ” Acum, ca am depasit nivelul acesta de insusire a unor chestiuni elementare pe care le cunosc copii de clasa a cincea care invata astea la educatie civica (s.n.), poate ar trebui sa trecem la nivelul de elev de liceu (s.n.) si sa invatam elementele democratiei participative… .
        PS. Stilul dvs polemic(s.n.) si apropourile rautacioase(s.n.) ma lasa rece. Iar invitatiile dvs puse ib subsolul postarilor mele(s.n.) , la exprimarea unor alte opinii raman, de fiecare data, fara raspuns. Poate ar trebui sa reflectati asupra tonului(s.n.) in care va exprimati public. Daca aveti o problema personala(s.n.), ar fi bine sa o rezolvati prin alte metode, nu pe un site care se vrea la un anumit nivel(s.n.).”

        Scripta manent .Dupa cum va exprimati pe acest site care se vrea de un anumit nivel pentru cititori , dar si pentru autori , stilul dvs de comunicare nu prea are legatura nici cu tema dialogului , nici cu problemele puse in discutie, ci doar cu emitentul opiniei iar “apropourile rautacioase” pe care le reprosati altora va apartin pe deplin si nu au nici o legatura cu democratia participativa pe care invocati in acest context.
        Pe scurt , ati personalizati discutia uitand ca in acest caz nu conteaza persoana dvs sau a mea ( sincer sa fiu, nu trebuie sa va intereseze persoana mea si nu trebuie sa ma intereseze persoana dvs pentru ca sunt secundare in context ) , ci doar tema in discutie respectiv faptul social care a scos in strada 600.000 de cetateni .
        In ceea ce ma priveste consider ca atacul la persoana este cea mai buna dovada a lipsei argumentelor , de aceea este atat de prezent in spatiul nostru social si il putem incadra usor intr-o grila specifica (https://sergiusimion.blogspot.ro/2013/10/mic-tratat-despre-teoria-si-practica.html ).
        Mai mult decat atat, polemica trebuie sa se refere la argumentele folosite in dialog ( si asta
        sigur o stiti foarte bine cu pregatirea dvs juridica ) nu la stil si la ton , cu atat mai mult la
        persoana ( argumentum ad hominem ) si aici lasati impresia neplacuta ca preferati sa dialogati cu ceilalti numai daca sunt de acord cu dvs .
        In viziunea dvs originala asupra dialogului din spatiul public , cetatenii sunt liberi sa-si exprime opiniile numai daca indeplinesc anumite conditii pe care le impuneti respectiv un anumit ton , etc. Fara suparare, aceasta atitudine a dvs :

        „ Poate ar trebui sa reflectati asupra tonului(s.n.) in care va exprimati public. Daca aveti o problema personala(s.n.), ar fi bine sa o rezolvati prin alte metode, nu pe un site care se vrea la un anumit nivel(s.n.).””

        imi aminteste de Antonie Iorgovan ( „parintele Constitutiei”) pe care l-am cunoscut cand eram student pentru ca era asistent de la Facultatea de Drept unde venise din armata ( nu se stie nici cum , si nici de ce ) dar se ocupa de cazarea studentilor in caminele de langa Opera din Bucuresti unde erau studentii de la Universitatea Bucuresti ( Drept, Filozofie, Sociologie, Psihologie, Geologie, Geografie ,etc.) . Acesta isi incepea dialogul cu studentii pe care ii considera subordonatii sai de regula cu : „ Băh , tu stii cine sunt eu ?!” . Cu acest ton si aceasta atitudine primitiva , Antonie Iorgovan ( specialist in domeniul juridic ) a construit ulterior o Constituţie de care era tare mandru si care cu o singura lovitura de măciuca data la un singur articol ( „Averea dobandita( nu conteaza cum ! –s.n.) se presupune a fi licita” ) a secatuit o intrega tara, dar sigur aceste chestiuni le stiti mult mai bine decat mine.

        In sfarsit, ne aflam in spatiul social care nu este proprietatea nimanui si conform Constitutiei toti avem dreptul la opinie , nu numai unii si in conditiile impuse de altii , iar ca cititor si cetatean am dreptul sa-mi exprim opiniile la fel cum il aveti si dvs ca autor. Cu atat mai mult faptul ca sunteti si o persoana publica nu va da drepturi in plus asupra celorlalti decat daca va conduceti dupa principiul „Toti sunt egali, dar unii sunt mai egali decat altii”( Orwell).
        O asemenea conceptie care cred ca v-ar revolta si pe dvs exista in timpul comunismului si a fost amintita cu ceva timp in urma pe un post TV de la noi de un fost ministru de externe:

        „ Legea este ca o bariera. Leii trec pe deasupra, cateii trec pe dedesupt iar boii se opresc in ea”
        Theodor Melescanu

        Recent a mai aparut in presa inca o asemenea inteleapta cugetare :

        „ Intre hoţ şi prost aleg hoţul . Hotul mai lasa in urma lui ceva. De pe urma prostului nu mai ramane nimic“
        Ion Ţiriac

        Ca sa rezumam , marea batalie care a scos oamenii in strada intr-un mod care a uluit Europa si lumea, dar in primul rand pe cei care au facut prostia colosala sa incerce sa legitimeze furtul intr-o tara in care sistemul de valori morale ancestrale nu a putut sa fie distrus nici cu mitraliera, se da de fapt intre mentalitatea de tip comunist care imparte cetatenii unei tari in cetatenii ordinari sau „prosti” ( supusi legii ) si cetateni cu privilegii sau „destepti” ( deasupra legii ), si mentalitatea traditionala la romani cu ancestrale precepte ( prostesti, ar zice unii… ) de genul : „…sa nu furi, sa nu ucizi” , etc.
        Ideea esentiala era aceea ca intr-un stat de drept Parlamentul sau Guvernul , chiar daca sunt institutii alese in mod liber si democratic , nu pot legifera ORICE ( furtul, crima,etc. ) , pentru ca intr-un stat de drept nimeni nu poate accepta ca in numele sau sa fie legiferat ORICE , dar ati evitat cu obstinatie sa va exprimati clar asupra acestei probleme , deci inainte sa inventati o problema altora, este mai bine sa va clarificati singur pozitia dvs fata de morala publica pentru ca nu tot ceea ce este legal este intotdeauna si moral . In acest caz , am avut o dovada recenta si cat se poate de elocventa.
        Imi cer scuze daca v-am lezat cumva prin opiniile mele „rautacioase” ( sic!) desi n-am inteles cum ( spuneti ca am facut apropouri „rautacioase” dar n-ati argumentat in nici un fel de ce sunt asa ) dar raman la convingerea ca romanii merita sa traiasca intr-un stat de drept si ca legea , initiatorii sau reprezentantii ei nu pot fi paravan pentru orice pentru ca o democratie se construieste cu cetatenii si nu impotriva lor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristi Danilet


Cristi Danilet

Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și... Citeste mai departe


România. O iubire din care se poate muri – Gabriel Liiceanu

Gabriel Liiceanu: „Nimeni nu poate spune când alege cineva să nu mai trăiască pentru că viața i-a fost trasă prea jos. Nimeni nu poate spune când anume o societate, acumulând o cantitate de disperare, scârbă și revoltă incompatibile cu pofta minimă de viață, își atinge punctul ei de fierbere. La noi, la români, lucrul acesta e cel mai puțin previzibil. Raportul poporului nostru cu limita a rămas până în clipa de față un mister. Românii numesc «minune» o reacție colectivă pe care nimic n-o prevestește. Și care, raportată la lungile perioade de letargie care o preced, e cu atât mai neverosimilă."

E randul tau

Dle Cranganu, sincer, nu ati gasit nimic mai interesant cu care sa atacati pe frumosul Trudeau ( a...

de: Quebecoisfier

la "Încălzire globală și ipocrizie politică în China și Canada"

Cauta articole

iulie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)