vineri, martie 29, 2024

Pe înţelesul tuturor: despre cifrele refendumului

Nu doare! Nu se dă lucrare. De fapt, nici nu e vorba de ceva complicat sau dificil. În săptămânile următoare vom fi cu toţii bombardaţi cu cifre în fel şi chip. Dacă vrem să înţelegem ce „spun” ele, trebuie să înţelegem logica lor. Ceea ce e uşor, dacă avem răbdare.

În primul rând, se vorbeşte foarte mult despre procente. Procentele reprezintă raportarea unei cantităţi la un întreg. Trebuie să fim foarte atenţi să vedem despre care întreg e vorba.

Exemplu: într-un restaurant sunt zece persoane. Şase comandă vin alb, trei persoane comandă vin roşu, o persoană nu comandă nimic.
Din totalul consumatorilor de vin, cei care comandă vin alb sunt 66% (şase din nouă).
Din totalul persoanelor aflate în restaurant, cei care comandă vin alb sunt… 60% (şase din zece).

Simplificând un pic lucrurile, când analizăm un sondaj în sociologia politică lucrăm cu două „întreguri”, exact ca în exemplul de mai sus. Aproape întotdeauna „întregul” pe care îl vezi la televizor, pe un site sau într-un ziar este cel al persoanelor care spun că ar vota.

De exemplu: „dacă duminică ar fi alegeri, 45% ar vota cu Partidul Arţarilor, 40% cu Brazii şi 15% cu Sălciile.”

Totalul este 100%. Dar nu este vorba despre 100% din populaţia României, sau din populaţia cu drept de vot, ci din cei care exprimă o opţiune de vot. Este foarte posibil ca situaţia să stea de fapt aşa:

„Dacă duminică ar fi alegeri, 50% dintre români n-ar vota cu niciun partid, 22,5% ar vota cu Partidul Arţarilor, 20% cu Brazii şi 7,5% cu Sălciile.”

Totalul 50+22,5+20+7,5.. este tot 100%. Dar e alt 100% – întregul este populaţia cu drept de vot.

De ce este importantă diferenţa dintre cele două feluri de a măsura întreguri? Motivele ar putea ocupa mult, mult spaţiu. Cel mai recent şi important e următorul: CSCI a făcut public un sondaj acum câteva zile. Prezentarea informaţiilor privind intenţia de vot la parlamentare a fost făcută prin referire la un întreg (cei care vin la vot). Prezentarea informaţiilor privind intenţia de vot la referendum a fost făcută prin referire la celălalt întreg (totalul populaţiei). Asta a dat naştere la multe neînţelegeri.

Gândindu-te la ce ai citit până acum, uită-te la cifrele următoare, care sunt chiar din sondajul CSCI:

60% din români ar vota DA.
29% din români ar vota NU.
3% nu răspund.
5% sunt nehotărâţi.
3% n-ar merge la vot.
(total: 100%)

Ştim clar despre care 100% e vorba – românii cu drept de vot (aflaţi în ţară, dar asta este altă discuţie). Dacă sondajul ar fi o imagine perfect corectă a situaţiei, iar toată lumea ar vota „exact ca în sondaj”, care ar fi scorul referendumului?

Ştim că 3% nu vin la vot.
Alţi 3% nu răspund – probabil că nu vor să-şi facă opinia publică. Pentru postarea de azi, hai să-i lăsăm în pace.
Alţi 5% sunt nehotărâţi, dar ar vrea să vină la vot. De obicei, ei votează în aceeaşi proporţie ca şi restul (lucru testat la referendumul din 2007). Să presupunem totuşi că nici ei nu vin la vot.

Rămân 89% dintre români. Ei sunt cei care vin la vot. Ei sunt cei care au o opinie clară. Ştim despre ei că includ exclusiv următoarele două grupuri: acei 60% dintre români care votează DA şi acei 29% dintre români care votează NU.

Din cei care vin la vot, câţi ar vota pentru demitere? 60 / 89, adică 67%. Dacă răspunsul te uluieşte, aminteşte-ţi de exemplul de mai sus, cu restaurantul şi consumatorii de vin alb şi roşu. Am folosit cu o uşoară aproximaţie cifrele din sondajul CSCI. Situaţia este practic identică.

Prin extensie, procentul celor care ar vota contra demiterii este de 33% (adică 29 / 89).

Acest lucru mă duce spre alt subiect: un referendum de suspendare, precum un tur doi al alegerilor prezidenţiale, este un joc cu sumă zero (sau „cu sumă nulă”): dacă o tabără pierde, cealaltă automat câştigă. Asta poate duce la situaţii bizare.

De exemplu, să zicem că cei 3% care n-au vrut să răspundă la sondaj decid să vină la referendum – cu toţii împotriva demiterii.

Care este acum procentul celor care votează împotriva demiterii din totalul celor care vin la vot?

Nu este 36% (adică cei 33% de mai sus + 3% nou-veniţi). Cei 66% pro-demitere au rămas la fel de mulţi. Iar 66+36=102. Totalul nu mai dă 100%. Clar e ceva în neregulă.

Ce trebuie făcut e să recalculăm ponderile diferitelor grupuri în total.
Aveam 89% din români care veneau să voteze. Acum avem 92%.
60 / 92 = 65,2% DA.
(29+3) / 92 = 32 / 92 = 34,8% NU.

Scorul anti-demitere a crescut cu 1,8%. Iar scorul pro-demitere a scăzut cu acelaşi nivel. Impactul este şi mai dramatic dacă oameni îşi schimbă opinia, trecând dintr-o tabără în alta.

Închei tot cu o observaţie derivată din faptul că vorbim de un joc cu sumă zero.

Să zicem că peste şase zile, scorul conform sondajelor este 60% DA, 40% NU.
Câte procente trebuie să recupereze Traian Băsescu pentru a câştiga?

Dacă ai răspuns „20”, mai gândeşte-te o dată. Traian Băsescu ar avea nevoie de 50% din voturi (tehnic 50%+1). Cum el „are” deja 40 de procente, el are nevoie de 10 procente, nu de mai multe. Dacă scorul anti-demitere are 50 de procente+1 vot, automat cel pro-demitere are 50 de procente minus 1 vot.

Dacă scorul conform sondajelor este 60% DA, 40% NU, diferenţa reală este de 10%. Aceasta este natura jocurilor cu sumă zero.

Distribuie acest articol

16 COMENTARII

  1. Cred ca cititorii de pe-aici sunt mai inteligenti decat aveti impresia. Greseala pe care o faceti este sa presupuneti ca ei sunt un esantion reprezentativ pentru populatia Romaniei. Altfel nu-mi explic, de exemplu, intrebarea cu procentele pe care le are de recuperat TB.

  2. Fabula Albinele si ursii (dupa AMP) : Un urs bun apara de ani de zile un stup de albine. Ursul bun crede ca este normal ca si trintorii sa munceasca. Un alt urs, rau, incearca de ani de zile sa stapineasca el stupul. Intr-un an, din cauza frigului, ploilor, inghetului, inundatiilor, florile au fost foarte putine, in consecinta si mierea a fost putina. Ursul rau a convins trintorii sa-l sustina, afirmind ca de vina pentru conditiile climaterice nefavorabile este ursul cel bun. Lupta se duce acum intre ursul bun, care apara stupul, si albinele dezorientate, pe de-o parte, si ursul rau, sprijinit de trintori, pe de alta parte.

  3. Bun si?
    Despre ce cifre vorbim? In aceste sondaje nu cred. Am mai spus-o. Argumentele sunt:
    Toate aceste institute sunt niste biete SRL-uri de apartament cu 1-2 angajati permanent, restul colaboratori ce n-au habar de statistica si care respecta mai mult sau mai putin indicatiile „regizorale’.
    Aceste SRL-uri dau aceste rezultate pe care altii brodeaza la infinit pentru manipularea opiniei publice.
    Dupa alegeri (referendum sau ce-o mai fi) de aceste cifre toti vor uita. Nimeni nu va raspunde pentru cifrele de mai sus. Ce conteza ca sondajul da 70% pentru X? N-a luat decit 52%? Nu e grav, o dam pe spirala tacerii, pe faptul ca cei sondati nu spun adevarul… Important este ca cel sustinut de sondor a cistigat. Si in toata asta, cifrele vehiculate isi joaca rolul de manipulare si vor duce si ele la cresterea procentelor celui sustinut. Nu e adevarat? Pai altfel care e rostul reclamelor? Ca sondajul rolul asta il joaca.
    Fiecare televiziune si fiecare partid sau parte implicata comanda un sondaj SRL-ului pe care il plateste, care-i da rezultatele cerute si pentru care a platit.
    N-am prea inteles ce trebuie sa inteleg eu din articolul asta.
    In rest toate bune. Cu cit mai putine sondaje cu atit mai bine.
    Dar nu mi-a explicat si mie nimeni totusi care sunt incalcarile Constitutiei pentru care a fost suspendat Basescu.

  4. dle Mateescu, eu am inteles ceva totusi (ceva ce stiam :)) – TB are nevoie de (doar) 50%+1 din voturi exprimate pt a le inchide gura celor 2 pacalici (cei din spatele lor nu se vor sinchisi anyway, vor presa inainte cu kkt-urile) – OK

    as vrea sa va intreb totusi – dat fiind ca sondajele din ro se iau oricum cu multa sare si piper, va intreb domnule – acum dupa 2 saptamini aiuristice, cine mama dracului mai crede un milimetru dintr-un sondaj, din ORICE sondaj??

    stiu ca aveti alte instrumente de evaluare dar va intreb direct, ca „simplu cetatean” – cum credeti ca se uita omul mediu la aceste sondaje?
    cu stima

  5. Romanii ar trebui sa gindeasca foarte bine ce vor vota la referendum. Europa, in urma rezultatului, oricare va fi el, stie exact ce are de facut. Crin Antonescu si Ponta si-au pierdut credibilitatea la UE si soarta lor e sigura inca de acum , dar a poporului roman se va hotari dupa vot. Daca 50%+1 din romanii cu drept de vot vor vota DA ,soarta lor va fi aceiasi cu a lui Crin A si Ponta, iar daca 50%+1 vor vota NU, Europa le va mai da o sansa. Daca credeti ca soarta voastra este sigura in mina celor doi, atunci puteti actiona ca atare, dar va trebui sa suferiti consecintele impreuna cu ei.

  6. Cum se citeste un sondaj – fara suparare – este un pic banal. Pe fondul discutiilor ref la conditiile de validitate a referendumului – ca doar asta ne intereseaza acum – corelat cu sondajele de opinie, surprinde urmatoarea argumentatie: referendum valid, din 18 milioane vin la vot 10 si voteaza 6 DA si 4 NU. Presupun ca restul de 8 milioane opteaza tot pentru NU dar nu vin la vot – Acceptam ca se ia o decizie contrara vointei reale a populatiei, asa cum este evidentiata de sondaj dar nevalidata de regula referendumului – nu-i OK.; varianta 2 – la vot vin doar 9 milioane din care tot 6 DA si 3 NU – cistiga opinia NU prin nevalidarea referendumului. Eu mi-am facut datoria, am fost la vot si am votat DA insa rezultatul depinde de cei care nu inteleg nimic. Astazi suntem orbiti si judecam situatia prin prisma subiectului Basescu. Ne aplecam pina la pamint in fata UE -daca intradevar ni se cere sa respectam aceasta regula. Foarte curind insa va trebui sa schimbam Constitutia ca sa ne punem in rind cu celelalte state UE. Atunci, la aceiasi forma de consultare a populatiei vom accepta ca normala o decizie de respingere pentru ca cei care nu inteleg nimic – nu se deplaseaza pina la urna, riscind sa ne arunce tocmai in afara clubului celor care azi ne cer o forma de referendum inexistent in UE? Mai stii? Poate ca tocmai asta isi doresc unii din politicienii de la Bruxelles – sa ne ajute sa parasim acest club select in care noi suntem mazeta?!

      • In 1990 intr-unul din primele numere ale Tineramei scoasa de regretatul Max Banus, citeam ceea ce scrie in link-ul de mai jos. Acelasi lucru l-am vazut ceva mai tirziu intr-o carte scrisa in colaborare de un englez si Alexandr Gordievski (spionul rus salvat).
        http://www.certitudinea.ro/articole/istorie/view/directivele-nkvd-pentru-tarile-din-europa-de-est
        In locul acestui subiect e altceva mai grav. Noul guvern imprena cu parlamentul modifica in timpul jocului regulile. Acest lucru nu se face nicaieri in lumea democrata (spre care tindem sau la care visam). Nu spun ca nu ar trebui schimbate. Dar atita vreme cit jocul e in desfasurare jucam dupa regulile existente. Apoi le schimbam. Daca regula e sa votam de la 8 la 20, de ce s-o schimbam de la 7 la 23? Daca regula e ca pe liste sunt 18300000 de votanti de ce s-o aduci la 15milioane? (Asta cred ca e cifra corecta, sau pe aici, dar a fost bine cu 18 milioane ca avem mai multi consilieri-posturi impartite la clienti). Ai taiat sectiile de vot in strainatate, dar vrei mai multe pe litoral??? De ce?
        Autorul acestei serii de articole vrea cu tot dinadinsul sa ne convinga ca sondajele sunt corecte si ca aceste SRL-uri de apartament ce se cheama INSTITUTE sunt mari somitati in materie… Este dreptul domniei sale sa creada ce vrea. De fapt mesajul subliminal transmis de fiecare articol spune cam asa: Noi va spunem ca 2/3 din romani nu-l mai vor pa Basescu. Noi detinem adevarul, asa ca votati pentru destituire. Nu are basca si d-aia trebuie destituit.
        Deci votul „trebuie aranjat” de natura asta…

  7. D-le Mateescu, chiar sperați că o diferență atât de mare poate fi răsturnată? Singura incertitudine este dacă vor fi prezenți suficienți oameni la vot pentru a valida referendumul. Tot mai multe sondaje indică un scor categoric pentru demitere. Vă întreb cum rămâne cu singurul sondaj care a fost favorabi lui Băsescu, cel făcut de Lăzăroiu. Nu vi se pare scandaloasă diferența din acel sondaj și celelalte? Dacă ar exista o asociație a sondorilor, ar terbui să-i interzică domnului Lăzăroiu să mai facă pe sociologul.

  8. Sondajul nu are relevanta.
    Ce are relevanta in acest moment este deprecierea leului, cresterea pretului energiei electrice, cresterea pretului carburantilor, etc. – actiuni care genereaza scaderea nivelului de trai al romanilor.

    Daca au bani pentru referendum, zane, clovni, baloane, etc. – TREBUIE SA AIBA BANI SI PENTRU MAJORAREA VENITURILOR – asa cum a promis USL, inainte de alegerile locale.
    Sau ne-au mintit?

    Si ca sa nu uite, amintim USL ca trebuie sa faca tot ceea ce a promis!
    Si, pentru ca strigatul nostru sa se auda pana la PARLAMENT, PRESEDINTE INTERIMAR, PRIM – MINISTRU, semnati “APELUL PENTRU INDEXAREA VENITURILOR POPULATIEI (SALARII, PENSII, ALOCATII DE STAT PENTRU COPII, INDEMNIZAŢIE PENTRU CREŞTERE COPIL) SI PENTRU CRESTEREA SALARIULUI MINIM PE ECONOMIE!” :http://www.petitieonline.com/apel_pentru_indexarea_veniturilor_populatiei_salarii_pensii_al

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Barbu Mateescu
Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro