marți, martie 19, 2024

Pesediștii s-au supărat rău pe actori

Tare i-au mai înfuriat și speriat pe mai-marii PSD, pe agramații, fonfii, gușații, plagiatorii care s-au cocoțat de câțiva ani în fruntea partidului care nu mai are aproape mai nimic în comun cu social-democrația europeană, protestele actorilor de sâmbăta și duminica trecută.
Așa că i-au trimis la înaintare pe doi dintre șefuleții din partid, mărunți, peltici, stabilindu-le misiunea clară de a-i pune pe artiști la punct. De a-i trage de urechi, de a le bate obrazul, de a-i amenința mai mult sau mai puțin voalat. Amenințarea pe față devenind, cum nu se poate mai vizibil, parte din arsenalul de luptă al acestui partid naționalist-comunistoid, așa după cum lesne s-a putut vedea din discursurile ținute în week-end de isterizatul președintele Liviu Nicolae Dragnea. Care se comportă de parcă ne-am fi întors în anii 50, în perioada instaurării dictaturii proletariatului.
PSD s-a înfuriat fiindcă a crezut că, dacă în urmă cu vreo doi, le-a mărit artiștilor lefurile cu 50%, ar fi izbutit să le cumpere consțiințele. Iată însă că PSD s-a înșelat cumplit. Așa or fi stând lucrurile prin organizațiile lor orășenești, municipale sau județene de partid, acolo unde totul se vinde și se cumpără la preț mic, dată fiind conștiința și morala în criză, numai că la Teatrul Național din Cluj și la Teatrul Național din București ele stau substanțial altfel.
PSD s-a înfricoșat deoarece nu poate să uite rolul jucat de actori în Revoluția din Decembrie 1989. Și cum lucrurile în România merg din ce în ce în ce mai prost, cum nemulțumirile cresc, cum PSD pierde din ce în ce mai mult teren, iar pierderea nu poate fi recuperată prin radicalizarea discursului lui Dragnea, discurs care a căpătat nuanțe tot mai antidemocratice, de dictator pitic, obsedat, căruia e vizibil că i-au cam cedat nervii, nu e deloc exclus ca protestetele să se radicalizeze, iar actorii să le devină lideri.
Pentru că nu mintea și cu atât mi puțin bunul simț caracterizează PSD-ul de astăzi, ci prostia, ticăloșia și grobianismul, cei aleși pentru a le da replici actorilor care și-au exercitat dreptul cetățenesc de a protesta, drept garantat de Constituție, au fost agramatul și plagiatorul dovedit Liviu Marian Pop și devastatul, ruinatul de consumul excesiv de alcool Dumitru Buzatu, de la PSD Vaslui.
Cum Dumnezeu a putut să le treacă prin tărtăcuță strategiilor de imagine ai PSD, fie ei cei aduși din Israel, fie sărmana, obosita, epuizata Anca Alexandrescu că niște Neica-Nimeni, așa cum sunt șifonatul domn Buzatu ori semidoctul fost sindicalist și compromis pe viață fost ministru al Educației Pop ar putea să îi contracareze pe niște titani ai scenei așa cum sunt Mariana Mihuț sau Victor Rebengiuc ? Oameni care au în spate o carieră construită printr-o muncă titanică și nu prin intrigi de partid așa cum se prezintă faptele în cazul celor doi vorbeți peltici ai PSD?
Cum oare ar fi putut furul Pop sau caraghios euforizatul Buzatu să facă față discursului articulat, argumentat al unui Mihai Călin? Ori prezenței electrizante a lui Marius Manole? Sub nici o formă.
Așa că PSD, tot mai debilitat, mai neputincios, mai lipsit de argumente, mai izolat pe scena politică internațională, mai amenințat cu excluderea din PSE recurge la instrumentele luptei de clasă. Anunță că intenționează să pregătească un mare miting la care vor lua parte nici mai mult, nici mai puțin decât 4 milioane de români. Numărați, firește, după metoda patentată de Pristanda în piesa O scrisoare pierdută.
Apropo, domnule Pop și domnule Buzatu, ați auzit de piesa aceasta? Domnule Dragnea, de când nu ați mai fost la teatru? Sau vă e teamă să ieșiți în lume neprotejat de gorilele de partid?

Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

15 COMENTARII

  1. Personal am cunoscut o jigodie de securist, care pe timpul lui Ceausescu mergea cu actorii in turnee prin Europa si carora le facea raport. Practic un securist care-i spiona tot timpul si care raporta daca se intampla ceva ciudat.
    Astazi, acest om are un tupeu fantastic, este numai un zambet, are bani si calatoreste des, iar din cand in cand merge si la teatru. Stau si ma intreb, cum poate el sa mai mearga la un teatru si sa-i priveasca pe marii actori pe care odata i-a dat in gat si poate le-a facut vietile amare?
    Atata timp cat in Romania vor exista astfel de „elemente” (ca sa folosesc limbajul securistic) venite din negura timpurilor comuniste si puse in functii cheie din politica si administratie, nu ne vom reveni niciodata. Nu putem sa luptam cu un astfel de sistem, cu astfel de oameni care astazi ne ranjesc in fata si care au inscenat Revolutia din 89 pentru ca lor sa le fie bine. Poate ca ar fi timpul ca actorii de astazi sa le insceneze si lor o debarcare cum nu s-a mai vazut in istorie. Destul e destul.

  2. Marius Manole este si extrem de simpatic, deoarece seamana cu baietelul din
    ”Singur in casa” – Macaulay Culkin.
    Mi-l imaginez pe Marius aruncand ștrengarește caramizi in capul
    lui Dragnea care tot fenteaza ,
    lasandu-l pe Ponta sa le ia in plin pe toate.

    • Dar si mai mult seamana cu Putin tanar cand a ajuns
      spion stagiar in DDR.
      Sigur ar fi fost mult mai bine daca semana cu unul ditre multii olandezi
      care ne lucreaza la Comiasie sau in Parlamentu European doar doar
      or apuca macar o Agige daca nu tot Portul.
      Asa insa … viata e nedreapta !

  3. In USA, partenerul strategic al Romaniei, artistii nu sunt platiti de stat.
    Asa cel putin stiu eu despre artistii de film (Hollywood), de teatru (Broadway).
    Deci Romania este inca socialista in aceasta privinta sau intr-o democratie originala asa cum spunea un fost presedinte . Cat mai dureaza tranzitia la capitalism ?

    • Mexicanii au o vorba : ” tan lejos de Dios y tan cerca de Estados Unidos …” Romanul, impartial, e departe si de Dios si de Estados Unidos; e, insa, mai aproape de -dar ce zic? e chiar in- Comunitatea Europeana. Poate ca asa se explica de ce, precum Comedie francaise, Wiener sau Berliner Staatsoper, se mai gaseste si la noi institutia transistorica a Teatrului de stat. Transistorica pentru ca functioneaza pe baza de transistori.

  4. Adevărul e că Marius Manole e foarte electrizant, mai cu seamă în „Viforul”: e așa electric acolo omul, că-ți vine să te joci cu el de-a licuricii, de-a farul luminos de la Constanța…

    Nu mai spun de „Regele Lear”, unde, dacă ai norocul să-ți cumperi biletele care trebuie, vei putea fi scuipat în cap de electricul maestru, comoara acestui neam.

    Cât privește protestul, fiecare are dreptul să protesteze cum consideră, așa cum fiecare are dreptul să judece cum consideră un protest. Eu, de exemplu, l-am considerat penibil. Iar faptul că sunt actori nu mă impresionează cu nimic.

    • da cine te impresioneaza pe tine mai Slavoiule ? olguta, viorica si norica ? mai Sclavoiule, am impresia ca astea te cam tin pe post / functie ! ce nevoie mai ai de Lear cind regele dragnea iti ofera totul si te oblojeste unde te doare ?

    • @ man of war: Drăguțule războinicel,

      „Lear” la care fac eu referire e un spectacol prost, la fel ca și „Viforul”. Dacă n-ai văzut, nu te băga.

      Cine mă impresionează? Sunt mulți oameni care mă impresionează, dar tu nu ești unul dintre ei.

      Altăceva?…

  5. „Acesti filfizoni nesimtiti au indraznit, dupa ce le-am dat atati bani, sa ne deranjeze cu prostiile lor?” Cam asa gandeste alianta de guvernare.

    Vreau sa gandesc la rece.

    O parte din judecatori s-au razvratit(10%), actorii(10%). Cat despre medici si administratie nimic, tac complice. La armata si internele e pe fata, ce mai. La numararea voturilor posibile nelinistitii reprezint in jur de 10%, procent nesemnificativ. Unde e studentimea, vectorul progresului, cei ce ar trebui sa conteste tot, sa nu accepte nimic din start. Stau la coada ca la moaste si se inchina ca parintii lor.

    Si, sa fiu clar, au iesit doar varfurile profesionale, cei ce au reusit prin forte propri, cei ce au luptat si invatat in fiecare zi din viata lor. Restul, stiu in adancul lor ca nu sunt buni de nimic, ca nu stiu cum sa aduca valoare societatii si tocmai de aceea sed adanc.
    Si vor vota cu doua maini PSD & Co.

    Se pierd energii imense in a returna niste mingi trimise de ticalosi acceptand ca niste miei regulile lor.

    Nu vad viziune, proiecte planuri si termene despre cum tara asta poate fi reparata.
    Doar o perspectiva diferita.

    Nu sunt pesimist din fire dar imi plac numerele. Si aici nu vad nici o evolutie cuantificabila.
    Iar cele care se arata imi spun ca PSD + ALDE + Ponta + UDMR vor castiga.

    PS. Interesant rezultatul alegerilor din Moldova. Totul e mai gri acum.

  6. Si totusi, pentru care Justitie se protesteaza in aparare?
    „„Curtea de Apel Ploiești admite contestația formulată de inculpatul Ghiță Sebastian Aurelian împotriva încheierii (…) pronunțată de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Prahova pe care o desființează în totalitate și rejudecând cererea inculpatului admite cererea și dispune revocarea măsurii arestării preventive”, se arată în decizia Curții de Apel Ploiești.

    Decizia Curții de Apel Ploiești este definitivă.

    Acesta a fost ultimul dosar în care era dispusă arestarea preventivă a lui Sebastian Ghiță.”

  7. Tare mă tem că artiștii suspomeniți nu pot egala nicicum ”talentul nativ” al protipendadei de partid ! Ei pot depăși și ”O scrisoare găsită”! Ce să mai vorbim de ”… pierdută!
    Nu știu cine va fi ”Noul Caragiale”, dar urmașii noștri vor avea la îndemână multe ”delicii”!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro