Home » Analize »Energie »Opinie » Citesti:

Petrolul este călcâiul lui Ahile pentru agricultura modernă. Cum ne vom hrăni când nu va mai fi petrol?

Constantin Crânganu iunie 5, 2018 Analize, Energie, Opinie
181 comentarii 7,593 Vizualizari

În prezent, mâncăm petrol

Dacă considerăm toată suprafața pământului din care scădem oceanele, deșerturile, ghețarii și latitudinile extreme, rezultă o zonă locuibilă de 104 milioane km^2. Din aceasta,  jumătate este arie agricolă, împărțită în 40 milioane km^2 dedicați creșterii animalelor și 11 milioane km^2 folosiți pentru diverse recolte[1].

În 1850, an considerat ca marcând începutul Revoluției Industriale, planeta era locuită de 1,2 miliarde de oameni, cărora le reveneau  4,25 ha teren agricol/pers.

În 2018, pe planetă trăiesc circa 7,6 miliarde oameni, care se hrănesc de pe o suprafață agricolă de numai 0,67 ha/pers.

În 2050, se estimează că numărul locuitorilor de pe glob va atinge 10 miliarde; corespunzător, suprafața agricolă care-i va hrăni se va reduce la 0,50 ha/pers.

Întrebare: Cum este posibil ca aceeași suprafață agricolă globală să poată hrăni în prezent de peste 6 ori mai mulți oameni ca în 1850?

Răspuns: Avansurile tehnologice din agricultură (o parte le-am descris în articolul Profeți și vrăjitori: Între eco-apocalips și tehno-optimism) au creat tot mai multă hrană pentru tot mai mulți oameni. Iar avansurile tehnologice au fost inițiate, menținute și dezvoltate continuu de o sursă de energie, ieftină, bogată, sigură, scalabilă: petrolul.

Agricultura modernă (la fel ca oricare altă industrie modernă) folosește intens mecanizarea în cursul producerii, prelucrării și consumului hranei. Iar petrolul este sursa noastră primordială pentru a hrăni mașinile. De aceea, petrolul este hrana hranei noastre – pe scurt, noi mâncăm petrol[2].

Odată cu săparea primului foraj pentru petrol în 1859 (Titusville, Pennsylvania), pot afirma că s-a născut Homo sapiens petrolerus, cel care a dublat Revoluția Industrială cu una agricolă.

Prin mecanizarea pe bază de petrol s-a produs o creștere dramatică a productivității lucrătorului agricol – suprafața agricolă pe care o poate lucra o singură persoană.

De-a lungul majorității istoriei, muncile agricole s-au bazat pe puterea musculară umană și/sau a animalelor de povară, ceea ce a impus o limită joasă pentru suprafața care putea fi recoltată; în plus, adeseori, 90% din totalul populației trebuia să presteze munci agricole. Produsele din petrol (benzina, motorina, lubrefianții) au schimbat radical această situație ancestrală prin oferirea unei energii ieftine și concentrate, care a pus în mișcare tractoare, combine și alte piese de echipament agricol de mare putere. În cartea sa, The Rational Optimist, Matt Ridley descrie valoarea mecanizării din propria sa fermă: O combină modernă, condusă de un singur om, poate recolta într-o singură zi grâul necesar pentru a face o jumătate milion de pâini[3]. Petrolul a transformat un singur om într-un Superman agricol.

Un alt exemplu implică rolul deosebit al petrolului în transportul produselor agricole, de la poarta fermei la centrele de procesare, piețe și magazinele alimentare.

Sute de ani, lumea a fost plină de terenuri agricole bune, dar inutilizabile, din cauza distanțelor mari până la consumatori. Când oamenii și produsele agricole călătoreau pe cai, măgari sau pe jos, costurile de transport depășeau imediat valoarea mărfurilor. În secolul al 20-lea, situația s-a schimbat radical prin introducerea transporturilor pe bază de petrol: trenurile de marfă și camioanele de mare tonaj au redus dramatic distanțele dintre poarte fermei și piețe. Pentru produse non-indigene, au apărut vapoarele transoceanice și avioanele comerciale. Terenuri numeroase, care fuseseră neglijate din cauza distanțelor prea mari și a costurilor prohibitive de transport, au fost integrate în circuitul producției de alimente. Petrolul a făcut posibil, prin transporturi ieftine, ca tot mai mult pământ agricol să fie incorporat în economia agricolă globală, oferind tot mai multă și mai diversă mâncare pentru tot mai mulți oameni.

Miracolul agriculturii moderne, comerciale, care ne hrănește pe toți în lumea vestică și o mare parte din restul lumii, este complet dependent de extragerea, pomparea, rafinarea și distribuirea petrolului, iar tehnologia curentă este critică pentru menținerea acestui flux.

Mai mult petrol semnifică mai multă dezvoltare umană.

O scurtă listă a contribuțiilor petrolului la agricultura modernă se cuvine salutată cu respect:

- Benzina și motorina, reprezentând peste 70% din produsele rafinate dintr-un baril de țiței, sunt esențiale pentru a pune în mișcare tractoare, combine, utilaje de plantat, prășit, irigat, pulverizat pesticide, recoltat, treierat și transportat produse.

- Îngrășămintele sintetice (nitrat de amoniu, fosfat de amoniu, superfosfat, sulfat de potasiu) conțin derivate din produse petroliere (gaz metan).

- Pesticidele sintetice (incluzând ierbicide, insecticide, fungicide, bactericide) conțin ingrediente active sub formă de hidrocarburi obținute din petrol.

- Transportul la timp a produselor agricole proaspete sau refrigerate este vital pentru procesarea industrială a alimentelor.

- Aditivii alimentari, incluzând vitamine, minerale, emulgatori, agenți de prezervare și colorare etc., sunt în bună parte, derivați din petrol. Transportul lor la timp se face pe bază de combustibili derivați din petrol.

- Distribuirea alimentelor procesate se bazează pe producția și transportul de cutii, conserve, borcane, capace de metal și/sau plastic, caserole de plastic, celofan, etichete etc. Multe din aceste produse esențiale sunt derivate din petrol și gaze.

- Distribuirea rapidă și la timp a alimentelor procesate către magazine alimentare, restaurante, spitale, unități militare, școli etc. se face cu camioane frigorifice, bazate pe benzină/motorină.

- Consumatorii merg cu automobilul la cumpărături curente sau de aprovizionare pe termen mai lung. Deplasările la supermarketurile alimentare pot avea loc și de câteva ori pe săptămână.

- Anvelopele necesare pentru a „încălța” toate mașinile agricole sunt produse din cauciuc sintetic pe bază de polimeri extrași din petrol.

O justificare a agriculturii moderne industriale este abilitatea ei de a produce enorme cantități de energie utilizând minimum de energie umană. Eficiența tehno-ecologică este un raport între cantitatea de energie umană folosită pentru căutarea sau producerea hranei și cantitatea de energie extrasă din acea activitate. De exemplu, culegătorii și vânătorii preistorici extrăgeau 9,6 calorii din fiecare calorie folosită pentru a se hrăni. Agricultura irigată extrage aproape 54 calorii pentru fiecare calorie consumată în proces. Fermele industriale reușesc să producă 210 calorii pentru fiecare calorie umană utilizată! Industrializarea sistemului alimentar creează oportunități pentru o hrană incredibil de densă, oferind mai mult de 65% din energia care se găsește în mâncarea tipică preparată în casă.  De aceea, putem spune că într-un anumit sens, astăzi „mâncăm petrol”.[4]

De ce este petrolul călcâiul vulnerabil al agriculturii moderne?

De-a lungul timpului au fost mai multe semnale de alarmă false despre moartea iminentă a petrolului (Știrile despre dispariția petrolului au fost nițeluș exagerate, ca să-l parafrazez pe Mark Twain). Dar, vrem-nu vrem, petrolul se va termina într-o bună zi. Și atunci, ce ne va rezerva viitorul?

Următoarea analogie ar putea oferi un posibil răspuns.

Azotul este ingredientul major al îngrășămintelor chimice folosite atât de agricultura industrială, cât și de micii producători sau proprietarii de terenuri de golf, parcuri, peluze etc. Când azotul este lăsat să se infiltreze în lacuri, populația normală de alge crește exponențial. Ele vor consuma oxigenul și nutrienții disponibili, vor face apa verde și vor distruge prin sufocare aproape toate celelalte specii prezente în apă. Algele, incapabile să se mai dezvolte în condițiile pe care le-au creat ele însele, vor începe să moară. Fenomenul se numește explozie algală.

Petrolul este sursa de azot a omenirii. Iar agricultura modernă a crescut exponențial – mai multă și mai diversă mâncare a condus la creșterea exponențială a populației. De aceea, afirm că petrolul nu doar ne încălzește casele și ne alimentează motoarele diverselor mașini – petrolul ne alimentează și pe noi, de la cereale la legume la carne la pește la fructe. Într-o carte faimoasă și multi-premiată din 2007, The Omnivore’s Dillema,  Michael Pollan prezintă date conform cărora peste 60% din dieta americanului obișnuit provine din porumb produs pe bază de petrol! Pe scurt, mâncăm petrol.

De ce?

Pentru că petrolul îi permite unui singur fermier modern să hrănească 10,000 conaționali și, în plus, să exporte masiv.

În 1870, aproape 50% din populația Americii lucra în agricultură. Începând cu anul 2008, mai puțin de 2% din populație este angajată direct în agricultură.

În 2012, 3,2 milioane fermieri hrăneau toată populația Statelor Unite (314 milioane), contribuiau $166,9 miliarde la PIB și exportau produse agricole în valoare de $141,4 miliarde. Și toate aceste realizări au fost posibile în ciuda unor dintre cele mai mari prețuri ale țițeiului din istorie (peste $110/baril). Cu prețurile mult scăzute în perioada post-2014, fermierii au și mai multe stimulente în mărirea productivității muncii lor.

Petrolul abundent și relativ ieftin a dat naștere unei ere de supra-producție alimentară. Împreună cu avansurile farmaceutice, generate în parte de petrol, omenirea a cunoscut o explozie demografică de tipul exploziei algale. Vom avea oare soarta finală a algelor, strivite și sufocate de propria dezvoltare? Dacă da, atunci petrolul poartă o mare responsabilitate.

Geologii au adoptat termenul Antropocen pentru a desemna epoca geologică actuală, în care geologia, biologia și clima terestră sunt influențate semnificativ de specia umană. Îmi permit să folosesc o altă analogie: Datorită triumfului revoluției argilelor, noi trăim și în Fracocen – o epocă în care economia globală, sugrumată de criza economică din 2009, a căpătat noi și bogate  resurse energetice, petrolul și gazele extrase direct din rocile sursă prin fracturare hidraulică și foraje orizontale dirijate.

Scăderea precipitată a prețului petrolului din 2014, cuplată cu creșterea producțiilor din Statele Unite, a creat speranțe noi că am evitat încă o dată săgeata mortală din călcâiul lui Ahile Peleianul. Dar oare până când se va putea repeta scena săgeții deviate de geniul american? Nu știu.

Cum ne vom hrăni când petrolul se va fi terminat? I have a dream…

Suntem în anul 2xxx. Visul de aur al ecologiștilor a devenit realitate: ultima picătură de petrol și ultima moleculă de gaze naturale au fost arse. De acum înainte, emisiile de CO2 vor deveni amintiri neplăcute (presupunând că și cărbunii au fost arși demult). Încălzirea climatică se va opri și, în cele din urmă, se va transforma în răcirea globală care va declanșa următoarea glaciație. Dar nu intrați (încă) în panică: Panourile solare, fabricate probabil din bambus și clorofilă, vor oferi energia necesară pentru a înlocui petrolul și gazele.

Trenuri, avioane, vapoare, autocamioane, tractoare, tancuri etc. vor circula doar cu energie regenerabilă, provenind din nișe baterii miraculoase, neinventate deocamdată, care vor stoca suficient de multă energie solară sau eoliană pentru a asigura o autonomie decentă acelor mașini. Încerc să-mi imaginez cum vor arăta roțile tuturor mașinilor fără anvelope de cauciuc artificial. Probabil, ca vor fi de piatră, ca în pre-istoria descrisă umoristic în serialul The Flintstones ori pe echipate cu perne de aer sau altă invenție tehnologică.

Moartea petrolului și gazelor va determina dispariția plasticului. Laptopurile și telefoanele din anul 2xxx vor fi făcute din lemn regenerabil. La fel, și periuțele de dinți, tălpile pantofilor și miriade de alte obiecte de plastic.

Se pune, totuși, întrebarea din titlul articolului: Cum ne vom hrăni de-acum încolo, fără petrol (și gaze naturale)?

Foarte simplu, vor răspunde ecologiștii. Precum se hrăneau locuitorii planetei înainte că Edwin Drake să fi săpat prima sondă de petrol în Titusville, Pennsylvania, în 1859: cu produse bio sau organice, obținute fără mecanizare pe bază de petrol, fără îngrășăminte chimice, fără pesticide.

În cartea sa The Wizard and the Prophet, Charles C. Mann prezintă cazurile a doi fermieri de pe lângă Chicago, unul producând bio, celălalt, industrial.

Fermierul bio are 213 ha și opt clădiri dotate cu frigidere alimentate cu energie solară, plus o turbină eoliană. Are 11 angajați permanent și 30 sau mai mulți muncitori sezonieri. Produsele sale bio (peste 1.000, dar în cantități mici) sunt mai scumpe la supermarket decât cele din fermele industriale și, din această cauză, fermierul bio are o clientelă restrânsă.

Toate bune și frumoase, dar nu-mi pot imagina că acest tip de agricultură ar putea juca vreun rol semnificativ în hrănirea a 10 miliarde de locuitori ai planetei în anul 2050. Într-un moment când căutăm mijloace de a dubla recoltele globale, este o greșeală să ne focalizăm pe ferme-butic, indiferent cât de fermecătoare ni s-ar părea ideea.

Fermierul industrial crește grâu și porumb pe 490 hectare și are doar 1 muncitor și jumătate – fiul fermierului, care mai conducea din când în când camionul fermei. Cum se lucrează atunci pământul? Cu mașinile care au costat peste un milion dolari (tractoare, combine, treierătoare etc.) și tratamentele chimice aplicate riguros pe bază de calendar.

Cel mai mare obstacol pentru succesul agriculturii bio este lipsa forței de muncă. Și nu trebuie să ne mire această situație. Imediat după terminarea celui de-al doilea război mondial, majoritatea guvernelor naționale au direcționat intenționat forța de muncă în afara agriculturii. (China comunistă a fost o lungă excepție). Munca pe câmp a fost considerată ca fiind „neproductivă” și „stagnantă”. Scopul politicilor naționale a fost consolidarea și mecanizarea muncilor agricole, care ar fi produs recolte mai bogate cu costuri mai mici și, foarte important, ar fi eliberat forța de muncă necesară dezvoltării industriale. Situația această este ilustrată exemplar de agriculturile țărilor vestice.

România comunistă nu a făcut excepție de la aceste politici și (unii dintre noi) ne aducem aminte de consolidarea forțată a terenurilor agricole, după modelul sovietic, prin înființarea  GAC-urilor și CAP-urilor. Ne mai amintim, de asemenea, și de construirea unor mastodonți industriali în Bărăgan și alte zone, unde au fost atrași să lucreze țăranii „eliberați” prin mecanizarea lucrărilor agricole. Teoretic, țăranii erau împinși să migreze către marile centre industriale, unde ar fi câștigat mai bine lucrând în fabrici și uzine. Iarăși teoretic, atât țăranii rămași la plug cât și cei deveniți muncitori industriali, ar fi beneficiat de pe urma mecanizării și concentrării agriculturii: primii, pentru că ar fi putut obține recolte mai bune cu muncă mai puțină, ceilalți, pentru că joburile industriale ofereau salarii mai mari. Națiunea întreagă ar fi beneficiat de pe urma creșterii exporturilor industriale și agricole, iar mâncarea ar fi trebuit să fie ieftină și abundentă în orașe. Cei care am trăit în România înainte de 1989 știm că realitatea a fost diametral opusă teoriei.

Lăsând deoparte exemplele negative ale agriculturilor comuniste, infestate de virusul mortal al „proprietății întregului popor”, se pune, totuși, întrebarea: Care dintre cele două ferme americane discutate este mai productivă? Care fermă creează mai multe calorii (energie utilizabilă) la hectar? Răspunsul este evident: Dacă fermierii trebuie să producă de două ori mai multă hrană pentru cele 10 miliarde de guri din 2050, fermele-butic nu sunt soluția. Reiau aici motto-ul articolului meu despre profeți și vrăjitori:

Băgați la cap o dată cum vine socoteala

Oricum o-ntoarceţi și o răsuciți

E-ntâi păpica, și apoi morala.

Din punctul de vedere al asigurării hranei zilnice miliardelor de locuitori ai planetei, fermele industriale, bazate pe petrol  câștigă detașat competiția, iar noi putem vorbi cu îndreptățire despre valorile morale ale petrolului și gazelor naturale.

Pentru ca visul de aur al ecologiștilor să devină și mai consistent, după eliminarea emisiilor de CO2, ar mai trebui rezolvate două probleme alimentare, ambele intens generatoare ale celui de-al doilea gas antropogen cu efect de seră: metanul.

Prima problemă o reprezintă orezăriile. Pe planeta asta trăiesc peste 3 miliarde de chinezi, indieni, indonezieni, japonezi, coreeni, vietnamezi, filipinezi ș.a.m.d. care au dezvoltat, de mii de ani, un obicei prost: mănâncă predominant orez. Iar orezăriile, precum se știe, sunt una dintre cele mai importante surse de emisie a metanului antropogen. Chiar dacă profesorul William F. Ruddiman i-a lăudat pe mâncătorii de orez că ar fi reușit, se pare, deturnarea unei noi mini-glaciații timpurii, ordinul de zi nu s-a schimbat: pentru binele climatic al planetei, trebuie renunțat la orez! Bun, dar ce vor mânca miliardele de asiatici? Nu vă faceți griji – Savanții americani de la Land Institute, din Salina, Kansas, au găsit deja soluția: iarba grâului (Thinopyrum intermedium). Este o plantă sălbatică, înrudită pe departe cu grâul actual, și care a început să fie domesticită sub numele comercial Kernza. Marele ei avantaj este perenitatea – nu vor mai trebui arături de toamnă și însămânțări anuale. Partea tristă este că noul grâu face boabe de patru ori mai mici decât vechiul grâu, deci are o productivitate mult redusă. Mai rămâne de văzut și dacă noul grâu va putea crește în Asia de sud-est pe suprafețele ocupate actualmente de orezăriile milenare.

A doua problemă o reprezintă cele peste 3 miliarde de vaci, oi și capre, principalele producătoare de lapte, brânzeturi, carne și lână de pe glob. În ciuda avantajelor enumerate, rumegătoarele au prostul obicei, ca după masă, să se apuce de tras vânturi și râgâieli, care sunt metan antropogen pur. În 2016, rumegătoarele americane au produs 36% din totalul emisiilor de metan antropogen („vânturi” și bălegar). Ce este de făcut? Soluția radicală pentru salvarea planetei de efectele nocive ale metanului antropogen rumegător ar fi eliminarea totală a vacilor, oilor și caprelor. Bun, dar de unde mai luăm, exemplu, lapte? Nicio problemă aici: genialul poet român, Mircea Dinescu, a sugerat soluția încă din 1971:

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
și vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă

Dar cum vom aduna 3 miliarde de comete să le mulgem în fiecare zi?! Păi, nu v-am spus că Dinescu este un poet genial?! Ar mai fi o problemă cu brânzeturile de cometă, mais passons…

===================================================

Concluzii

A hrăni o populație din ce în ce mai numeroasă de pe o suprafață fixă se poate face numai prin creșterea productivității agricole, adică printr-un transfer de tipul energie contra teren. Fermierii industriali au ales între productivitate și eficiența energetică pe baza faptului că investițiile în utilaje, îngrășăminte și pesticide sunt profitabile cât timp petrolul este sursa de energie indispensabilă: ieftină, abundentă, sigură, scalabilă.

Combustibilii fosili dețin un avantaj energetic important în comparație cu multe alte surse de energie. În principiu, ei sunt deja concentrați și acumulați de natură, în timp ce multe surse de energie alternative trebuie să fie mai întâi concentrate de om pentru a produce eficient energie. De asemenea, nu trebuie să uităm că unele tehnologii alternative sunt încă la capătul de jos al curbei de învățare, în timp ce industria hidrocarburilor a cunoscut dezvoltări impresionante după 1859.

Creșterea semnificativă a producției de petrol și gaze coincide cu Revoluția Verde, rezultatul fiind o creștere dramatică a producțiilor agricole. Energia fosilă a fost descrisă ca principala materie primă a agriculturii moderne.

Pe lângă contribuția decisivă la miracolul agricol modern, petrolul este responsabil în mare parte și pentru avansurile făcute de medicina ultimilor 150 ani. Produsele din petrol au permis producția de masă a numeroase medicamente și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru îngrijirea sănătății: spitale, ambulanțe, șosele etc.

Legătura dintre creșterea producției de petrol și creșterea cantității de alimente este direct proporțională. Când resursele de hrană cresc, crește și populația. Pe măsură ce populația crește, cresc și cererile pentru mai multă hrană și, implicit, creșterile pentru mai mult petrol. O analogie cu explozia algală indică vulnerabilitatea sistemului alimentar mondial în raport cu petrolul („călcâiul lui Ahile”).

Cele trei scopuri principale pentru care petrolul este folosit astăzi în întreaga lume sunt hrana, transportul și încălzirea. Competiția pentru petrolul necesar acestor trei activități va fi dură și dureroasă în viitorul apropiat. Când producția de petrol va începe să scadă ireversibil, rezervele de hrană din întreaga lume vor fi în pericol, nu numai din cauza creșterii prețurilor, ci și pentru că petrolul nu va mai exista. Cum ne vom hrăni atunci? Din păcate, nu am un răspuns plauzibil la îndemână.

NOTA BENE

Când eram copil și mergeam la bunicii mei dintr-un sat de lângă Bârlad, primeam la plecare un sfat: Nepoate, dacă treci pe lângă niște tufe de mușețel, oprește-te și salută cuviincios: Bună ziua, doctore !

Nepoților mei, de la Dallas sau de la Pittsburgh (lângă locul istoric unde s-a născut industria petrolului) le dau un sfat oarecum asemănător: Dacă vedeți mișcându-se vreun donkey head („capul de cal” al unei sonde în pompare), opriți-vă și spuneți cuviincios: Mulțumim, donkey head, pentru pâinea noastră cea de toate zilele!

Nu știu dacă urmașii lor vor mai avea ocazia să mulțumească astfel, dar eu sunt fericit că i-am învățat acum o lecție de morală: petrolul amplifică abilitățile noastre de a face lumea un loc mai bun – un loc mai bun pentru oameni.

NOTE_____________


[1] Alexander, P., et al., 2016, Human appropriation of land for food: the role of diet, Global Environmental Change, v. 41, pp. 88-98.

[2] Green, M. B., 1978, Eating Oil – Energy Use in Food Production, Routledge, 205 p.

[3] Ridley, M., 2010, The Rational Optimist: How Prosperity Evolves, Harper, p. 157.

[4] Armelagos, G. J., 2014, Brain Evolution, the Determinates of Food Choice, and the Omnivore’s Dilemma, Critical Reviews in Food Science and Nutrition, vol. 54, pp. 1330 – 1341.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "181 comments" on this Article:

  1. DanielS spune:

    Frumoasa analiza. Din oricare motive am ajunge la disparitia industriei de hidrocarburi, tot acolo vom ajunge. Predictia nu poate fi decat adevarata. Iar articolul reda fara exagerari amploarea schimbarilor care ne asteapta. Un spectacol extraordinar. O civilizatie dezlantuita!!! Infinit mai eficienta decat cea a secolului XX.

  2. Kurt spune:

    Dacă nu ar fi probelma CO2 cu 37 miliarde tone pe an (9,8 miliarde tone pe an sunt C carbune din CO2) am putea crede că energia fosilă e o soluție. CO2 și metan în atmosferă (25 % în oceane schimbă ph înspre acid. CO2 se comportă în apă altfel decât O oxigen și alte gaze) încălzesc oceanele, încălzesc pământul. Nu avem o altă planetă B de exploatat a spus E. Macron la Paris.
    Deci se consumă până la ultimul baril petrolul în viitorii 50- 100 (fraking) de ani. Cu lupte pentru resurse (războaie?).

    … „… Agricultura modernă (la fel ca oricare altă industrie modernă) folosește intens mecanizarea în cursul producerii, prelucrării și consumului hranei. Iar petrolul este sursa noastră primordială pentru a hrăni mașinile. De aceea, petrolul este hrana hranei noastre – pe scurt, noi mâncăm petrol… „….

    După petrol se exploatează gazele (150 de ani?) și cărbunele(300 de ani) până la ultimul m3 si kg. Energia fosilă cu emanarea de CO2 e bine cunoscută. Consecințele sunt cunoscute.
    Fermierii americani câștiga azi mai mult cu porumb transformat în combustibil decât cu export ca aliment. Genetica, tehnologii noi (glycosfat ucide albinele, insectele? După albine murim noi?), multe sunt imprevizibile ca succes pentru alimente?
    Centralele nucleare electrice, peste 400 pe pământ, au deșeuri radioactive care sunt depozitate milioane de ani (peste 250 milioane de ani pământul va fi din nou un continent).
    Africa va avea 2050 peste 2 miliarde locuitori. Migrația ilegală din Africa e deja azi o problemă nerezolvată în Italia /UE.

    Lupte pentru mâncare?
    Migrație din cauza catastrofelor climatice?
    Migratțe din cauza demografiei în Africa?
    Migrație din cauza conflictelor în lumea musulmană, în orientul apropiat?

    Multe întrebări și puține opțiuni?

    • Josef Svejk spune:

      Pai daca chiar credeti ce spuneti de ce nu va aduceiti contributia personala la reducerea emisiilor CO2?! Puteti renunta la locuinta, la transport , la curentul electric, la alimentele procesate, la imbracaminte, etc. Va mutati in sanulnnaturii, hranindu-va cu mere padurete si va reduceit astfel amprenta de CO2 cu un impreionant 80%-90%, Cand incepeti?!

      Piticul Macron, care se tanguie ca nu mai are nici om planeta de rezerva, calatoreste degeaba de-i sare basca. Nu ar fi mai simpla sa bata campii la telefon sau in videoconferinte in loc sa emane tone de CO2 si sa arda zeci de mii de tone de kerosen doar pentru a-si binedispune gazdele cu aberatiile sale politic-corecte + diferitele tampenii ingenioase pe care le postuleaza cu o periodicitate nefireasca?!

      In aceeasi nota oameni rai si chitibusari socotisera ca deplasarea lui Obama la o conferinta de mediu din Italia in 2017 a generrat in 2 zile emisiile de CO2 produse de o familie americana mediu intr-un an. Si toate astea doar ca sa tina un discurs despre nimic si plin de lugu-lugu, precum Pingelica pe la congresle sale epice…

      • Kurt spune:

        Am norocul să merg azi numai cu trenul. Am mers destul cu mașina, probabil peste 700.000 km. Nu e ideologia mea cu CO2. E preluat din medii, unii mai convingători (astronauții de pe stațiunea internațională văd din înălțimea de ca. 400 km un pământ cu o atmosferă subțire. Un hurican în atlantic acoperă o parte a pământului. Oceanul peste 27 de grade naște huricani). Club of Rome 1970 nu m-a convins, erau ideologi, nu îmi plac misionarii de nici un fel (în nici un caz regățenii români ortodoxi xenofobi, legionarii interbelici și naționalcomuniștii ceaușiști).
        Exagerările în medii sunt una, realitățile pe care vrem să le vedem, să le verificăm e alta.
        Aici de acord.
        Check, recheck, doublecheck.

        • Harald spune:

          @Kurt – trenul e eficient dincolo de un anumit număr de pasageri pe zi și dincolo de o anumită calitate a serviciului. În UK, numărul de pasageri s-a dublat în 20 de ani, în urma privatizării și creșterii calității serviciilor ( 4h20′ durata minimă a călătoriei pe 600 km, între Londra și Edinburgh, 84 de trenuri pe zi, într-o zi normală de lucru).

          Dar în rest, chiar și în Germania numărul de pasageri a scăzut cu 6% din 2000 încoace, iar acum propaganda lui Merkel folosește un nou indicator, ”pasageri-km”, astfel încât să rezulte totuși creștere.

          Trenul e foarte bun în sinea lui, însă nu dacă e admnistrat de stat. Exact ce se întâmplă în România după 1989 cu căile ferate, tot asta se întâmpla și în UK în anii ’60, pe vremea când serviciile de transport pe calea ferată erau de stat. Iar Franța pare să intre și ea în aceleași probleme, începe să fe tentantă desființarea liniilor regionale, când problema reală e de fapt administrarea incompetentă din partea statului.

          • Kurt spune:

            De acord cu toate.

            Franța încearcă să schimbe structura și functionarea SNCF (sindicatul CGT, comuniștii se opun violent, statutul bătrânilor va rămâne un timp, un fel de funcționari „Beamte” unde conducătorii de locomotive merg cu 54 de ani în pensie. Tinerii primesc condiții mai nefavorabile… e Agenda 2010 G. Schröder/SPD care e azi la 17%). SNCF are 50 miliarde datorii care trec în budgetul statului francez. De Gaulle s-a decis în anii 1960 să termine războiul în Algeria (multe încercări de atentate) și să construiască trenurile rapide, să construiască suburbii în jurul Parisului.
            Relațiile cu Bundesrepublik s-au înbunătățit târziu, după întâlnirea cu Konrad Adenauer, urmează 1963 tratatul Elysee, azi reânoit. Nu s-a ajuns la cooperare pe căile ferate, Siemens a proiectat alt sistem german. UE nu are un concept pe căile ferate comunitar. Azi se poate merge de la Paris la Stuttgart cu două locomotive /motoare.
            De la Constanța pe căile ferate la Londra via Brussel /Paris cred că ar fi o treabă bună. De la Iași (Cernăuti-Chișinău) la Trieste via Viena e posibil dacă UE se decide cea ce Elveția a preluat în constituție: transportul transalpin de la Geneva /Milano la Rotterdam merge numai pe șine (tunel de 50 km cu trei tuburi, deci 150 km). Când se construiesc tunelurile transcarpatine pentru a lega regiunile „istorice” din România între ele?
            Sunt un citoyen care preferă orasele metropole- regiune. Diversitatea, pluralitatea locuitorilor la Londra (Primarul) , N.Y, Amsterdam e o realitate de mult timp. Metrourile sunt o necesitate urbană în aceste aglomerații (Curitiba în Brazilia de Sud are un transport comunal cu autobuze excelent). Ca inginer am relații cu toți specialiștii ingineri pentru Smart Home (electricieni, instalații „Wärmepumpen”, etc). Am sfătuit cunoscuții mei să renunțe un timp la fotovoltaic atâta timp cât nu au acumulatoare, electrocare. Pompele de schimb (Wärmepumpen) transforma 1 kw electricitate în peste 3 kw căldură din aerul ambiant. E o industrie favorabilă și în România de azi. Reduce dependența gaze/petrol de Rusia lui Putin!
            Bundesbahn cumpără 120 garnituri ICE în viitor. Viteza de 230 km /h de la Berlin la München e realitate după Wiedervereinigung 1990. De la Stuttgart la München va dura încă 10 ani pe toată distanța. La fel Karlsruhe- Basel.
            E vorba de mulți bani la transportul pe șine. Statisticele tale arată cât de complex va fi acest transport.

            Constanta -Londra? Cred că da.

        • Josef Svejk spune:

          Domnu; Kurt,

          Lasati gargara cu miticii & ortodocsii. Si trenul produce emsii cu efect de sera, daca chiar credeti in gargara aia. Iar daca credeti, in loc sa va tanguiti ca o baba, treceti la fapte asa cum v-am recomandat:

          - renuntati la locuinta
          - reuntati la imbracaminte
          - renuntati la alimentele procesate
          - renuntati la curentul elctric si comunicatii
          - renuntati la orice forma de teraport afara de talpa personala.

          Toate cel de mai sus produc emsii de gaze cu efect de sera mult peste nivelel emisiilor anturale.
          Pasul urmator e sa va mutati frmusel in sanul naturii.

          Daca nu le faceti pe toate acestea, inseamana ca nici dumenavoastra nu credeti in prapastiikle pe care le indrugati. Iar daca nu le credeti de ce o mai faceti?!

          • Kurt spune:

            Am avut parte ca copil de ce descrieţi. Sat de 5000 de locuitori, la 10 km celălalt sat. Copii liberi pe izlaz, pe câmp, cu patine, la fotbal. La liceu s-au schimbat multe.
            Construiesc case, blocuri, clădiri Smart Home cu cea mai mare pretenţie. Sunt bine izolate cu 20 cm Styropor.
            Blocurile comuniste (am avut parte, copii îmbrăcaţi-vă mergem la pat, 12 grade în bloc) sunt fără izolare bună, consumă de 4- 5 ori cât o clădire modernă. Risipa e o caracteristică a moștenirii nationalcomuniste. Azi pe un Dolar produs românesc se risipește energie. De unde câștig? Din „decalajul istoric” ? Din prostie?
            Teoria, calculele unora nu mă derangează. Ca inginer nu am ce să discut cu un obsedat. Mă derangează stilul de mahala, dar nu mă privește. Nostalgia unor pui de securiști &PCRiști e treaba lor.Trecutul e trecut.
            Am încredere în tinerii de azi care nu vor să emigreze cu meseria „lucrător degajat” în mâna unor intermediari.

            • Josef Svejk spune:

              Kurt ur,

              Problema dumenavoastră nu-i ingineria ci lipsa cronică de concentrare care vă facecu desăvârșire incapabil să înțelegeți un text simplu. Pentru un ungur vorbiți/scrieți o română foarte bună, oricum mult mai bună ca maghiara mea. Deci nu bariera lingvistică e problema.

              Vă repet așa mai rar ca să o prindeți:

              Curentul electric, hainele de pe duneavoastră. locuința în care trăiți, alimentele pe care le consumați, apa pe care o beți, internetul, orice formă de transport de la tren până la trotinetă și căruță. toate, toate genereza emisii antropogene de gaze cu efect de seră. Dacă chiar credeți că acest emisii au vreo-un efect în schimbarea radicală și ireversibilă a climei planetei, atunci ar trebui să fiți primul care să renunțați la toate astea și să vp întoarceși la standarul de viață al omului din neolotic.

              Dacă nu aveși minimul bun simț să o lăsați mai moale cu gargara & platitudinile iecologist-socialistă. Erted uram?!

            • Kurt spune:

              Clar ca buna ziua.
              Româna mea e foarte restrânsă, vocabular 10% din limba maternă. La Budapesta am vorbit 1974 românește cu D. Kristiöry (soția Schmidt era șvăboaică), azi rămâne numai engleza cu copii.
              Peste 250 milioane de ani globul va avea un singur supracontinent. Nimic e veșnic pe pământ.
              „Kill a cow“
              ar trebui să fie imnul ecologiștilor. O vacă emite gaz metan cea ce este de peste 20 de ori mai activ “climateric“ decât CO2. Un miliard de vaci sunt matematic o problemă pentru ecologiști cu calculator? Un miliard de mașini nu emit atâtea gaze CO2 „climaterice“ decât vacile.
              Ecologiștii renunță la lapte și carne de vită?

            • Josef Svejk spune:

              @ Kurt

              Kurt ur,

              Uram Istenem!! Acum vreti sa omorati vacile! OK Sunteti in urma, Cjiar si aici sunteti in urma. Sunt deja alti icologisti si mai zduncinati ca dumneavoastra. Califonia a adoptat in 2016 legislatia privind recucerea emisiilor de gaze cu erfect de sera ale vacilor. :)

              http://sacramento.cbslocal.com/2016/09/19/gov-jerry-brown-signs-law-regulating-cow-farts-landfills/

              Urmatoarea tinta ar trebuio sa fie paurea tropicala. in pecial cea a amazoniana. Si acolo cantitatile imesne de vegetatie in puterefactie produc emsiii enorme de gaze cu efect de sera. Ce propuneti?! Dupa ce extemrinati vacile, elefantii, rinocerii, bizonii si alti mari producatori de gaze cu efect de sera, banuiesc ca veti reconanda cateva explizii termonucleare pentru defrisarea urgenta a paduii amazoniene :)

              Ce ar fi sa incepeti totusi cu ceea ce v-am recomandat la inceptut: Mutarea in sanul naturii si reducerea masiva a amprentei dumenavoastra de CO2. Care a sa o chestie ceva mai putin invaziva si mult mai practica….

              Cand incepeti?

  3. ion adrian spune:

    In fine ajungem si la intrebarea finala care poate fi pusa de mult.

  4. Vasile spune:

    - Până la apocalipsa petrolului s-ar putea să prindem o criză politică majoră. În acel moment vom învăța pe repede înainte cum să trăim cu un petrol scump.
    - Bateriile din următoarea decadă ar putea fi de tip solid-state, sau cu electrozi cu structuri nanometrice. Bateriile vor oferi suficientă energie pentru a pune în mișcare un tractor. Toshiba a prezentat baterii cu anodul confecţionat din oxid de titaniu-niobiu. Samsung, LG, Panasonic au în dezvoltare baterii solid state. (deja avem camioane electrice)
    - Pentru o parte din probleme se vor găsi cu siguranță soluții.

    • donquijote spune:

      Pentru moment, cea mai buna metoda de stocare a energiei este tot cea descoperita in urma cu nustiucate milioane de ani de planeta-mama.
      Petrolul nu s-a degradat, sta acolo de milioane de ani, nu s-a acrit, n-a mucegait, ba din contra.
      O baterie se mai descarca si singura – mai mult sau mai putin in functie de tehnologie, dar niciodata nu ramane fixa.
      Pentru acumulatori electrici, mai avem de trait pana sa vedem solutia finala.
      Eu banuiesc ca solutia utilizabila pe scara larga va fi la fel de departe de ce se pune acum pe piata ca “ultima tehnologie” precum este un scenariu SF de acum fata de Star-treck de la prima aparitie… (cand vad unul dintre acele episoade mi se par mai apropiate de Jules Verne decat de ecranizari 2016-18)

      Mai e mult pana departe iar petrolul … nu stim cat din el am consumat, fiindca doar am zgariat suprafata pamantului. Poate ca vorbesc in necunostinta de cauza, dar placile pamantului s-au plimbat si in vertical, nu numai la suprafata iar forajele de 10 kilometri adancime nu inseamna chiar investigatie exhaustiva.

      • Vasile spune:

        -În economie e o problemă de rentabilitate. Depinde cu cost va fi adus la suprafață petrolul din zonele dificile (artice, mare adâncime, domnul profesor știe mai bine).Pentru că există posibilitatea să existe petrol pe piață, dar la un preț la care energia din alte surse să fie mai ieftină.
        - Stocarea energiei pe termen lung se poate face și în prezent – cea mai simplă fiind uleiurile vegetale și biomasa. Hidrocarburile sintetice sunt o altă soluție (mult prea costisitoare în prezent).
        - Bateriile actuale sunt doar o parte a unor lanțuri energetice. Pe viitor ne putem aștepta la alte soluții.

        • donquijote spune:

          Inteleg si sunt de acord; dar rentabilitatea este ceva relativ la epoca. Pe masura ce tehnologia devine accesibila (fiindca ingeniozitatea mintii omului nu si-a atins nici pe departe limitele – cum se va intampla previzibil cu hidrocarburile, totusi) preturile devin acceptabile.
          O furculita din aluminiu ar fi fost un lux – din motive de pret – chiar la curtea regelui Soare, dar acum este considerata prea ieftina.
          Eu unul, presupun ca rezolvarea problemei energiei va veni din reusita reciclarii (adica, cel putin neutralizarii) deseurilor nucleare.
          Sunt optimist ca urmasii nostri pot rezolva problemele energetice, in timp, pastrad mediul ambiant curat; evident, cu conditia sa nu se incaiere din nu are importanta ce motve si sa se autodistruga.
          Evident, planeta va gasi resurse de restabilire a echilibrului in scurt timp dupa disparitia Omului.
          Un mic exemplu, caun experiment de laborator: microdelta din Vitan. Formata pe o groapa de gunoi, plina de tot felul de resturi si deseuri, isi datoreaza existenta miraculoasa nu grijii fata de protectia mediului ci ignorarii. Probabil ca din prea multa atentie ce i se acorda, fie va disparea fie va deveni un paradis artificial mentinut in viata cu un consum de resurse demn de o cauza mai buna.

  5. Harald spune:

    În engleză nu sună atât de pitoresc, se potrivește mai bine o formulă consacrată în latină, est modus in rebus și una în limba română să nu-ți faci chip cioplit. Restul e rezolvabil :)

  6. bogdan.b spune:

    Multumesc pentru articol ( si pentru toate celelalte articole). Am o senzatie ( din ce in ce mai accentuata ) ca dvs va distrati copios ( cand scrieti articolele) pe seama ecologistilor PC marxisti culturali etc . Parca va vad , de exemplu intreband un student ceva de genul : ” daca am avea o combina electrica de recoltat , putere = x , calculati , va rog greutatea bateriilor necesare ca respectiva combina sa lucreze 12 ore fara intrerupere ” :)
    Cu deosebita stima
    PS . Sunt din Iasi . La un moment dat spuneati ca s-ar putea sa tineti cateva cursuri anul viitor. Va rog sa ne anuntati si aici cand .

    • unu spune:

      De curiozitate, de ce trebuie sa functioneze 12 ore fara intrerupere ? Nu mai bine 3 combine la 4 ore ? Sau schimbam bateriile?

      • Josef Svejk spune:

        Ajungeti la dilema soției mele. Îi plae foarte mult să toaleteze gzonul, tufele și copacii din curte dar nu poate folosi un „trimner” (nu știu cum să-l traduc) pe benzină din cauză că e prea greu pentru ea.

        Are fouă trimmer-e electrice și câttva baterii. Ceea ce rezolz eu cu trimmer-ele pe benzină în cam o oră durează la ea cel puțin două secvențe de două ore în două zile diferite între care se încarcă batriile. Mie nu-mi place grădinăritul de nici un fel. După cum spuneam, ei îi place. În acest caz nu e nici o problemă lipsa de productivitate, pentru că e un hobby. Însă atunc când dec=vine vorba de supraviețuire treaba se schimbă radical.

        • unu spune:

          Pai tocmai, ca fiind vb de supravietuire nu e nici o problema o mica intarziere de schimbat baterii/hidrogen sau o investitie initiala mai mare in mai multe combine care sa lucreze concomitent. Si desigur nu mai zic ca probabil bateriile or sa progreseze si toata discutia de aici e degeaba. Daca e vorba de viata si de moarte putem sa punem pe camp si un reactor nuclear miniatura si alimentam 10 combine si gata.

          Apropo cu biodiesel nu merge? Dala din rapita ?

          • Josef Svejk spune:

            Tocmai ca e o problema imensa: Pioductivitate de 4 ori mai scazuta adica preturi mult mai mari, pentur ca cea mai mare parte a oricarui pret din lumea dezvoltata e manopera. Iar productivitatea de 4 ori mai scazuta e cazul fericit. In realitate productivitatea masinlor electrice e de fapt mult mai scazuta. Ceea ce inseamna in cazul agriculturii foamete. Cand se vor descoperi bateriile miracol ce pot concura benzina nu voi avea nicio problema sa renunt imediat la motorul cu combustie.

            Biodiesel-ul e intra-devar o solutie numai ca nu si pentur cei ce fac afaceri. Masina pe care o am merge cu E85 (etanol – uin combustibuil foarte popular in Midwest) mai precis in orice amestec de E85 si benzina. Personal alimentez cel mai adesrea cu E85 mai degraba decat benzina. Mi-a ramas in cap recalama de la apogeul pretului petrolului de prin 2007-2008: “Better buy from Midwest /Than throw your money into the Mulahs in the Middle East”. Chiar daca azi nu mai e adevarata si grosul petrolului vine de fapt de la sondele din cele doua Dakote sua din Canada.

            Chestia e ca din punct devedere economic nu e rentabil. Pretul galonului de etanol e cu ~ $0.5 mai scazut ca cel al benzinei. Masina consuma mai mult etanol decat benziona. Pentru ca etanolul/biodiesel-ul sa fie cu adevarat rentabil ar trebui sa fie cu ~ $1/gallon mai ieftin ca benzina. Treaba devine dramatica atunci cand remorchez barca. Consumul se prabuseste pe la ~ 20 mile/gallon 10-12 mile/gallon (peste 20 de litri/100 km). Daca merg la distanta mai mare atunci sunt fortat sa alimenteze cu benzina. Pentru un camion care transporta marfa sau pentru un tracor agricol asta e ruina curata. De aiai nu e (inca) o solutie. Devine o solutie doar atunci cand petrolul e scump. problema e ca transportul scump scumpeste TOTUL. Deci nu va fi orcumm un motiv de bucurie. In plus in cazul SUA trecerea pe etanol; inseaman practic renuntarea la exproturile de alimente adica foamete cumplita prin Africa si alta parti faine ale lumii ce traiesc infulecanf surplusul agriculturii americane.

    • @bogdan.b

      Nu încerc să mă distrez pe seama ecologiștilor PC (cu excepția benignă a articolului de azi, în care l-am pomenit pe un poet drag mie, Mircea Dinescu). Mai degrabă, ca și în cazul anterior al fracktiviștilor, mă străduiesc să subliniez ruptura dramatică lor de realitatea cea de toate zilele – un rift (nu falie) geologic produs de lipsa cunoștințelor elementare, suplinite de un hei-rupism ideologic.

      Voi reveni la Universitatea din Iași ca profesor Fulbright în perioada octombrie 2018 – iunie 2019. Unul din cursurile pe care le-am propus Departamentului de geologie va încerca să analizeze legăturile și intersecțiile ultra-sensibile dintre petrol, dezvoltarea societății și variații climatice (Oil, water, population, and climate: A synergy). Articolul de azi va fi folosit ca rampă de lansare a unor discuții de seminar.

    • Vasile spune:

      Necesarul energetic mediu estimat pentru arat este de 147KWh/ha. Un tractor electric cu baterii de 1500KWh ar permite aratul a 10Ha pe zi. Bateriile actuale ar cântări 6 tone, peste 10 ani greutatea acestora s-ar putea reduce la jumătate.Încărcarea tractorului se poate face în 60 de minute de la o stație specială. Adoptarea tractorului electric se rezumă la costul de operare nu la preferința unei anume surse de energie.

      În viitor vor exista tractoare electrice, conduse autonom de rețelele de calculatoare, ce vor pleca singure la arat pe câmp, ghidate prin GPS și se vor întoarce automat la stația de reîncărcare. Asta pe lângă soiurile de mare productivitate, modificate genetic pentru a crește în cuve, cu un cocktail de substanțe nutritive.

      • Harald spune:

        Nu e neapărată nevoie de baterii, prin cariere și prin balastiere se pot întâlni excavatoare electrice, de puteri mult mai mari decât cele diesel. Ele lucrează la punct fix și au branșament aerian, am văzut așa ceva chiar și în România, la o balastieră de pe Siret.

        Se poate construi un astfel de sistem și pentru tractoare sau combine agricole, cu o autonomie de ordinul a câteva sute de metri. Pentru mobilitate mai mare, tractorul sau combina n-ar avea decât să fie deconectate de la un stâlp și conectate la următorul, ceea ce se poate face mult mai rapid decât reîncărcarea bateriilor. Dar combustibilul diesel e mult mai eficient, asta pe lângă faptul că un motor de tractor sau de combină poate fi alimentat cu tot felul de înlocuitori, obținuți din grăsimi vegetale. Agricultura e ultimul loc unde trebuie neapărat motorină curată :)

        Cât despre tractoare ghidate prin GPS, problema asta e complet paralelă cu cea a combustibilului folosit. Pentrru ghidare automată (prin GPS sau prin metode mai pământene) e nevoie de suprafețe prea mari lăsate la dispoziția exclusivă a tractoarelor, iar riscul de a omorî animale și oameni e mult prea mare.

        Useful hint: a apela la reclama oferită de soluții hi-tech, gen ghidarea prin GPS, pentru a promova aberații ecologiste, păcălește oamenii doar la început. În timp, ei învață să detecteze minciuna instituționalizată, chiar dacă toată societatea devine duplicitară, la fel ca în vremurile comunismului.

        • Munteanu spune:

          Nu pot decat sa raspund celui care ne sperie ca vom fi calcati si ucishi de tractorele, mashinile si camioanele conduse de calculator prin GPS. Fii linistit Harald vei muri ucis de un avion fara pilot sau mitraliat de un tank condus de calculator. Vehihulele conduse de calculator sunt mult mai sigure decat cele conduse de operator uman cu toate ca accidente inca se mai produc totushi mult mai putine decat cele produse de operatorii umani. Nimeni nu a fost inca indignat de TGV condus si el de calculator care ca toate trenurile mai calca si el pe cei care traverseaza calea ferata dar acolo toti suntem de acord ca e de vina mortul deci de ce n-ar fi de vina mortul si in cazul altor vehihule autonome. Cica tractoarele electrice ar fi prea grele. Un fost inginer electric American acum shomer si fermier a observat ca tractorul lui are nishte greutati din fier folosite ca balast in fata. A aruncat balastul si in locul lui a pus baterii de aceishi greutate. A inlocuit si motorul tractorului cu unul electric. Ce a ishit poate functiona doar o ora fara reincarcare dar el e multumit caci poate conecta tractorul la instalatia de irigatie mobila pe care o avea deja si atunci cand e conectat tractorul se incarca din mers si ara singur condus de instalatia de irigare mobila. Ferma e conectata la reteaua de electricitate dar are si baterii solare si elice eoliana deci produce mai multa electricitate decat consuma deci fermierul primeshte si bani de la compania de electricitate in general caci exista si perioade cand consumul depasheste productia si el plateshte electricitatea consumata.

          • Harald spune:

            @Munteanu – s-a mai discutat despre vehiculele feroviare, ele pot fi autonome pentru că sunt restricționate de șine. Trenurile automate există și funcționează pentru că pot merge doar pe unde le duc șinele, nu pe unde vor computerele. Computerele sunt ca niște câini de la stână: fac o treabă excelentă, dacă au un cioban care ia deciziile. Dar dacă lași câinii de la stână fără cioban și fără gard, liberi să ia ei deciziile, rezultatul e un dezastru. La fel e și cu computerele care conduc vehicule. Șina e gardul de care au ele neapărată nevoie.

            Avioanele fără pilot au și ele niște operatori undeva la sol, chiar dacă la mii de kilometri distanță de locul acțiunii. Exact ca și în exemplul de mai sus, avioanele fără pilor sunt tot ca niște câini de la stână.

            Iar dacă tu crezi că toată agricultura planetei poate funcționa cu tractoare electrice având autonomie de o oră, poți să crezi în continuare tot așa, nu se supără nimeni. La nivel individual se pot construi tot felul de gadget-uri interesante, recuperezi baterii dezafectate, modifici vehicule destinate casării etc. Dar dacă încerci să produci la nivel de uzină gadget-urile astea interesante și să le vinzi ca utilaje noi, abia atunci vei descoperi cât costă ele cu-adevărat și că sunt total necompetitive pe piață.

            • Munteanu spune:

              O.K. deci vom calatori cu trenul Chuo Shinkansen condus de calculator cu 505 km/h. Mashinile cu shofer sunt oricum nesigure de cand au aparut deja camioanele, tractoarele si autoturismele conduse de calculator. Komatsu Frontruner transporta 100 de tone si nu are shofer. Evident daca tamponeaza vre-un auto-turism nu mai ramane nimic din el nici din pasageri. N-a tamponat nici unul dar nu se stie e mai bine sa suflam si-n iaurt. Cum functioneaza avionele fara pilot care au ucis deja multi terorishti nu stiu caci e secret militar. Totushi din cate am auzit ele pot lua decizii autonome care pot fi si grshite si au ucis deja si nevinovati dar programul se perfectioneza mereu. Acum ele pot recunoashte fata unui terorist sau vocea unuia care vorbeshte la telefon deci in viitor se vor reduce accidentele si ne-vinovatii ucishi. Cu tractorul electric si autonom ai uitat de instalatia de irigare mobila care functioneaza deja prin SUA condusa automat si ea poate conduce si tractoare, combine, etc. atashate de ea si le poate incarca si bateriile din mers astfel incat o ora de autonomie este utilizata doar pe acele parti mici ale fermei unde instalatia de irigatie mobila nu ajunge sau cand tractorul este folosit in alte scopuri decat cele agricole.

      • Harald spune:

        @Vasile – 10 hectare pe zi e o productivitate modestă pentru un tractor. Ghidarea prin GPS e utilă pentru tractoare mari, cu motoare diesel foarte mari, care se pot duce până spre 60 – 70 de hectare pe zi. Dar asemenea tractoare tot au nevoie de un tractorist la bord, ghidarea prin GPS e utilă pentru precizie, pentru a nu consuma inutil prea multă sămânță și prea multă motorină.

        A îmlocui fiecare astfel de tractor mare cu câte 6-7 tractoare pe baterii (poate chiar 10, ținând seama de timpul pierdut cu reăncărcarea și incidentele aferente) e un pas în direcția greșită.

        • Vasile spune:

          @Herald Nu am cunoștință de astfel de tractoare cu 60ha/zi. Pot să-ți spun că un tractor U650 ara 3Ha pe zi cu 35 de litri de motorină la Ha. Un tractor modern de peste 120Cp poate ara 8ha/zi cu un consum de 25-30 de litri pe Ha. Îți vorbesc de tractoarele vechi U650 cu injectoare mecanice pentru că acestea funcționează și pe ulei vegetal (înlocuitor pentru petrol).

          • Harald spune:

            U650 e un tractor preistoric, iar un consum de 35 de litri de motorină la hectar e strigător la cer :)

            În zilele noastre, un tractor care se respectă consumă de ordinul a 4 – 5 litri de motorină la hectar, dar pentru asta are un motor de peste 16 litri și puteri gen 500 CP, 550 CP sau chiar 600 CP. Secretul productivității e să ai cât mai puține treceri la hectar, iar un tractor care ară 22 de brazde la o singură trecere e ”un pic” mai productiv decât unul care ară 3-4 brazde la fiecare trecere.

            E oarecum contraintutiv, dar tocmai de asta e nevoie de motoare diesel mari la tractoarele mari. Iar eficiența motoarelor diesel mari rezultă din lipsa infrastructurii necesare. Îl trimiți pe unde n-a mai fost niciun vehicul niciodată și când îi mai trebuie motorină îi trimiți la fața locului o camionetă cu câteva butoaie. Rezultatul pe ansamblu e mult mai ieftin decât construirea de drumuri, rețele electrice, stații de reîncărcare pentru baterii și altele asemenea.

          • Harald spune:

            @Vasile – uite unul mai modest (european-size) din Franța:

            https://www.youtube.com/watch?v=IZkZd52blNg

      • donquijote spune:

        Statia “speciala” inseamna: sa fie capabila sa livreze o putere de 1500 kW in interval de o ora (un calcul grosier), ceea ce la o tensiune de 240 V inseamna ceva mai mult de 6000 de amperi. (Putem muta un zero de la amperi la volti, ca sa micsoram pierderile, dar dam de alte probleme…)
        Inteleg ca se incarca in impulsuri sau in functie de tehnologia fiecarui producator (nu-mi sunt cunoscute detaliile), dar Energia acumulata in baterii (care va fi transformata in lucrul mecanic asupra campului de pamant – nu al campului electric) vine din puterea electrica “varsata” in baterie de la o sursa …
        Si asta, prin niste conductori electrici capabili sa permita curenti asa de mari intr-un timp atat de scurt.
        Cand toate vehiculele vor fi numai electrice, vom avea niste cabluri pe suprafata pamantului, comparable cu conductele petroliere? Va fi tehnologia supraconductibilitatii suficient de bine pusa la punct si de ieftina?
        Ca tractiunea electrica va fi pana la urma solutia pentru transport este aproape evident. Cum va arata la final, este mai putin evident, asa cum nu se putea anticipa in 1850 cum va arata un autovehicul in secolul 21.

        • Vasile spune:

          @donquijote Privește la trenuri sau la metrou. Acolo ai o locomotivă cu motoare electrice de până la 7500KWh alimentată printr-un pantograf de un cablu cu 27.000V. Pe o linie pot fi mai multe locomotive. La troleibuze ai două cabluri cu 750V și troleibuzele cu motoare de 150KWh.
          - La fermă poți avea o stație trifazată de 380V și 250 de amperi așa cum ai astăzi într-o uzină de dimensiuni reduse.
          - Infrastructura electrică trebuie regândită și redimensionată. Așa cum facem conducte de gaz de 1 metru diametru, tot așa vom construi și noi magistrale electrice.

          • Harald spune:

            @Vasile – așa … și cât te costă să construiești respectiva linie ferată? Care e numărul minim de trenuri pe zi, astfel încât acea linie ferată să se amortizeze într-un orizont de timp previzibil, 30 – 50 de ani ?

            Guvernele europene au confiscat aproape toate căile ferate în ultimii 150 de ani, dar n-au fost în stare nici măcar să le electrifice pe cele confiscate. Uită-te pe o hartă CFR din 1921, compar-o cu una de azi și spune ce s-a mai construit în Transilvania în ultima sută de ani. Dimpotrivă, s-au mai desființat chiar și din cele moștenite în 1921.

          • donquijote spune:

            E mare diferenta; singura asemanare este ca se foloseste energie electrica.
            Daca nu se cunoaste legea lui Ohm si ce-i aia curent si tensiune, continuu si alternativ, se pot imagina tot felul de solutii fanteziste.
            De-aia se si mira unii ca nu sunt deja toate masinile 100% electrice – e o conspiratie! a legilor fizicii.

      • ion spune:

        Daca vorbim de cost de operare. Cel putin teoretic o masina electrica e mult mai simpla si mai fiabila decat un motor termic. E si mai simplu de produs un motor electric. Mai putine piese, elemente in miscare, nu are cutie de viteza, se poate controla mai simplu. Nu mai zic de poluare acolo unde e utilizata, foarte actual in oras, tuneluri (am stat 1.5 ore blocat in tunel recent, efectiv te sufoci in masina cu motoare termice, nici sa le opresti ca stai mai mergi 10 m si iar …). La noi pe strada schimba tevile (canalizare, apa) au zis ca preventiv :) lucreaza 2 excavatoare … polueaza si fonic si aerul, nu poti respira, in conditii de oras ar fi frumos sa fie electrice, sa le dai o priza nu cred ca prezinta problema chiar acum, nici nu pot spune ca lucreaza continuu, 80% din timp sunt pornite si stau pe loc, in cazul motorului electric ar fi utilizate doar cand face ceva. In conditiile orasului mai mult se sta pe loc, in acelasi timp motorul termic lucreaza aproape continuu la majoritatea.

        Acelasi combustibil teoretic are o logistica mai complicata, spatii speciale, de obicei murdare, pericol de explozie, incendiu, pericol la transport, in unele locuri nu se stie ce torni in masina de fapt.

        • Prototipescu Fanel spune:

          intre o canistra cu benzina si una cu acumulatori de litiu, in portbagaj, nush daca as prefera a doua varianta, din punct de vedere al sigurantei

  7. Josef Svejk spune:

    Ca de obicei dl. profesor Crânganu ne delectrază cuun articol interesant și incitant. Felicitpri autorului!

  8. Josef Svejk spune:

    Sigur că petrolul se va termina odată și odată. Atăta doar că până atunci vom fi ceva mai deștepti decât suntem azi. Descoperirea petrolului de șist ne-a dat ceva mai mult timp sp ne pregătimm pentru viitor.

    Tentația evidentă e hai să-l raționalizăm sau să-l facem atât de scump încât să se reducă masiv consumul și să o lungim cât mai mult. Numi că aici e o problemă. Scump sau raționalizat înseamnă automat un standard de viașă scăzut și sărăcie. Problema e că societățile sărace nu prea inovează. Omul are nevoie de prosperitate și libdrtate pentru a descoperi chesti nli și interesante. E un paradox: Pe de o parte trăiim on „on borrowed time” pe de altă parte dacă strângem cureauq ne reducem enorm șansele de ieșire din impas.

    Omul e o creatură de un imens succes. În mod cert vom descoperi alternativele la petrol cu mult înainte ca acesta să se termine. Imaginea grotescă de humor negru schițată de autor nu se va produce de fapt niciodată. Nimeni nu va arde ultima picătură de petrol sau utimul centimetru cub de gaz, penru simpul motiv că vom ava alternative cu mult înainte ca hidrocarburile să se temine. De fapt o parte din acele alternative există. Pe măsură ce hidrocarburile devin tot mai puține și mai scumpe alternativele devin tot mai rentabile economic. Numai că și aici e o balanța fină: Încercarea de a foța mâna economiei și de a stimula artifical anumite surse de nergie în detrimentul altora are rezultate devastatoare. Lucrurile trebuie să se dezvolte de la sine în mod natural și nicidecum prin măsuri administrative.

  9. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Pope summons oil execs to Vatican to talk climate change

    Pope Francis will meet with some of the world’s oil executives next week, likely to give them another moral nudge to clean up their act on global warming.

    Climate change policy and science experts are cautiously hopeful but aren’t expecting any miracles or even noticeable changes.

    Officials at the Vatican and Notre Dame would not disclose who is coming. BP, however, confirmed that its CEO Robert Dudley plans to attend, and Exxon Mobil said CEO Darren Woods would be there.

    Sfântul Părinte nu-și dezminte intențiile sale de a se implica în probleme pe care Sfinția Sa crede că le poate rezolva prin autoritatea Scaunului Papal. Am prezentat eforturile sale într-un articol de anul trecut, Președintele Trump, Papa Francisc și Acordul climatic de la Paris – Cronica unui eșec anunțat

    • Josef Svejk spune:

      Si-au tras catolicii un Papa (sa nu le fie cu deochi!) parca-i prim-secretarul de la Ilfov din vremea iepocii… :)

    • Despre Bergoglio spune:

      Cred ca multi catolici se scarpina in cap de citiva ani complet dezorientati si nu le vine sa creada ce vad si ce aud de la actualul papa.

      Am dat recent peste un articol al lui Gelu Trandafir, “Post-adevăr la Vatican. O scrisoare a Papei Benedict XVI a fost (prost) manipulată” (pacat ca nu a gasit un blog mai decent pe care sa isi publice excelentul articol):

      http://inliniedreapta.net/stire/scrisoare-benedict-francisc-manipulare-fake-news/

      care a fost pentru mine ultima informatie care imi lipsea ca sa nu mai am nici o indoiala ca Papa Benedict XVI a fost inlaturat printr-o lovitura de palat si inlocuit cu o drona (impostorul Bergoglio).

      Manipularea scrisorii Papei Benedict XVI a produs furtuni si valuri uriase pe internet, dar, cit de interesant(!), agentiile de presa si trompetele lor din mainstream media nu au suflat o vorba. Nimic. Zero.

  10. bancher spune:

    Lipsa petrolului va influenta in rau agricultura tarilor dezvoltate, ex cea a Germaniei, Statelor Unite si a Canadei.
    La noi totul se face cu sapa si cu mana: porumubul se pune inca cu parul, se sapa cu sapa, ingrasamintele se pun manual, recoltatul se face tot cu mana. La vie este la fel: se da cu sapa, se pliveste manual, se culege cu mana, iar strugurii recoltati pot fi adusi acasa si cu caruta, incarcati in saci de plastic.
    Asa ca, cu sau fara petrol, agricultura noastra tot manual se va face.

    • donquijote spune:

      Poate n-o sa va vina sa credeti, dar am vazut aplicatii reale prin care masina agricola este monitorizata prin satelit si transmite o sumedenie de date la un dispecer, astfel incat acesta gestioneaza fiecare picatura de combustibil si fiecare samanta si fiecare timp mort (in cazul in care Dorel s-ar abate pe la MAT ca sa-si mai traga o tuica in instalatie).
      Si asta aici, la noi in, tara noastra, nu pe planeta Marte. Ceea ce nu cunoastem, nu inseamna ca nu exista.
      Aha, era sa uit: e cam criza de tractoristi in Romania, din cauza de tractor cu gps. Desi salariile sunt mai mult decat motivante.

  11. gigel spune:

    Discutabile afirmatii. Mancam petrol ? Ce inseamna “a manca” ?

    Teoretic avem un ciclul al carbonului in natura si asta dinainte de arderea combustibililor solizi. Ce mancam / ardem noi, e carbon din dioxidul de carbon din aer + ceva energie de la soare folosita de plante pentru fotosinteza. Energia o folosim pentru reactiile biologice, daca mancam planta, de ex. energia din zahar, carbonul se intoarce in natura ( in mare parte prin dioxidul de carbon pe care il expiram ? ), si carbonul e returnat in totalitate daca nu suntem in crestere ori ne ingrasam – tot ce ne trebuie de fapt e energia. La fel se intampla si daca am arde lemnul plantelor, carbonul se intoarce in atmosfera si apoi in alte plante, cu energia Soarelui. Acum, daca avem noroc ca planta sa fi mancat CO2 din asta “nou” provenit din arderea petrolului, atunci se poate spune ca mancam petrol, dar carbonul e doar “suport” pentru ce ne intereseaza pe noi din mancare, strict biologic vorbind: energia.

    Raportul, fata de 1850 este 2:1 adica 2 parti din CO2 este din combustibili solizi si 1 parte e cea de dinainte de 1850. Deci, dpdv al carbonului, mancam 2/3 petrol iar energia, cum spuneam, daca dam la o parte fertilizatorii, e una solara, nu din petrol. Asta asa, for the record.

    Nu spun asta ca sa critic, dar cred ca plantele ar fi crescut binemersi si cu nivelul de dioxid de carbon de la 1850. Desi articolul arunca o perspectiva cu care sunt de acord: cum naiba ne mai lucram pamantul fara petrol, eu zic ca, strict in de materie fotozinteza, nu are rost sa facem temenele petrolului.

    Domnul profesor ar putea avea 100% dreptate cand spune ca “mancam petrol” daca, sa zicem, vom creste plantele la lumina artificiala: atunci vom manca “petrol” crescut cu energie din petrol. Sau poate vom manca energie din uraniu, cascade, cine stie.

    • Sintagma „mâncăm petrol” a apărut prima dată pe coperta unei cărți de succes, publicate în 1978 de Maurice B. Green (Ref.#2), la 5 ani după prima criză mondială a petrolului (1973). Scopul cărții (și, cu toată modestia, al articolului meu) a fost să provoace consumatorul obișnuit să evalueze implicațiile pe termen lung ale obiceiurilor sale alimentare și să-l facă să reflecteze la reconcilierea lor cu scăderea precipitată a combustibililor fosili. Subliniez, este vorba de anul 1978, când fracturarea hidraulică nu fusese încă revoluționată și când spectrul coșmaresc al curbei lui Hubbert întuneca orizonturile omenirii.

      Am amintit în articol că americanii mănâncă peste 60% produse din porumb pe bază de petrol. Aș vrea să propun, pe baza unei experiențe personale, o completare a sintagmei „mâncăm petrol”: De fapt, unii dintre noi mai și ”bem petrol” !!!

      La sfârșitul anilor 1970, eram inginer geotehnician la Atelierul de Proiectări Județene din Vaslui. La marginea e nord a orașului, tocmai se construise Fabrica de Coniac, care producea un coniac 100% original românesc- coniacul Vasconi. Într-o bună zi, directorul Fabricii m-a invitat să discutăm la fața locului modalitățile geotehnice de amplasare ale unei budane adiționale de produs coniac. Am acceptat și m-am dus pentru prima – și ultima dată!- la Fabrica de coniac.

      Știind de prin cărți că băutura veritabilă se produce numai în Franța, dintr-o varietate specială de struguri care cresc în regiunea din jurul orașului Cognac, l-am întrebat pe director de unde face rost de struguri, de la Huși sau din altă parte. He, he… a râs directorul. Eu fac coniac din porumb! Cum așa?! am întrebat eu neîncrezător. Veniți să vă uitați în budana existentă, m-a invitat el. Pe când urcam o scăriță către capacul budanei, directorul mi-a explicat că porumbul poate produce cantități importante de alcool, care amestecat cu un colorant, trece drept coniac de Vaslui „produs după metoda din Cognac”. În fine, am ajuns la capătul scăriței: directorul a îndepărtat capacul și m-a invitat să privesc înăuntru. Într-o clipă, m-am îngrozit: doi șobolani pluteau înecați cu burțile în sus!!! Ce-i asta, tovarășe director?!? Nimic, răspunse el, pescuind șobolanii cu un minciog lung. Și lor le place porumbul, ce să le fac!…

      Din ziua aceea de pomină n-am mai băut coniac niciodată.

      • Ion spune:

        Dacă era din porumb, era whiskey! Dacă directorul avea o scânteie de inspirație, i-ar fi zis Jack Daniels de Vaslui.
        (Șobolanii erau ingredientul secret și la bere și la multe altele. Totul era o șobolăneală: ne conduceau, ba chiar continuă s-o facă, șobolanii roșii, iar noi tăceam și ne ascundeam în casele noastre reci ca șobolanii.)
        Un jinars (vin ars) după metoda de la Maramu’ vă poate repara de traumele produse de comunism. La fel ca o țuică învechită în butoiaș de dud din regiunea Craiova. Pe care văd că nici un oltean mândru n-a avut dramul de minte s-o facă produs cu denumire și origine controlată (nici moroșenii sau sălăjenii nu s-au ostenit să le ia fața ungurilor la patriotism local reflectat pe etichete).

      • gigel spune:

        Ca sa clarific:

        Imi pare rau ca insist, dar pe planeta asta energia vine in principiu de la Soare. Noi avem tendinta sa vedem formele de transport si stocare a ei care poate fi lemn, petrol, mancare, porumb, sobolani, samd.

        De aici si confuzia cu masina cu “zero emisii”, cea care muta de fapt emisiile de la esapament la cosul termocentralei. Tot e bine pentru marile aglomerari urbane, dar sunt convins ca multi nu inteleg ca masina electrica tot polueaza. Sau ca energia soarelui e “regenerabila” – nici vorba, doar ca avem enorm de mult timp sa ne bucuram de ea, miliarde de ani. Tot din ciclul “masina cu 0 emisii” mi se pare si sintagma “mancam petrol”. O accept ca pe o formulare plastica, de titlu de ziar. Dar eu cred ca mancam mai degraba Soare.

        In rest, ce sa zic, eu sper sa intelegem ca mancarea e energie si energia vine de la Soare. Combustibilii fosili, desi tot energia Soarelui o stocheaza, sunt o mare exceptie. Ei s-au format in milioane de ani si nu sunt regenreabili la nivelul existentei si nevoilor noastre. Soarele insa ar putea fi. Avem zone insorite, desertice, care ar putea juca un rol in hrana noastra, direct sau indirect, producand doar energie electrica daca nu direct plante. Cand nu vom mai avea combustibili solizi, vom intelege mai bine ca Soarele e singura forma de energie “reliable” pe care o avem pe termen scurt-mediu cel putin. Iar pe termen lung, nu vad deocamdata decat varianta replicarii a ceea ce face Soarele, adica fuziune. La fel ca si Soarele, aceasta energie nu va fi nici infinita, nici regenreabila, dar poate fi din belsug, pentru a da o gura de oxigen catorva generatii ale omenirii, aflata inca in crestere exponentiala, atat ca guri de hranit cat si ca tehnologie. Putem spera la mai mult ? Nu cred.

        Nota bene: exista si energia primordiala a Universului, de ex. rotatia planetelor, caldura din miezul planetelor, energia atomilor, samd. Nici una nu e “for real” regenerabila. Tot ce putem face e sa gasim metode de a le exploata destul de bland, in speranta ca nu vom distruge sansele generatiilor viitoare la o viata decenta si descoperirea unor alternative energetice. Asta am facut si cu petrolul, nu-i asa ?

      • Io spune:

        Domnule profesor, imi pare tare rau ca nu voi putea sa asist la cursurile dumneavoastra de la Iasi. Daca gasiti o modalitate de a le putea audia/vedea fie si post factum cred ca sintem citiva care v-am multumi inca de pe acum.
        Cu coniacul va rog sa-mi permiteti citeva precizari: se pot numi Cognac bauturile distilate din struguri fabricate de o uniune de producatori avind productia de struguri in regiunea cu acelasi nume. Acestia s-au asociat si au obtinut un drept de proprietate asupra titulaturii Cognac, daca bine stiu eu in 1994 (e foarte posibil sa ma insel asupra anului). Exista insa si in acea zona dar si in altele, invecinate sau nu producatori traditionali, unii foarte vechi si foarte buni ai delicioasei licori insa nu mai au dreptul sa scrie pe eticheta Cognac ci Brandy. Asa si fac, procesul de productie fiind mai mult sau mai putin acelasi cu mici variatiuni de la o casa la alta.
        In Franta exista si o alta “linie” de distilate din struguri, putin departata ca idee productie numita Armagnac. Alta licoare splendida :)
        Romania nu a produs vreodata asa ceva, a produs solutii de alcool in apa cu coloranti si arome alimentare. Si, precum vedem, sobolani :)

  12. Fârtat Cicero spune:

    Că vor găsi oamenii alte resurse sau nu, că ne frângem mâinile pentru ce va fi mâine sau că ridicăm din umeri, o întrebare se ridică, totuşi: de ce o fi musai să trăiască miliarde de oameni la un moment dat? e o regulă, pe undeva? aşa cum populaţiile de alge, de şoareci, de furnici, – sau ce alte vieţuitoare or mai fi – prosperă sau sucombă după cum le e mediul favorabil sau nu, de ce n-ar sta şi omenirea niţeluş în recesiune? că de murit n-om muri toţi deodată! îşi imagina cineva ce înseamnă petrolul atunci, la 1850? tot aşa noi, acum, nefiind în acel moment istoric viitor în care ceva nemaivăzut va fi adus pe lume de mintea omenească, nu putem nicicum şti ce soluţie s-o găsi.
    Ne batem capul pentru asta? foarte bine! de aici, din bătaia asta, va ieşi şi soluţia. Negreşit! unde e diferenţa? în atitudine: cel ce se lamentează – vai şi amar va fi! – acela va pierde; iar cel ce scormoneşte încăpăţânat, acela va birui. Aşa s-a întâmplat de când lumea

    • gigel spune:

      Raspunsul meu nu se vrea politizat, dar nu vad altul: pentru ca niste baieti, culminand cu un anume Marx, s-au gandit la un moment dat “de ce sa nu traim toti bine, indiferent cati suntem si ce facem si fara sa ne pese de ce resurse dispunem de fapt?”.

      Azi, asta e un drept universal al omului, te nasti, ai dreptul la mancare, sanatate si ajutor social. Repet, nu am nici un chef de politica, dar impartirea stanga-dreapta e data de cum vedem rezolvat conflictul pe resursele limitate ale planetei.

      Nici stanga, nici dreapta nu sunt realiste dpdv. biologic. In biologie ti-ai distrus habitatul din lacomie, poti sa dispari ca specie. Iar lacomia, in functie de doctrica, poate multa la putini indivizi, aia din varf ( dreapta ), ori distribuita cate putin la toti ( stanga ).

      In biologie, numarul indiviziilor unei specii se regleaza tocmai din bunastare, adica are legatura si cu mediul, resursele. Daca membrii sunt prea multi, unii macar vor intra in recesiune. Natura se bazeaza pe schimbari lente. Daca punem lupii laolalta intr-un tarc cu oile ( o forma plastica pentru acces prea facil la mancare ), lupii se vor inmulti si oile vor disparea, apoi si lupii, dupe ce se vor manca intre ei probabil. Biologia pare sa se bazeze pe faptul ca accesul la resurse, al niciunei specii nu va fi atat de facil incat sa isi distruga habitatul din lacomie. Oamenii din pacate nu se incadreaza in acest model si a scurtcircuitat toate sistemele de autoreglare.

  13. Ion spune:

    Așa cum petrolul a revoluționat agricultura, el fiind combustibilul celei de-a doua revoluții industriale, combustibilul celei de-a treia revoluții va opera o schimbare de aceeași amploare. Ce-a de-a treia revoluție industrială a început, iar combustibilul ei se numește inteligență. Perenizarea unor plante care se comportă acum ca anuale, reducerea numărului de treceri pentru lucrarea solului, sistemele no-till, policultura și permacultura, ingineria genetică, nano-pesticidele, fermele de alge din care se poate extrage petrol sunt răspunsuri la întrebarea Ce vom mânca mâine?
    Cum robotizarea, pătrunderea IA vor elibera enorm de multă forță de muncă, redirecționarea acesteia spre o agricultură diversificată, făcută la scară mai umană, cu mai puțină investire de energie culturală din combustibili fosili poate fi o variantă a răspunsului.
    Ca în multe alte domenii, nu avem aici o problemă născută dintr-o criză fundamentală, ci o problemă creată de capital și capitalism. Un lucru este cert: nu putem mânca monkey-money produși prin speculații financiare, nici hârtia pe care FedRes tipărește bani, nici înainte nici după tipărire, idiferent de valorile indicilor bursieri.

    • Ion spune:

      Cea de-a treia. ..
      Scuze!

    • Josef Svejk spune:

      Daca tineti discursuri avantate s-atr putea sa inceapa si recoltele sa creasca de la sine precum Fat Frumos :) . Un agricultor sovietic genial (Lisenko) cica la punea culturilor de provumb discursuri din Lenin si Stalin si cresteu ca din apa :) Bag seama ca daca gasitii discursurile potrivite s-or sim recolta singure :)

      Cat despre pustiirile & blestematiile capitalismului, nimeni nu va opreste sa va desfiintati usa casei ca sa ai ba adapost toti cei au nevoie. Apoi sa va afisati parolele de la conturile bancare ca sa poata toti cei ce au nevoie sa se infrupte de acolo si uite asa ati scapat rapid de capitalism :)

      P.S. Acumm vreo luna am auzit un zgubilitic tinand un speech avantat despre “arhitectura ostila”. Astea sun cladiriele publice ce au tot soiul de obstacole si chestii ingeniosae ce nu le permit oamenil;or strazii sa doarma in fata lor sa defecheze, etc. Omul era cat se poate de revoltat de meschinariile astea. Personal i-am spus ca-i rambursez chiriala un van ca sa mearga si sa-i adune pe oamenii astia si sa le ofere el adapost in casa lui. Tipul a avut un soc si a ramas mut. I-am spus ca insusi faptul ca are o usa la casa e arhitectura ofensiva. De ce sa le opreasca celor in nevoie accesul la locuinta sa care in mod cert e mult mai mult decat ii trebuie lui?! I-am recomandat de asemenea sa le ofere acdces la contul lui tutror, pentur ca e inuman ca un progresist nu “share”….

      • Ion spune:

        Nu țin nici un discurs avântat, kaporal Sveik. Dar nici nu trăiesc cu capul în norii optimismului. Și nici n-am făcut vreo referire la Lâsenko (nu Lisenko), nici la utilizarea muzicii ca stimulent pentru creșterea plantelor (de curiozitate, să știi că nu merge nici cu Mozart, s-au făcut experimente în acest scop).
        Înțeleg că te irită criticile (care sunt opinii formate după oarecari lecturi, cele mai multe din publicațiile științifice), dar am mai văzut că i-ai luat la rând pe toți cei care postează (unul a uitat să-și ia pastilele, pe alții-i trimiți în falanstere etc.). Dacă ești postac-ațâțător, ar trebui să activezi mai mult la alte articole (sunt câteva doamne pe-aici care abia adună 5-10 comment-uri pe săptămână * articol – o mână de ajutor de la un gentleman capitalist obținut prin selecție darwinistă pură și dură ar prinde tare bine!) – la articolele prof. Crânganu, după cum constați, scăzând dozele tale de mișto adolescentin, nu e nevoie.

        • Josef Svejk spune:

          Afdevarul supara, dar assta nu e un motiv sa nu fie repetat.

          Cat despre opiniile lumii stintiifice, sa nu uitam cam ce ustineau 97% din comunitatea stiintifica a vremii lui Galilei si Giordano Bruno :) Nimeni nu are monopolul adevarului si orice postulate merita si trebuie puse in discutie.

          In ce-l priveste pe, lucratorul sovietci caruia i-am recomandat calduros sa nu mai ujite sa-si ia pastilutele, consider ca recomandarea e in continuare cat se poate de potrivita. Chiar vreti sa-l vedeti alegand in cu ochii ca melcu’ si urechea vreo-unui dusman al Uniunii Sovietice intre dinti!?

      • donquijote spune:

        la PS-ul dumneavoastra.
        Acum, mai bine de 15 ani, eram prin UK si auzeam la radioul de la bordul masinii – condusa nu de mine fiindca eu sunt de stanga in ce priveste volanul :) – un discurs foarte avantat in care un activist vorbea despre dreptul oricui de a-si alege modul de viata pe care il considera ca i se potriveste si, daca vrea sa fie nomad (chiar si daca nu s-a nascut intr-o comunitate/etnie de nomazi) statul are obligatia sa-i asigure protectia pentru acest drept. Am crezut ca este comedie ceva gen teatru radiofonic fiindca nu am prins integral, dar revenind catre seara la firma de unde plecasem, am gasit curtea, care initial fusese fara gard si expunea catre trotuar un splendid gazon englezesc, inconjurata de niste bariere mobile, care stricau toata imaginea.
        Gazda mi-a explicat ca, fiind vineri seara trebuie sa puna acele bariere deoarece in weekend este posibil ca pe terenul considerat disponibil, sa se aseze niste rulote ale unor triburi de gipsy (el nu stia ca corect este roma) si apoi nu poti sa-i evacuezi chiar si de pe proprietatea privata, decat cu hotarare judecatoreasca iar procesul poate sa dureze suficient de mult incat sa-ti vina sa te muti.
        Deci, nu e o simpla ipoteza fatalista. Ce se ia nu se mai da!

        • Josef Svejk spune:

          Da, Citisem undeva o chestie si mai si: Cica o familie de englezi ar fi plecat cateva saptamani in vacanta. Cand s-au intros si-au gasit casa ocupata bine-merci de o familie de tigani de a-i nostri ce pretindeau ca au inchiriat-o si aveau chiar o nota de mana in acest sens. Daca imi amintesc corect povestea kafkiana sa mai lungit cateva luni bune pana ce un judecator a constat dupa epuizarea tuturor cailor de atac legale ca tiganii din poveste n-aveau nici un fel temei legal spre a ramane in casa pe care intre timp o devastasera temeinic… D’aia apreciez legsilatia americaneasca cu “my hiome, my castle” si “hold my ground”. Aici macar stii ca-l ciuruiesti…

          • donquijote spune:

            Chestia e ca in cazul vazut de mine argumentul era, de drept constitutional, ca “terenul pare liber” adica pus la dispozitie voluntar. Iar tiganii nu erau de-ai nostri, erau de-ai lor neaosi british.
            Tipii de la radio erau destul de bazati, desi eu i-am clasat initial in acelasi grup cu programul dinainte, unde niste ladies cereau masuri de pedepsire a Chinei (ceva gen penalizari Rusia Iran) pentru ca permite oficial sa fie mancata carnea de caine si de pisica – niste animale asa de nevinovate.

            Asa-i, ca poti sa uiti sa incui usa la apartament si te trezesti cu hotul instalat in el crezand ca e donatie. :)

  14. Cap de Locuitor spune:

    Problema e “umanismul” care ne obliga sa tragem dupa noi miliarde de indivizi obsedati de religie, razboaie sfinte, infideli si alte fleacuri.
    Sper sa evolueze si inapoiatii care-si imagineaza ca exista miracole si ca-si pot rezolva – la nesfirsit- probleme pe spinarea celor care au disciplina sa mearga la munca in fiecare zi.

  15. ion spune:

    Nu sunt specialist in agricultura, dar la prima vedere se poate optimiza mult.
    - teren prost utilizat, subutilizat, de ce nu ar folosi si pe verticala?
    - toata logistica e destul de complicata si stufoasa, s-ar putea simplifica, automatiza foarte mult
    - risipa
    - inca e loc mult de inventat in acest domeniu, sunt foarte multi “amatori” care lucreaza dupa ureche

    inainte de petrol a fost carbunele si inca e folosit foarte mult. Nu sunt impotriva petrolului, dar trebuie explorat si energia atomica e cam stagnare aici, si alte forme, natura ne ofera multe, noi inca nu am invatat, nu am inteles cum sa le folosim, irosim energia aiurea ..

  16. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    CASSAVA – O plantă promițătoare

    Cassava (Manihot esculenta), numită și manioc, mandioca sau yuca, este p plantă tuberculată comestibilă din familia Euphorbiaceae. Se cultivă în întreaga lume tropicală pentru rădăcinile sale din care provin derivate precum făină de manioc, pâine, tapioca, amidon și o băutură alcoolică. Cassava a fost probabil cultivată pentru prima dată de civilizația Maya din Yucatán.

    Recoltele de cassava întrec cu mult pe cele de grâu și alte cereale. În condiții optime, fermierii de cassava au scos din pământ până la 180 tone/ha – de peste 50 ori mai mult decât media producțiilor de grâu. Totuși, comparația nu este corectă, pentru că tuberculele de cassava conțin mai multă apă decât boabele de grâu. Dar și dacă ținem cont de această observație, cassava produce mai multe calorii la hectar decât grâul. Pentru fermierii din zonele tropicale, amenințate de secete prelungite, cassava este o alternativă la grâu demnă de considerație.

    • Harald spune:

      În Franța și în Germania se obțin frecvent 8.500 kg de grâu la hectar. Iar vremurile când Germania mai arunca în Marea Nordului surplusul nu sunt chiar așa de îndepărtate.

      • Mi-am bazat comentariul meu pe următoarele date:

        For crop year 2016/2016, yield per one hectare of area planted with wheat is projected to be some 3.12 metric tons. In that year, European Union was projected to be the leading wheat producer worldwide with the production volume of 1,575 million metric tons.

        Sursa: Global wheat yield per hectare from 2010/2011 to 2025/2026 (in metric tons)

        Average wheat yield for the farms in 2013 to 2015 was 4.63 metric tons per hectare (68.9 bushels per acre). Average farm yields ranged from approximately 2.00 metric tons per hectare for the typical farm in Australia (29.8 bushels per acre) to 9.26 metric tons per hectare for the German farm (137.7 bushels per acre). The U.S. farm had an average yield of 2.74 metric tons per hectare (40.7 bushels per acre).

        Sursa: International Benchmarks for Wheat Production

        • Harald spune:

          N-am contestat datele în sine, mai ales că pentru Germania oferiți chiar o cifră mai mare decât cea menționată de mine. Ideea era că productivitatea actuală a Germaniei și Franței ar putea fi atinsă și de alții, astfel încât să nu fie nevoie de introducerea altor plante de cultură, ci să se poată chiar reduce suprafețele cultivate.

          În opinia mea, ăsta e un mare merit al creșterii productivității, faptul că pe ansamblu se pot cultiva mai puține hectare, deși cantitățile recoltate sunt mereu în creștere. Scade și volumul de muncă, scade și consumul de motorină, scade chiar și numărul de vehicule necesare, adică per total producția de alimente devine mult mai ecologică decât sunt dispuși ecologiștii să recunoască :)

          • ion spune:

            Operam cu cifre mari si medii. Ne uitam la romania importam mancare iar olanda exporta masiv. E un indicator pentru mine ca daca toti ar lucra pamantul ca olandezii, am putea creste productia de zeci de ori. Nici nu vreau sa ma gandesc ce ar putea face ucraina sau africa daca ar avea olandezi disciplinati acolo.

          • donquijote spune:

            Diferenta o face inteligenta cu care se lucreaza pamantul.

  17. Neamtu tiganu spune:

    Nu numai ca populația s-a înmulțit ci s-a și îngrășat. Cred ca dacă am considera și greutatea oamenilor am ajunge la concluzia ca masa de carne umana s-a inzecit. Pina si chinezii au ajuns sa fie obezi. Deci nu ar strica ceva mai putina mincare și un pic de ieșit la sapa. Dacă am socoti energia consumata la milioanele de centre de ficknesß, am putea ara juma din Oltenia, ca oltenii oricum sunt intelectuali

    • Harald spune:

      Obezitatea e legată de sărăcie. Unele națiuni au acum cartofi și porumb la discreție, așa ajung oamenii obezi, însă odată atins acest prag, cartofii și porumbul ar trebui folosite în hrana animalelor, astfel încât oamenii să poată avea la dispoziție mai multe proteine. Soluția nu e să ne întoarcem la vremurile de foamete reducând consumul de carbohidrați, soluția e să obținem mai multe proteine, dacă tot avem acum destui carbohidrați.

      • Neamtu tiganu spune:

        Vacile maninca numai iarba și tot se-ngrase, ca or fi proteine, glucide, lipide tot un drac e, maninci prea mult si te misti prea putin te ingrasi

      • wd spune:

        @ Harald (05/06/2018 la 19:10)

        “Obezitatea e legată de sărăcie.” O fi adevarat si pentru americani ? Sau ei sunt o exceptie ?

  18. NN spune:

    Sa fim seriosi, in anul 21xx energia electrica bazata pe fuziune va rezolva aproape tot ce e descris in articol in cheie apocaliptica, ba si cu mult plus pe deasupra. Specialistii in domeniu dau ca termen 2040 pt primul reactor comercial pus in functiune, folosirea pe scara larga inecesitand probabil-se inca cateva zeci de ani. Tot un fel de energie verde, pe langa asta de acum de unii detestata, si care va ramane si ea pe ici pe colo utila.
    Oricum am lua-o, cu sau fara codoi, epoca petrolului si a arderii combustibililor fosili e pe sfarsite, maxim 100 ani, in timp ce omenirii ii mai dau ca sigure doar cateva mii, iar dupa acest termen numai Dumnezeu stie ce-o mai fi.
    Inteleg sa iubim petrolul, dar sa ne-nchipuim ca fara el stateam tot in copaci iar fara el, pe viitor murim -din cauza ecologistilor, desigur- e cel putin dovada de lipsa de imaginatie. Scuze…

    • Josef Svejk spune:

      Cand eram copil prin anii ’80 spuneau expertii de la Teleneciclopeduia ca acum ca sovieticii au descoperit Tokamak-ul fuziunea nucleara va fi in mod cert utilizata la scara industriala in anii ’90. Au venit anii ’90 ba chiar au si trecut si fusiunea nucleara contriolata a ramas cam tot pe acolo: Departe, tare departe….

      Prin anii ’90 incepuse nebunia fuziunii nucleare la rece….Si asta trebuia sa fie gata in cativa ani. Care cativa ani au trecutm si ei…

      Anii 2000 au auds din nou8 sperantele anilor ’80. De acum treaba devenise si mai hotarata. Pe cand lucram la GM prin 2002-2003 a venit un expert din asta care ne-a zis sa nu ne mai chinuim cu masinile alea hibride ca in cativa ani vor fi la fel de actuale precum calestile, iar reactoarele de fuziune vor incapea intr-o valiza si vcr propulsa un vapor. Am plecat de mult de la GM, masinile two mode hybrid ce erau pe atunci SF cirat au intrat demult productie, iar valiza aia cu reactorul de fuziune tot n-a aparaut. Acum veniti dumenavoastra si ne asigurati ca fuziunea apare negresit tocmai in 2040…. Sa va cred? Sa nu va cred? :)

      • NN spune:

        din moment ce s-a reusit, pt cateva minute parca, un castig de energie electrica mai mare decat consumul necesar initierii procesului de fuziune, in reactoare experimentale, eu zic ca-s credibile previziunile si informatiile, pe care le puteti accesa si dvs, nu la teleenciclopedia, nu in programul dragnea pt Romania in 20-40, nu din ce va spun ca am visat eu azinoapte sau imi imaginez peste zi, ci pe situri seriose de profil, unde s-au publicat rezultatele si respectivele previziuni. Cautati si dvs.

        • Josef Svejk spune:

          Daca imi amintesc eu corect si gloriosul tokamak sovietic producea fuziunea undeva spre un minut. Daca in 40 de ani au avanst vreo doua minute in mod cert in urmatorii 10-20 de ani vor gasi solutia. :)

          Sa va spun un secret, ca tot lucreaz in dezvoltarea de produse noi de ceva vreme. Planurile pe pana la 5 ani sunt realiste. Ce-i dincolo de asta e gargara si ghiceala.

      • NN spune:

        iata un exemplu, la o prima cautare , englezii cu pricina fiind chiar mai optimisti – 2030
        In joc mai sunt germanii, sud coreeni parca…
        https://www.sciencealert.com/the-uk-has-just-switch-on-its-tokamak-nuclear-fusion-reactor

      • Munteanu spune:

        Cu fuziunea ai dreptate dar fisiunea nucleara produce deja 75% din electricitatea consumata in Franta. La Ekaterinburg s-a construit recent reactorul BN-800 care nu doar produce 880MW dar si regenereaza 1,2-1,4 din combustibilul consumat deci mai mult decat consuma. Chiar si centrala Cernavoda regenereaza 0,7 din cat consuma ceea ce e bine dar centralele viitoare ca reactorul ALFRED de la Piteshti vor regenera si ele 1,2-1,4 ca BN-800. Se constuiesc hidrocentrale unele chiar cu puteri foarte mari. Putine dintre ele folosesc diferenta dintre flux si reflux dar in viitor puteri imense vor putea fi produse astfel. Sper sa se produca hidrogen prin electroliza apei si sa fie distribuit prin conducte cum sunt gazele azi. Cum hidrogenul e supraconductor acele conducte vor transporta nu doar hidrogen ci si electricitate fara pierderi facand posibil transportul electricitatii pe distante foarte mari fara pierderi.

        • NN spune:

          Ce spuneti dvs, domnule Munteanu, e SF. Eu faceam totusi referire la chestii mai reale, mai palpabile, optimismu-mi fiindu-mi astfel justificat, zic eu. Asa, peste 10 milion ani, ne-am putea racorda la o gaura alba (opusa celei negre), care ne-ar putea furniza energie de sa alimentam o intreaga galaxie pe gratis. Dar astea nu-s previziuni, is vise de adolescent.
          Domnule Svejk, rusii intotdeauna sunt foarte optimisti, cand nu-s foarte pesimisti. Cum sovieticii le-au inventat pe toate, si Tokamaku lor a depasit inca de la concepere tot ce a urmat pe timp de cateva zeci de ani. Supertehnologie, carevasazica. Acum il tin totusi la secret, ca au inca petrol mult de ars si de vandut pe pietele externe, basca santajul politic aferent, si d’asta fac si ei loby pro petrol si pro gaz la greu.
          Iar Romania? Romania are (inca) multe paduri…

      • Munteanu spune:

        Mashinile hybride le-a inventat Carter pe atunci preshedinte al SUA. In plina criza a petrolului a tinut o shedinta la Casa Alba cu directorii GM, Crysler si Ford. Discutiile au fost tensionate. Carter le-a cerut sa produca mashini electrice si hybride. Inginerii auto au refuzat. Au spus: Mashinile hybride vor fi prea scumpe si nu vor consuma mai putin decat cele de azi. Carter a spus: Mintiti , eu am fost inginer pe un submarin care functiona exact asa si consuma mult mai putin decat o nava de tonaj echivalent. Inginerii auto au refuzat si mashinile electrice. Au spus: Nu pot merge decat 50 de mile si trebue reincarcate si pentru producerea electricitatii se consuma mai mult petrol decat ar consuma o mashina clasica. Iarashi Carter a replicat: Bateriile vor progresa si in viitor va fi posibila si incrcarea bateriilor din mers cu troleu iar energia electrica va fi produsa in centrale nucleare si hydro. Directorii auto au devenit terorishti si au sabotat centrala nucleara Three mile island apoi au investit masiv in inlaturarea lui Carter de la putere pe care l-au inlocuit cu teroristul nazist Reagan. Japonezii nu au participat la shedinta dar spionii lor au aflat de cele discutate si au produs mai tarziu primele mashini hybride. Ele sunt si azi mai scumpe decat cele clasice dar toata lumea le cumpara pentru ca consuma putin.

  19. Prototipescu Fanel spune:

    io ma intreb cu ce altceva ar zbura avioanele decat cu derivate din petrol
    nu neaparat alea comerciale, cat mai ales MIG-urile alea in cautare de hrana proaspata si eventual gratuita :)

  20. Munteanu spune:

    Lasati orice speranta voi cei care v-ati nascut in Romania ! Veti fi toti ucishi si probabil mancati de Americani cum au fost deja Mohicanii si nu peste multi ani ci mult mai repede. Americanii spun despre voi: Gunoiule Latin viata ta nu valoreaza pentru mine nici cat glontul pe care il voi cheltui ca sa te ucid ! Stiti ca nu va puteti apara cum nu s-au putut apara nici Mohicanii. Congresul SUA a votat o lege care spunea ca singurul Mohican bun este Mohicanul mort si apoi intra in detalii si acorda recompense baneshti celor care ucideau un Mohican, o femee Mohicana si chiar si un copil Mohican. Dovada crimei se facea cu capul victimei dar cum ala era mare si cam greu de transportat ca doar se ucidea mai ceva ca la Auscwitz s-a trecut apoi la scalp. Albii nu Mohicanii scalpau pentru a putea primi recompensa baneasca. Ce vor face Americanii dupa ce vor ucide si manca tot restul lumii nu stiu. Probabil se vor ucide intre ei caci nu cred ca Americanii la fel ca lupii se pot vre-o data opri din ucis.

  21. Munteanu spune:

    Modernizarea agriculturii Americane: Pe o insula mare, mai mare decat insula Manhattan, in fluviul Hudson traia inca in 1926 o comunitate de Mohicani. Erau agricultori. Arau insula si cultivau porumb si alte plante comestibile. Aveau pe insula si o scoala pentru copiii Mohicani. In 1926 a venit politia si i-a arestat pe toti fara nici o vina doar pentru ca erau de “rasa inferioara”. Cei care au opus rezistenta au fost imediat ucishi de armele politiei. Mamelor le-au fost luati copiii chiar si cei foarte mici sub un an de aceea multe mame au innebunit dupa ce politia le-a luat copiii. Majoritatea copiilor au murit in pushcarii caci e foarte greu sa supra-vietuiasca un copil fara mama lui. Dupa ce a fost ales Roosvelt preshedinte s-a incercat repatrierea Mohicanilor pe insula dar nu a mai putut fi gasit nici unul in viata. S-a pus o placa pe insula in memoria Mohicanilor ucishi si nishte poze care arata insula innainte de a fi distrusa. Insula a fost lasata in paragina si pe ea creshte azi o padure deci doar in poze mai exista ogoarele de altadata. Mii de alti fermieri Americani au fost assasinati doar pentru ca nu au avut bani sa-si cumpere tractoare. Fermele lor au fost furate de cei bogati care si-au marit astfel fermele. Unde agricultura mecanizata nu a fost posibila femierii au fost ucishi si fermele lor mici lasate in paragina. Multi au murit arshi de vii cand bogatii le-au incendiat casele.

    • Josef Svejk spune:

      Toa’su! Toa’su!

      Pai se poate?! Iar ati uitat sa va luati pastilutele si uite ce urat faceti.Va rog sa nu mai fiti asa de neglijent pe viitor ca poate intr-o zi chiar va apucati sa muscati…

  22. Nick spune:

    Exista o solutie domnule Cranganu. Exista pe youtube un documentar facut prin anii 60 de niste reporteri americani in Maramures. Viata poate fi frumoasa si cu linguri de lemn, case de paianta, ograzi cu animale si plug tras de boi…si acolo vom ajunge. Pamantul va suferii cateva convulsii pana vor ramane maximum 500 milioane de oameni. Si apoi din scavangers oamenii vor deveni din nou treptat agricultori de subzistenta si vor invata sa traiasca fara sa consume ce nu se poate regenera. Nu himere gen fuziunea ne vor salva ci intoarcerea la pamant. Evident. este o lume in care multi nu ar dori sa traiasca, dar supravietuitorii vor descoperi fericirea in lucrurile simple…sanatatea, familia, cantecul si frumusetea naturii.

    • Josef Svejk spune:

      Sigur ca viata poate fi frumoasa si cu linguri de lemn + buda in fundul curtii. Poate n-ar fi rau sa deschideti calea.,.

      De ani de zile le recomand tutor ecologistilor adanc preocupati de soarta cumplita a planetei rertragerea in sanul naturii undeva la nivelul neoliticului cand oamenii nu produiceau toate blestematiile astea care ne prapadesc habitatul… Nu stiu de ce dar nici unul n-a facut-o. Ma gandeam ca poate dumenavoastra sunteti ceva mai hotarat si chair o sa puneti in opera ceea ce propovaduiti….

    • Cat spune:

      Sanatatea exista doar datorita tehnologiei moderne: vaccinuri, antibiotice, chirurgie, dentisti etc.

    • donquijote spune:

      Pai e foarte probabil ca, la un moment dat omenirea sa fi numarat asa ca la vreo 500 de milioane cum ziceti.
      Dar nu s-a gasit un mecanism sa puna frana mintii omenesti si, uite unde am ajuns.
      Ce frumos era odata!…

  23. Amuzatus spune:

    Intrebarea “cum ne vom hrăni când nu va mai fi petrol ?” ar fi mai corect sa fie pusa in forma “cum SE vor hrăni ?”. Că nu-i vorba despre noi ci despre ei. Despre oamenii ce ne vor urma mai devreme sau mai târziu pe pământ.
    La întrebarea asta înțeleg că ecologiștii (sau eco-lobbyștii) au mai multe răspunsuri -toate proaste iar anti-eco-lobbyștii sau lobbyștii nu au nici un răspuns.
    Daca a fost nevoie că englezii să-și epuizeze pădurile pentru ca, trecând la exploatarea cărbunelui, sa lanseze revoluția industrială, atunci poate că următorul punct de inflexiune pe traseul umanității se va produce atunci când se vor fi epuizat combustibilii fosili.
    Căci dintre toate resursele, singura inepuizabilă este imaginația și inventivitatea umană.
    Daca as fi ecologist as promova pe toate căile creșterea accelerata a consumului de petrol din toate sursele, in ideea -verificata istoriceste- că doar atunci când o resursă este epuizata inventivitatea umană creează sau descopera alte resurse.
    Că altfel nu ne rămâne decât, cum zice domnul Cranganu , sa recitam in genunchi “mulțumim donkey head pentru pâinea noastră cea de toate zilele”.
    De parcă Donkey head ăsta ar fi un nou Tatăl nostru al petrolului căruia in articole slavă și laudă-i înălțăm și căruia ar trebui sa ne rugam cu ” pâinea noastră cea de toate zilele da-ne-o nouă astăzi”.
    In rest , comentatorul gigel o spune mai exact, mâncăm Soare, nu petrol.
    Sau mai exact, mâncăm lumină.

  24. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Despre bio-combustibili ca înlocuitori ai petrolului

    Un posibil răspuns la ce vom face după ce se va termina petrolul este: Vom trece pe bio-combustibili – etanol și bio-motorină.

    Etanol s-ar obține în principal prin fermentarea cerealelor (porumb) și din trestie de zahăr. (Ierburile sălbatice și unele alge ar fi surse secundare).

    Bio-motorina s-ar obține din plante bogate în ulei natural – soia, rapița, floare soarelui, palmier și jatropha, grăsimi animale, ulei domestic folosit.

    Lăsând la o parte faptul că cultivarea, recoltarea, transportul și procesarea acelor surse primare necesită consum de energie (adică ne vom învârti într-un cerc vicios), specialiștii au identificat trei probleme majore cu biocombustibilii:

    1) Bio-combustibilii au costuri mari și produc puțină energie

    De exemplu, etanolul, deși are o cifră octanică mai mare și este mai „blând” cu motoarele, posedă numai 56% din conținutul energetic al benzinei per volum. În Statele Unite, pentru fiecare unitate de bio-combustibil folosit de abia se recuperează energia folosită la producerea lui – uneori, raportul este negativ, adică se consumă mai multă energie decât produce arderea biocombustibilului.

    2) Bio-combustibilii produc schimbări în utilizarea terenurilor agricole și daune ecologice

    Cultivarea și procesarea bio-combustibililor necesită mari suprafețe de teren, pentru că biomasa uscată are numai o treime din densitatea energetică a benzinei. Adică, ne trebuie mari cantități de biomasă pentru a obține o cantitate mică de energie.

    3) Producția de bio-combustibili afectează negativ prețurile alimentelor, producând sărăcie

    Economiștii au ilustrat acest aspect demonstrând că umplerea unui rezervor de 25 galoane (95 litri) de etanol necesită peste 200 kg porumb, care ar produce suficiente calorii pentru a hrăni o persoană un an întreg.

    Se estimează că operațiunile de producere a bio-combustibililor în Uniunea Europeană ocupă în prezent o suprafață suficientă pentru a hrăni 100 milioane oameni.

    Înlocuirea recoltelor alimentare cu cele pentru bio-combustibili a afecta negativ prețul alimentelor. Din 2004 până în 2007, de exemplu, prețurile mondiale la porumb, grâu și ulei vegetal au crescut cu 86%, 110% și 91%, respectiv.

    The National Research Council a prevăzut în 2011 că producerea a 61 miliarde litri de etanol până în 2022, așa cum cere legea în Statele Unite, va necesita 12 – 24 milioane hectare suplimentare și va produce o creștere a prețurilor produselor alimentare cu 20% – 40%.

    Un studiu publicat de cercetători de la MIT în 2007 a evaluat cazul extrem de estimare a suprafeței agricole necesare pentru ca bio-combustibilii să înlocuiască total petrolul până în anul 2100, presupunând că în acel an industria bio-combustibililor va fi capabilă să producă 368 EJ (10^18 J) de energie.

    Studiul a concluzionat, mai întâi, că suprafața agricolă necesară ar fi imensă, ceva între 1,40 – 1, 77 miliarde hectare. Pentru comparație, întreaga suprafață mondială ocupată astăzi de toate culturile este de doar 1,1 miliarde ha (vezi cifra în articol).

    Apoi, studiul MIT a prezis că zonele tropicale din America Centrală, America de Sud și din Africa, vor deveni cea mai mare sursă de biomasă, cu grave implicații pentru păduri.

    În al treilea rând, prețurile produselor agricole și forestiere vor crește cu 5% – 10% peste valorile uzuale.

    Pe scurt, satisfacerea cererilor mondiale de petrol prin producția de bio-combustibili va transforma terenul agricol actual în plantații de biomasă, distrugând biodiversitatea speciilor și producând o creștere a prețurilor agricole pentru puținele produse obținute de pe suprafețele rămase ne-alocate recoltelor de biomasă.

    • Josef Svejk spune:

      1. Poate ca afirmatie e un pic exagerata. Sau mai degraba depasita. Intr-adevar in anii ’90 etanolul produs in SUA era munca in zadar. Pentru un galllon de etanol se cosumau intre 0.7- si 1.1 galloane de etanol. Azi treba e ceva mai buna chiar daca e inca suficient de ineficienta. In zilele noastre, se consuma in medie 0.3 gallone de etanol pentru producerea unui gallon de etanol. E totusi un proces cu balanta pozitiva. Culturi si rafinarii de etanol pot trai de ani buni fara saubventii. Ceea ce e pana la utrma incurajator.Asta e unul din motiviele pentur care eu personal alimentez E85 aproape intotdeauna.

      2. E adevarat ca e nevoie de suprafete mari, insa hai sa ne uitam cat amar de teren necultivat e in tara asta… Ideea e ca in acest moment nu exista piata de desfacere pentru potentialul agricol al tarii. Asta e adevarata limita.

      3. E adevarat ca productia de etanol; si biocombustibil se va face se seama celei de alimente. In cazul SUA nu cred ca ar fi atat o problema intera cat mai ales una legata de exporturile si ajutoarele alimentare. Ar lovi cumplit tarile din lumea a III-a care traiesc intr-adevar din surplusurile agricole ale lumii dezvoltate.

      Nu cred deloc ca etnolul nu e o potentiala varianta de inlocuire a petrolului daca acesta s-ar termina pe termen scurt. Cred insa ca epoca petrolului va dura suficient de mult pentru a gasi alternative mai atractive. Iar daca nu, se numeste ca africanii avura ghinion… :)

      • Bio-combustibilii vor avea mai multe șanse când se va trece pe scară industrială la Generația a 2-a, a 3-a, poate chiar a 4-a.

        De exemplu, dacă generația 1 de etanol era pe bază porumb, grâu, trestie și sfeclă de zahăr, generația a 2-a va folosi material celulozic avansat sau modificat genetic din plante precum switchgrass (mult lăudată de fostul Președinte George W. Bush prin 2006), silvergrass (Miscanthus), apoi alge și altele așijderea;

        Pentru bio-motorină, generația 1 folosește ulei de palmier, semințe de rapiță și soia, uleiuri folosite prin bucătăriile restaurantelor, grăsimi animale. Pentru bio-motorina 2.0 se preconizează folosirea unei plante numite jatropha, uleiuri vegetale hidratate, foto-bioreactoare etc.

        Se speră, de asemenea, că noua generație de bio-combustibili va avea performanțe mai bune sub aspectul densității energetice și a emisiilor scăzute de gaze cu efect de seră prin comparație cu benzina clasică.

        Ca să termin cu o analogie, aș spune că generația 1 de bio-combustibili este similară mașinilor de scris manuale, pe când generația a 2-a este comparabilă cu computerele actuale. Dacă există interes și miliarde dolari vărsați în cercetare, se poate spera că tehnologiile noi vor da o altă aură bio-combustibililor. Întâmplător, cunosc eforturile și realizările colegului meu Jurgen Polle, profesor de biologie la Brooklyn College. Dânsul se ocupă de microalge ca sursă de biocombustibili și este foarte optimist în legătură cu viitorul energetic al acestor plante.

      • Munteanu spune:

        Complet greshit ! Etanolul sau metanolul trebue obligatoriu adaugate in benzina pentru a mari cifra octanica si a ushura pornirea mashinilor iarna. Fara ele trebue adaugat teraetil de plumb care este acum ilegal in SUA si in restul lumii deci eficient sau nu alcoolul ca si furfurolul sunt produse agricole fara care industria petro-chimica nu poate functiona.

  25. Nick spune:

    Pentru a cuantifica potentialul unei surse de energie a fost introdus conceptul de EROI sau Energy Return on Investment. Exista numeroase studii pe aceasta tema, pionieri fiind Charles Hall. Rezultatele arata rau pentru orice alternativa propusa (bioetanolul se zbate pe la 1,3-1,5) dar exista si anumite studii care pladeaza reactorii rapizi la niveluri comparabile cu hidrocarburile. Mai rau este ca EROI agregat scade binisor chiar in zilele noastre. Gail Tverberg studiaza foarte interesant corelarea intre coeficient si cresterea globala a indatorarii in economie. Pot spune ca personal am gasit cele mai logice corelari in analizele lui Tverberg iar la sfarsitul zilei o trista concluzie personala este ca BAU va continua cu cat mai mult cu cat mai putini osmeni vor realiza ce se intampla de fapt. Asadar luati-va pilula albastra ca in Matrix si uitati tot. Maine soarele va rasari din nou si va fi minunat!

    • Mă bucur că ați adus în discuție rolul coeficientului EROI. Într-una din versiunile articolului actual exista o parte consistentă dedicată rolului energiilor fosile în producerea hranei. Am scos-o, dar profit acum de comentariul dvs. pentru a o relua.

      Ca raport între energia produsă și energia consumată pentru producere, EROI indică foarte clar că energiile fosile nu au deocamdată concurenți. Reproduc mai jos un tabel din articolul Growth Rates of Global Energy Systems and Future Outlooks, publicat în 2012

      Table 1. EROEI for Different Energy Sources

      Non-renewable energy sourcesEROEI
      Oil and natural gas (wells from 1930s) >100
      Oil and natural gas (wells from 2000s): 20
      Coal (mines from 1950s): 100
      Coal (mines from 2000s): 80
      Nuclear power: 9.1–15.8
      Synthetic fuels from coal: 0.5–8.2

      Renewable energy sources
      Solar heating: 1.9
      Photovoltaic: 5.1–30
      Wind power: 19.8 –25.2
      Hydropower: 33.6
      Geothermal: 5.7–39

      Niciuna din energiile regenerabile nu se apropie considerabil de EROI-ul petrolului, gazelor naturale și cărbunilor. Pentru că sistemul alimentar (agricultura modernă) este un mare – poate cel mai mare – consumator de energie actual, am scris că energia fosilă este materia primă a agriculturii – nu apa, pământul, semințele, CO2-ul plantelor etc. Și de aceea am mai scris că, într-un anumit sens, mâncăm petrol, chiar dacă unora le cade greu la stomac această realitate.

    • Harald spune:

      @Nick – EROI e misleading, un asemenea parametru nu ia în calcul valoarea de utilizare, deci foloasele aduse sau eventual prețul final pe care clientul va fi dispus să-l plătească. Putem avea un tip de energie ieftină care să nu trebuiască nimănui, în timp ce un alt tip de energie, mult mai ineficientă după EROI, să fie totuși extrem de necesară, devenind astfel căutată și eventual vandabilă la un preț mult mai mare.

      De exemplu, putem căra sacii de grâu cu spinarea dintr-un sat în altul, dar dacă ne-apucăm să creștem un cal, o să punem sacii pe spinarea calului, chiar dacă după EROI n-a meritat să dăm mâncare calului ani întregi. Mai departe, putem să atârnăm o targă după cal, cum făceau amerindienii, dar va fi mult mai convenabil să construim o căruță pe roți, astfel încât calul să poată transporta la un singur drum o greutate mult mai mare. Chiar dacă după EROI n-a meritat să construim căruța.

      Ulterior, având căruța și calul, putem aduce toamna câteva căruțe de lemne de la pădure, astfel încât să avem lemne pentru toată iarna. Iar în pădure lemnul crește singur, între 3 și 5 mc pe an la hectar, astfel încât putem recolta în fiecare an cât lemn ne trebuie, cu un EROI extrem de covenabil pentru noi, că lemnul a crescut singur. Având lemne suficiente pentru toată iarna, familia nu va mai contracta pneumonii, tuberculoză sau altele asemenea. Cum încadrați asta în calcului EROI ?

      În concluzie, dacă e să ne facem griji pentru ceva, nu pentru EROI ar trebui să ne facem griji, că asta se rezolvă prin preț. Pentru fiscalitatea exgerată din țările europene ar trebui să ne facem griji, asta aduce mult mai multă sărăcie decât un EROI aparent neconvenabil la resursele energetice.

      • Nick spune:

        Nu sunt de acord. EROI este un etalon precis. Exemplele date scot in evidenta o alta posibilitate, si anume ca EROI sa fie amplificat canibalizand o alta sursa de energie. Am sa vin si eu cu un astfel de exemplu, in zilele de pe urma extractia petroluluo e posibil sa mai continue o perioada, canibalizand carbunii si gazele. Situatia asta se cam intampla in extractia offshore, unde pretul si energia agregata consumata nu se vad in factura dar se vad in detalii. Consumul de otel si electricitate este mult mai mare in extractia offshore, dar multumita carbunelui ieftin otelul si electricitatea mascheaza intrucatva scaderea EROI la offshore. Fenomenul e oarecum extensibil si la fracking sau petrolul de sist. Totul arata minunat pt ca electruicitatea si otelul sunt inca ieftine pe hartie. Necazul este ca EROI tot scade pana la urma, insa scade cel agregat, la fel cum si calul ala necesita cantitati respectabile de furaje. La final e totul o problema de aritmetica resurselor. Pot tine un cal ? Atunci detin…pot tine o masina? atunci imi cumpar…

        • Amuzatus spune:

          Natale & Nick
          Vorbiți despre doua lucruri diferite.EROI se referă la energie, Harald vorbeste despre putere.
          Oamenii – ca și alcătuirile lor politice, sociale sau economice, state, partide, corporatii – cheltuiesc cantități uriașe de energie pentru a obține in schimb câștiguri de putere.
          In lumea oamenilor, din zorii istoriei și probabil până în apusul omenirii, nu eficienta energetica a fost ținta ci câștigul de putere.
          Exemplul lui Harald cu calul este relevant.Energia consumată de om in trecut pentru a asigura hrana calului (iarba cosita, uscata, încărcată în căruță, descărcată și depozitata in sopron) posibil că era mai mare decât energia furnizată de cal pe perioada vieții lui active.
          Ceea ce returna calul in schimb era putere (inclusiv putere economică sau politica, pe lângă cea mecanica).
          De aceea există până în ziua de astăzi unitatea de măsură a puterii mecanice (o știe orice șofer)- calul putere.
          In lumea oamenilor nu contează energia care se consuma ci puterea care se obține.
          De aceea EROI este misleading.Pentru că Omul poate sa cheltuie cantități uriașe de energie pe perioade îndelungate de timp pentru a obține macar o fărâmă de putere, macar pentru o frântură de timp.
          Uneori oamenii sunt dispuși să-si cheltuiască însăși viața (adică TOATA energia lor potențială) pentru un câștig de putere.
          Nu știu dacă există, dar un indicator mai realist pentru lumea oamenilor ar fi PROI (Power Returned on Energy Invested).

          • @Amuzatus
            De aceea există până în ziua de astăzi unitatea de măsură a puterii mecanice (o știe orice șofer)- calul putere.

            Aș adăuga câteva detalii care mi se par interesante.

            Când James Watt și-a perfecționat motorul cu aburi și a încercat să pătrundă masiv pe piață, și-a dat seama că trebuie să facă un marketing inteligent.

            Pentru majoritatea oamenilor din vremea lui, motoarele nu făceau decât să îndeplinească sarcini specifice: să pompeze apă dintr-o mină, să acționeze un strung ori ceva asemănător. Watt dorea ca motoarele să fie considerate drept niște surse universale de energie – mașini capabile să acționeze orice sistem mecanic.

            Cu această nouă viziune, Watt și-a dat seama că are nevoie de un nou vocabular. Proprietarii de fabrici știau desigur că Watt le-ar putea reduce cheltuielile, mărindu-le profiturile, dar erau un grup conservativ care dorea detalii specifice. Sigur, un miner putea pompa 150 feet (45 metri), dar ce însemna asta pentru o fabrică de cherestea sau una de pantofi? Câți extra metri de țesătura sau câți saci cu făină s-ar fi putut obține dacă investeau într-un motor cu abur?

            În loc să calculeze separat pentru fiecare tip de fabrică, Watt a inventat un standard universal de comparație, calul-putere (CP). El a definit unitatea literal, prin urmărirea mai multor cai care trăgeau o roată de moară și apoi a calculat cât de departe au mișcat greutatea într-o anumită unitate de timp și a găsit numărul de 550 foot-pounds per second (ft-lb/sec) (Astăzi 1 ft-lb/sec = 1.35581795 watts).

            Această unitate a fost inteligentă din mai multe puncte de vedere. Prin invocarea cailor, Watts le-a atras atenția proprietarilor de fabrici la ce-ar putea renunța – tot ovăzul, picioarele rupte și plățile către veterinari. Clienții au înțeles și ei unitatea intuitiv. Dacă zece cai au tras roata de moară, înseamnă că ai nevoie de un motor de 10 CP.

            Când, peste un secol, chimia și fizica vor fi dominate de termodinamică, oamenii de știință studiind căldura și energia aveau nevoie de o unitate de măsură pentru a compara cât de repede diferite procese absorb și eliberează energie. Noțiunea de cal-putere se potrivea și au folosit-o.

            Dar când termodinamica s-a ramificat prin studiul altor fenomene, precum lumina și câmpurile magnetice, absurditatea numelui „cal-putere” a devenit evidentă. Așa că, în 1882, fizicienii au votat stabilirea unei unități universale pentru măsurarea puterii – indiferent dacă era vorba de becuri, frigidere, motoare de pompat apa sau de împins automobile. Unitatea s-a numit watt.

            • Harald spune:

              În legătură cu absurditatea numelui „cal-putere” în zilele noastre, am avut o experiență antologică în urmă cu vreo 25 de ani, în Germania. M-am trezit în situația de a trebui să explic unui medic ce este un cal-putere, în condițiile în care nivelul lui de înțelegere era ceva la modul că ”un cal poate tracta și singur o mașină, de ce-ar fi nevoie de câteva sute?” :)

              Am rămas mască în prima fază, imaginea unui cal tractând pe o autostradă germană mașina despre care discutam făcea toți banii :)

            • Amuzatus spune:

              @Constantin Crânganu

              Watt n-ar fi facut un marketing inteligent daca n-ar fi existat un fond precedent, o intuitie, o analogie, adanc inradacinata in mentalitatea umana:anume ca ceea ce returneaza calul este putere, nu energie.Caci altfel ar fi putut sa aleaga un echivalent intuituiv inteligibil pentru energia furnizata de masinaria lui.
              Iar calul, din zorii civilizatiei, furniza nu doar putere mecanica ci si putere politica, sociala si economica.
              In vremurile vechi, la diverse civilizatii, Calul furniza temeiul si simbolul elitei de putere ecvestre, sau razboinice sau cavaleresti.Omul calare, exponentul simbolic al elitei politice si economice.
              Discutabila desuetudinea referintei la Cal in ecuatiile de putere in epoca moderna?
              Pana in ziua de astazi exista ordine si medalii in titlu de Cavaler, americanii si altii inca isi intituleaza unitati militare “de cavalerie” desi locul cailor a fost luat de masinarii sofisticate.
              Caci adanci sunt urmele Calului in civilizatia umana.
              Se zice ca pana si ecartamentul standard al caii ferate moderne a fost determinat de latimea crupelor a doi cai inhamati in vechime la carele romane.
              [...]

            • Harald spune:

              @Amuzatus – à propos de unitățile americane moderne de cavalerie, astăzi sunt dotate cu tancuri sau cu elicoptere, dar tradiția militarilor de a-și câștiga dreptul să poarte pinteni a rămas :) Nu sunt chiar pinteni autentici, au pe bocanci doar suportul de prindere care se aplica pe vremuri la cizme, dar tradiția e tradiție.

              Și o poveste veche, despre niște pinteni de argint (silver spurs)

              https://www.youtube.com/watch?v=1OEron4rXfk

  26. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    @Nick

    Exista pe youtube un documentar facut prin anii 60 de niste reporteri americani in Maramures. Viata poate fi frumoasa si cu linguri de lemn, case de paianta, ograzi cu animale si plug tras de boi…si acolo vom ajunge.

    La sfârșitul anilor 1970 am făcut 6 luni de armată la UM 01038, Batalionul de vânători de munte din Borșa, Maramureș (comandant a fost maiorul Dumitru Cioflină, cel care, după 1989, avea să ajungă Șeful Marelui Stat Major și „student” tomnatic la Jilava).

    Cunoaștem Maramureșul din practicile geologice și miniere – dar au fost perioade scurte de vară. Acum am stat din septembrie până în aprilie anul următor și am bătut cu pasul toată zona de la Salva la Vișeu la pasul Prislop, de la mina Toroiaga la pasul Rotunda și Pietrosul Rodnei, de la Ieud (locul de naștere al lui Ștefan Hrușcă) la Moisei, unde am făcut figurație într-un film propagandistic.

    În cele 6 luni de toamnă-iarnă am cunoscut bine locurile și localnicii din zona Borșa și de pe Văile Vișeului și Izei. Cu tot respectul pentru documentariștii americani, impresiile mele despre Maramureș au fost foarte diferite. Mult alcoolism, mulți bolnavi de silicoză (la Cavnic, Baia Sprie, Herja etc. Batalionul meu era gard în gard cu sanatoriul pentru bolnavii de silicoză de grad 3, aflați în fază terminală), mulți săraci, chiar după standardele comuniste din acei ani. Este adevărat că erau oameni mândri, care „dau cu cuțâtu-n cheatră”, cu obiceiuri de un arhaism înduioșător pentru un vizitator pasager. Dar, după ce am strigat ”Hai liberare!…” am fugit din Maramureș ca glonțul din pușca AK47 din dotare. De gustibus…

  27. Stefan spune:

    Va dezmierdați domnule Cranganu! Doar pentru că e la moda curentul “eco”, nu înseamnă că importanta petrolului scade. Publicul are nevoie de teme noi, cauze noi, subiecte de discuție noi.
    In domeniul auto, mâncarea eco e un fel de masina electrica. Dar, rațional vorbind, tot motorul cu combustie internă va mișca miliardele.
    Așa cum nu toată lumea își permite eco, nu toată lumea își permite mașina electrică. Sunt tari care își permit să aibă orașe/regiuni fără masini și totodată mâncare controlata. Dar populația lor este 1% din populația totală a lumii (cred sub 1%), intra in marja de eroare. Pragmatic vorbind, toate sunt discuții. Până atunci, clasa medie din China creste ca și număr și consumă din ce in ce mai multa carne. :|

  28. Vasile spune:

    Petrolul are un EROI foarte bun atunci când îi iei cu găleata dintr-un puț. Dacă forezi în Marea Nordului, s-ar putea să nu fie atât de rentabil.

    Despre automobilele și autobuzelele electrice se făceau glume peste glume acum 5-6 ani. Astăzi le vedem pe străzile din România cum funcționează silențios. Mâine vom vedea camioane electrice.

    Diversificarea surselor de energie e o chestiune de macro-economie, ponderea unei forme de energie în coșul total fiind influențată de prețul final al resursei (indiferent dacă e bioetanol, biodiesel, biogaz, biomasă, hidrogen, petrol sau combustibil sintetic).

    Petrolul este folosit drept combustibil pentru că este mai ieftin. În momentul în care prețul acestuia va crește, celelalte surse vor deveni din ce în ce mai atractive.

  29. Ela spune:

    “Băgați la cap o dată cum vine socoteala
    Oricum o-ntoarceţi și o răsuciți
    E-ntâi păpica, și apoi morala.”

    Fac parte dintre acei oameni pentru care, declaratiile categorice si absolute, sunt semne clare ca exista si ALTE variante!
    Altfel, de ce v-ati da silinta sa insistati asupra unui subiect atat de evident? :)
    Strict la subiect, eu nu cred ca mai putin petrol ar infometa umanitatea…Intr-adevar, s-ar reduce volumul de marfuri, respectiv numarul de mall-uri, probabil si risipa, dar ma indoiesc ca, de ex, cateva miliarde de cutii de corn-flakes, sau de conserve de thon, in minus, ar reprezenta vreun pericol de inanitie pentru vreo tara de pe acest minunat Pamant.
    De asemeni, nu cred nici ca mai putin petrol ar afecta confortul cu care suntem obisnuiti, mai ales ca exista deja o multime de tinere intreprinderi care lucreaza la creare de noi alternative, ecologice si durabile. Nu cred ca puteti opri progresul!
    Intamplator, ma aflu de cateva saptamani in “mijlocul” Pacificului, intr-un loc garantat 100% ecologic, 0 emisii nocive, etc., adica tot tacamul ecologic, gestionat de un briliant idealist, pe cat de “excentric” pe atat de pragmatic! Il ador! Asa cum constatati, comunic cu dvs prin internet. Viteza mai mare ca aici, nu exista inca niciunde in lume! Evident, exista TV, frigidere, aer conditionat, etc., etc. Tot ceea ce necesita, la dvs acasa petrol, aici functioneaza perfect, fara. Pentru ca se poate. Iar dinamica este, cred, ireversibila…

    • Kurt spune:

      De acord.

      300 milioane tone deșeuri fiecare an (cât cântărește omenirea), multe milioane tone material plastic în oceane sunt o problemă reală dacă nu avem o planetă B. Din păcate toate resursele fosile (petrol, gaze, cărbune) formate în milioane- miliarde de ani vor fi consumate sau risipite. Tratatul climateric de la Paris e refuzat azi de SUA. În China fiecare săptămână se conectează 2 centrale electrice cu cărbune la rețea. Deci peste 1000 centrale electrice cu cărbune în China în viitorii 40 de ani. Pământul răsuflă cu greu. Astronauții în ISS văd o planetă cu o atmosferă subțire.

      Ei văd și se gândesc la planeta A….. ….

      • Josef Svejk spune:

        Păi China a rămas în tratatul de la Paris. Care e problema?! Dacă tratatul de la Paris salvează planeta totul trebuie să fie OK. China, Rusia și India care produc peste 50% din emisiile de CO2 ale planetei sunt în continuare stâns ancorate de tratat. SUA produc sub 15% din acestea, deci ieșirea ei nu ar tebui să shimbe mare lucru…

    • victor L spune:

      Argument beton “eu nu cred ca mai putin petrol ar infometa umanitatea…” Ca sa ti-l demolezi singura “Intr-adevar, s-ar reduce volumul de marfuri,…”
      Restul argumentelor sint “intimplator” din inima Pacificului, unde ai dat peste Rai. Cit e de mare Raiul ala, si cind va cuceri lumea?

    • Harald spune:

      @Ela – dacă Statele Unite n-ar mai avea Flota a 7-a în Pacific, asta însemnând zeci de nave de luptă și zeci de mii de militari aflați pe picior de război, paradisul tău eco ar dispărea cel mai târziu a treia zi după dispariția Flotei a 7-a.

      Pentru ca Paradisul tău să poată exista în mijlocul Pacificului, orice lord războinic cu aspirații imperiale din Asia este conștient în fiecare minut că dacă sare calul, Flota a 7-a va dezlănțui Iadul și îl va aduce urgent la realitate. Așa merg lucrurile în lumea reală: cu petrol, cu reactoare nucleare și cu nave de luptă. Unii numesc asta pax americana dar realitatea e că funcționează.

      • Ela spune:

        Sincer, nu m-am gandit nicio clipa ca integritatea teritoriala a Frantei, sau a altor state suverane si independente situate (si) in Pacific, ar depinde de flota 7 americana…Dar nu va contrazic.
        Ceea ce doream sa transmit era mult mai simplu, si anume ca, dupa aceasta experienta sunt si mai optimista, si mai increzatoare in inteligenta si creativitatea umana, pentru ca sunt absolut capabile sa invinga multe obstacole, si multe prejudecati!
        Cu succes, si cat se poate de concret!

    • Josef Svejk spune:

      Sigur că se poate trăi cu mult mai puțin petrol. Nimeni nu vă oprește să vă reduceți în mod voluntar consumul și să-i coningenți de asemene pe câți mai mulți oameni să vă urmeze exemplul. Problema apare atunci când iecologiștii încearcă să-i forțze pe alții să o facă, urmând exemplul luminos al lui Nicolae Ceaușescu – unul ecologiștii de frunte ai lumii. Ăsta a raționalizat consumul de benzină, alimentele, apa , încălzire, curent electric, etc. A impus montarea de panouri solare pe toate blocurile noi de locuinte prin lege, devansând cu mai bine de 30 de ani legislația similară din California :). A obligat fermele să treacă urgent la constuncția generatorelor de biogaz. Cu toate aste în momentul când a fost pus la zid și împușcat națiunea reacționară jubila și a tras imedit apa dpă toate măsurile sale de reducere a consumului de combutibli și energie. De ce oare?!

      Ați socotit cumva câte tone de petrol ați ars ca să ajungeți în mijlocul Pacificului (Io cînd am fost în Tahiti am zburat vreo 16 ore dus și trebuie că am prăjit vreo 2-3 tone de kerosen)? Sau ați ajuns cumva acolo vâslind pe o plută?! Ați socotit câte tone de petrol s-au consumat pentru producerea instalațiilor de aer condiționat, a celor de comunicații, a frigiderelor de care vă folosiți cu atâta nepăsare față de soarta bietei planete? Dar pentru aducerea loe acolo împreună cu a alimentelor și fructelor pe care e consumați?! Aveți idee cât petrol trebuie ars (sateliți, infrastructură, etc pentru ca dumnevaostră să aveți internet ultrarapid în mijocul Pacificului?! Păi vedeți?!

      Dacă doreați cu adevărat să slavați planeta și să reuceți în mod voluntar consumul de petrol și emisiile aferete, ar fi trebuit ca în locul călătoriei în mijlocul Pacificului să mergeți apostolicește la Ciorogârla. Dacă iecoligștii ca dumenaoastră chiar ar crede cu adevărat aberațiile pe care regurgitați 24/7, locurile alea paradisiace de prin mijlocul Pacificului sau de prin Caraibe ar trebui să rămână nelocuite și neatinse de prezența omului. În orice caz piior de iecologist nu ar trebui s pună piciorul acolo. N-așa?! Orice fărmitură de pâine, orice urub ajuns acolo necesotă arderea unei cantități triple sau chiar cuadruple de cobustibli fosili comparativ cu același lucru ajuns la Țăndărei….

      P.S.Sigur că există și alte varinte! Sper că o să ne povestiți cîndva tot pe acest form cum v-ați întors cu pluta în mod eco, bio ți 100% sustenabil tocmai din mijlocul Pacificului până la Mangalia. Spre easemenea că nici nu vă mai trece prin cap (acum că ași aflat ce crime ați comis împotriva bietei planete) să veniți înapoi cu un avion din ăla monstruos ce arde petrol și generază tone de emisii de CO2…

    • @Ela

      Vă mulțumesc pentru răspunsul bine documentat la întrebarea din titlul articolului meu. Dacă l-aș fi cunoscut mai demult, vă asigur că nu mi-aș mai cheltuit ultimele săptămâni pentru documentarea și scrierea articolului.

      Ca să înțeleg mai bine răspunsul dvs., sugerați că cele 10 miliarde de locuitori ai planetei din 2050 să se mute în „mijlocul” Pacificului, unde TV-urile, frigiderele, A/C, Internetul etc., funcționează fără petrol, pe baza unei „dinamici ireversibile”?!? Wow!…

      Fără nici o intenție ironică, vă reamintesc că o soluție asemănătoare a fost sugerată de o regină franceză: N-are poporul pâine?! Să mănânce cozonac!! Din întâmplare, regina respectivă n-a mai ajuns să trăiască în „mijlocul” Pacificului, conaționalii săi rezervându-i o altă soartă.

      • Kurt spune:

        Printesa de Habsburg, ultima regină franceză Antoinette decapitată cu guilotina 1793 NU a spus acest banc cu cozonac. E una din FAKE NEWS ale secolului 18.
        Lucrez cu Wärmepumpe /pompe de caldură care transformă 1 kw energie electrică în 3 kw caldură. E o soluție tehnică impusă prin lege (Baugenehmigung) care economisește ceva chiar dacă nu e curat ecologică. Motoare cu gaz care produc curent și căldură la peste 1200 m2 suprafată locuită înlocuiesc vechile încălziri cu gaze (140 grade risipite). Celulele electrice pe bază de membrane (Brennstoffzellen) din submarine produc curent din gaz/hidrogen. Se instalează deja în clădiri.
        Câtă energie e necesară pentru 1 $ produs (Googgle consumă mult curent) spune și ceva despre nivelul tehnologic. Cei care nu sunt în stare să reducă risipa de energie cu greu vor face profit. E un motiv de a folosi eficient resursele planetei.
        Misionarii ideologici ecologiști nu sunt ceva nou pe lume. Misionarii politici, religioși.. … „proști dar mulți“ … scrie I. L. Caragiale.

        Preferința românilor pentru teorii… ….
        sau zis și …
        .. lucru bine făcut… K.W. Iohannis… …

        • Josef Svejk spune:

          Kurt ur,

          Felicitari! Sunt impresionat! Tocmai ati descoerit perpetuujmm mobile care pe deasupra produce chiar mai multa energie decat consuma. Nagy csoda, uram! Pomepele de de caldura la care va referiti sunt de fapt niste aparate de aer conditiona inversate si nicidecum nu produc mai mult energie decat cosuma. Sunt mai ineficiente ca niste A/C obisnuite iar in privinta incalzirii sunt in mod cert mai scumpe si maim zgomotase decat incalzirea cu gaze naturale.

          Pilele de ombustie sunt o idee remarcabila pentru actioanrea vehiculelor electrice. NASA le-a foliosit pentur prima oara in mod industrial in timpul programelor Geminii si Apollo in anii ’60 pentru a asigura enegia electrica misiunilor spatiale mai indelungate. Germania si Suedia le fososec pe submarine pentru a asigura depalsarea indelungata in imersiune. GM a lansat experimental 1000 de Chevy Equinox cu pile de combustie si alimentate cu hidrogen in deceniul trcut. Autobuzele de la Disney World din Orlando si cele de la Miami Fl. merg de asemenea cu pile de combustie. Nu e o tehnoligie noua, insa are o mica problema: Toate astea meg cu hidrogen. Pentru moemnt producerea hidroenului pe cale industriala e mais scumpa decat cea a petrolului.

          Aia cu prosti dar multi a zis-o Negruzzi si nu Caragiale. Inteleg ca nu va este familiara cultura romana, dar totusi…

          Nu stiu cat de mult avem noi romanii o apelcare spre teorie, dar va pot asigura ca dumneavoastra ungurii ati dus tanguirea si lamentarea la nivel de virtuti capitale ale natiunii. Oricum teoretizarea mi se pare o chestie mult mai onorabila ca smirocaiala cronica. Nem igaz?

          • Kurt spune:

            Nem tudom magyarom.
            Am facut liceul în limba maternă.

            Wärmepumpe Mitsubishi e pe clădirile noi în Germania pe fiecare acoperiș… mii de clădiri noi. Sunt inginer. Fenomenul m-a surprins la început (energie din aer, 1 kw curent dă 3 kw caldură). Sunt case unifamiliale care nu au altă sursă de căldură (o sobă de lemn pentru necazuri cu curent).
            Nu am ce să vă explic. E pentru ingineri de istalații. La IPT s-a întrodus la construcții civile prin 1974 în loc de geologie.

            Găsiți la Google.

          • Ioan spune:

            N-a descoperit niciun perpetuum mobile, pentru ca pompa de caldura nu produce caldura ci doar muta caldura ( energia ) de la sursa rece la sursa calda. Randamentul acestui proces depinde de diferenta de temperatura dintre cele doua surse si de mediul din care se extrage energia. Daca sursa rece este in sol la 6-7 grd. C randamentul este bun, adica cu 1kW electric muta mai multi kW termici. . Daca sursa rece este aer la -15 grd. C atunci nu face mare branza.

          • Josef Svejk spune:

            #Kurt & @Ioan

            Genial domnilot!

            Păi eu vă recomand cu căldură să ca din cei 3W obținuți plimbând călcura cu un consum de curent electric de un 1W să generați un 1W de curent electric și vă mai rămâne 1W de căldură de cheltuială. Și uite așa procesul continuă la nesfârșit neconsumâd nimic și produând căldură. :) Adică mai dihai ca un perpetuum mobile :)

            Înainte de a pleca la nani, să nu uitați să aplicați pentru Noblelul la fizică…

          • donquijote spune:

            Josef Svejk – Fara suparare! Aici gresiti!
            Energia vine din pamant. Mediul de transport este cel mai comod apa din panza freatica. Intra in instalatie cu 12 grade (constant iarna/vara) si iese cu 5-6 grade mai rece. Pentru o casa de dimensiuni medii se vehiculeaza cativa metri cubi de apa pe zi. Evident, evacuarea trebuie facuta la oarece distanta de punctul de extragere, fiindca ca orice masina termica functioneaza pe diferenta de temperatura.
            In Suedia (zice vanzatorul masinii) se utilizeaza si cu apa de 5 grade, care dupa parerea noastra de “meridionali” numai termala nu este.
            Ca bilant financiar, factura mea de electricitate este pe la jumatate din factura de gaze a unuia care are centrala cu gaze pe aceeasi dimensiune iar confortul meu este mai bun.
            Zgomotul masinii nu este mai mare decat vuietul arzatorului de gaz. Probabil te gandesti la monstrii aia care merg cu aer cu niste ditamai ventilatoarele – eu cred ca alea sunt niste aberatii dpdv energetic – Carnot s-ar rasuci in mormant. Mai bine bagi in priza direct niste rezistente.
            Si nu am contorizat separat, ca sa scot celelalte chestii care mai adauga la consumul electric: frigider, cuptor electric, iluminat interior exterior fara stres, pompa de udat gradina etc.
            Am reusit rezultate bunicele in ciuda faptului ca suportul tehnic local este cam la pamant (suedezii nu prea se omoara sa explice reprezentantului local ce si cum, iar tehnologia nu-i chiar frate cu romanul); mai am de observat anumite trucuri ca sa scot mai mult cu mai putin consum.
            Asadar, am lasat grija codoiului in seama CET-ului si nu mai ard eu gazul decat de cativa lei pentru gatit – majorarile de preturi la gaz nu se vad in acest pret, in schimb, dupa liberalizarea pietei de distributie a energiei electrice, primesc tot felul de reduceri la electric, fiindca nu-i asa, consum cat alte zece case pentru iluminat, relativ constant, deci sunt consumator privilegiat.

            • Harald spune:

              @donquijote – cine a plătit instalația și în cât timp se amortizează? Ce suprataxă la energia electrică aveți pe factură?

              Oarecum paralel cu subiectul, dar nu tocmai: în Suedia, Göteborg e celebru pentru sistemul lui de încălzire centralizată. Dar asta pentru că există două rafinării acolo, iar căldura rezultă din procesul lor tehnologic Pe baza exemplului Göteborg, insuficient înțeles, zeci de orașe din România cheltuie bani în neștire cu sistemele de încălzire centralizată, deși acele orașe românești nu sunt puncte terminus pentru conducte de petrol din Marea Nordului, ca Göteborg.

              La fel e și cu pompele de căldură, dacă statul folosește banii din taxele pe produse petroliere ca să subvenționeze pompe de cădură sau dacă taxează tot consumul de energie electrică al populației (cum face Germania) ca să subvenționeze anumite soluții tehnice alese prin decizie politică, asta nu e economie, e anti-economie.

            • donquijote spune:

              @Harald
              Nu am primit nicio subventie (aud ca s-ar fi putut obtine daca mai aveam rabdare un an si dispozitie sa intocmesc nustiucate chestionare si sa stau pe la ghiseuri cu functionari placizi/placide- unul dintre cele mai gretoase suplicii pentru mine).
              Este mai scumpa dar nu mai mult de 50% fata de echivalentul cu gaze daca iau in calcul toate capabilitatile (capacitate, timp de raspuns, control prin internet, distributie interna zone etc plus, siguranta in functionare si stabilitatea materiei prime).
              Practic am utilizat niste bani pe care ar fi trebuit sa-i pun intr-un cont din care sa subventionez cheltuielile de intretinere pentru vremea cand nu voi mai fi in stare sa aduc in cont decat pensia. :) Sper ca perioada aceea sa nu dureze prea mult ca sa nu devina plictisitor.
              Tariful la electricitate mi-a scazut dupa cum am zis mai sus. Pentru ca de vreo cateva luni umbla pe la curtile oamenilor niste tipi cu discursul “Sunt de la Enel, …, ca sa renegociem contractul … conditiile oferite de noi sunt mai bune decat va ofera altii samd” Chiar si RCS/RDS are licenta de distributie de electricitate. In general pretul energiei creste, doar ca electrica intr-un ritm mai lent, iar punctual, poti obtine reduceri in functie de consumul estimat.
              Gazele vor fi mereu o tema de santaj ca sa nu mai vorbim de calitatea indoielnica exact in momentele cand ai mai multa nevoie.
              Sincer, ar fi fost mai rentabil o instalatie ceva mai mare, care sa fi servit 3-4 case macar, dar mi-am permis si eu un lux, printre putinele pe care ti le poti permite in Romania, in afara de aiureli (ex aruncat cu bani pe fereastra, platit o sampanie cu 100keur si facut selfie cu nota de plata). Probabil un bloc de locuinte ar fi fost un pachet optim – chiar comparat cu sistemul centralizat si, de departe mai bine decat cum se face acum: fiecare cu centrala lui de apartament
              In general ma scarpin mult timp in ceafa pana sa duc mana la buzunar si fac multe comparatii (cateodata pleaca si trenul, dar vine si altul :) ) asa ca nu sunt bani cheltuiti fara noima.

            • Josef Svejk spune:

              Fără încoială că asemeni oricărui om sunt și eu supus greșelii Însă aici mă tem nu e atât vorba de eroarea mea cât despre faptul că vorbim de chestii complet diferite.

              Nu mi-e foart clar la ce vă referiți dumneaoastă, însă pompa termică e un agregat ce conține două instalații de aer condiționat cuplate să lucreze complementar: Una ce lucreaă normal și alta ce lucrează inversat. Nu e vorba de nici un fel de apă în povestea asta

              https://en.wikipedia.org/wiki/Heat_pump

              Instalația de aer condiționat a pompei termice nu e cu nimic mai eficienta ca una obișnuită. În ce mă privește, aici e grosul facturii mele energetice. Încălzirea pe gaz mă costă mai nimic, Gazul e de vreo 4-5 ori mai ieftin ca ceea ce plătesc părinții mei în România) Iar partea de încălzire a pompei termice e mai zgomotasă ca ce a instlașei de aer condiționat, din cazuă cp lucrează onvers. Întreaga tubulatură a casei trebuie să gie conceptuă specal pentru așa ceva ca să se reducă zgomotul. Adiă spart pereții etc, etc. E o nebunie. Nu pea funcționează la temperaturi foarte scăzute (sub -20C -30C) care devin tot mai firești în epoca încălzirii globale. Iarna asta am avut 7 zilee la rând temperaturi sub -25C cu minime de sub -35C când școlile și multe instituții publice au fost închise. Nu mai vorbesc de peste 1 m de zăpadă.Pompa termică trebuie curățată constant penru că altfel ventilatorul ei intră în pompaj și arde motorul.

              În orice caz astea sunt detali. Problema de fond e că pe baza principiului conservării energiei e practic imposibl ca cine consumă 1W să obțină 3W indifernet de proces. De aia le-am recomnadat la amândoi să se pregătească să-și colecteze Nobelul în fiizică. Dacă ceea ce afirmă ei e advărat atunci e cea mai mare descoperire de la teoria relativității încoace. Ba chiar mai mare. E adevărat că salesmen-i șemcheri pretind asemenea aberații. Numai că e necesar cineva cu mintea și orizontul cultural al lui Vanghelie ca să muște…

            • Harald spune:

              @donquijote – atât timp cât e vorba de banii dvs. proprii, îi puteți folosi pentru orice instalații vi se par dvs. mai convenabile sau mai interesante. Atât timp cât termenul dvs de comparație sunt serviciile furnizate de CET (ceea ce în România e de fapt un jaf la drumul mare) iarăși e posibil ca instalația menționată de dvs. să fie mai convenabilă, obiectiv vorbind.

              Dar asta nu face ca soluția să fie aplicabilă pe scară largă. Poate fi bună pentru locuințe relativ izolate, a căror racordare la utilități ar fi prea scumpă; poate fi bună pentru propria stimă de sine, ca realizare personală; poate fi bună pentru instituții finanțate din bani publici, unde nu contează cât se cheltuie. Însă în termeni economici reali nu poate fi eficientă. Poate fi mai puțin ineficientă decât CET-ul și cam atât.

            • donquijote spune:

              @Josef Svejk
              Va credeam om serios … sa va informati din wiki? Energia se ia din pamant (de aceea se numeste geotermala desi apa nu pare asa de calda), asa cum v-am zis; apa din putz cedeaza energie si este returnata in sol mai rece. Alte sisteme merg si mai in adancime si folosesc ca element de transfer un fluid in circuit inchis, dar deja devine scump sa forezi la 200-300 de metri si sa introduci tevi in pamant; eu ma multumesc cu randamentul dat de a doua panza freatica pe la 30-40 m (in Ro, pretul forajului este sub 100 le/m cu tot cu tub si toate alea).
              Este, pare … aproximativ ca un frigider pus invers, adica congelatorul (partea rece) este fortat sa stea in mediul cald (12 grade in cazul meu, apa care vine din putz) iar radiatorul (partea calda) cedeaza caldura intr-un boiler din care se imparte la apa menajera si la cateva sisteme de incalzire. Pot ridica si la >60 de grade, dar nu are sens.
              @Harald.
              Pretul pe care l-am platit eu este supradimensionat dar, mai degraba, fiindca nu prea este concurenta, insa tehnologia nu este atat de complicata precat de pompos suna si va ajunge la un nivel destul de scazut. Este, acum, intr-adevar un mic lux pe care mi l-am permis, dar vad ca oferta scade… sa vezi cand or veni chinezii!
              Si nu, nu e rezonabil in zone izolate; recunosc doar ca e cam mult pentru un singur utilizator.

              Atentie: nu stati de vorba cu un fan eco si nici cu unul care inghite pe nemestecate tot ce i se pune in fata ca nou si cool. Am si eu o varsta :) si am avut timp sa prind multe faze ale evolutiei tehnicii.

            • Harald spune:

              @donquijote – nu e vorba despre a fi fan eco, o anumită soluție tehnică poate fi adoptată și din cu totul alte motive. De exemplu, ați menționat presiunea scăzută a gazului metan tocmai în perioadele cele mai reci, un bun motiv.

              Dar pe lângă factura aceea redusă la jumătate despre care scrieți, ar trebui să împărțiți costul instalației la perioada de amortizare, să adaugați eventualele mici reparații și eventualele costuri de întreținere ale instalației și să vedeți rezultatul final. Dacă dă cu minus, nu e o soluție care să se poată generaliza.

            • Ioan spune:

              @Svejk, uite un citat tot din wikipedia ( fizica este aceeasi peste tot) referitor la eficienta pompelor de caldura, poate va dumiriti cum sta treaba.

              ” The ‘Efficiency’ of air source heat pumps is measured by the Coefficient of performance (COP). A COP of 3 means the heat pump produces 3 units of heat energy for every 1 unit of electricity it consumes. Within temperature ranges of -3 °C to 10 °C, the COP for many machines is fairly stable at 3-3.5.

              In very mild weather, the COP of an air source heat pump can be up to 4. However, on a cold winter day, it takes more work to move the same amount of heat indoors than on a mild day.[10] The heat pump’s performance is limited by the Carnot cycle and will approach 1.0 as the outdoor-to-indoor temperature difference increases, which for most air source heat pumps happens as outdoor temperatures approach −18 °C / 0 °F. Heat pump construction that enables carbon dioxide as a refrigerant may have a COP of greater than 2 even down to -20 °C, pushing the break-even figure downward to -30 °C (-22 °F). A ground source heat pump has comparatively less of a change in COP as outdoor temperatures change, because the ground from which they extract heat has a more constant temperature than outdoor air.”
              Esenta problemei este ca pompa de caldura nu produce energie ci doar o muta, la deal cum ar veni, in contra gradientului. Deci pompa muta ceva, intamplator este vorba de energie termica. Intr-o analogie fortata situatia seamana cu motorul diesel mic ( fizic) al unei locomotive care cu cateva sute sau mii de kilowati poate trage un tren de sute de vagoane sau de mii de tone la deal. Vagoanele pot fi pline cu orice, si cu aur si cu petrol iar toata incarcatura poate avea o valoare extraordinara. Pe motorul ala mic din locomotiva nu-l intereseaza ce muta la deal. Exact la fel si cu pompa de caldura si fluidul de lucru. Simplu.

            • donquijote spune:

              @Harald
              Nu da cu minus, cu conditia sa traiesti suficient de mult, vorba ceea…
              Cat despre pret, desigur poti sa alegi dupa pret intre un WV (nu zic Ferrari ca este deja vorba de fite) si dacia , dar nu te vad alegand Dacia, desi stiu pe cineva care a facut drumul de la Bucuresti la Paris, chiar cu un Matiz fara sa considere ca o aventura.

              Pompa de caldura este o aplicatie practica bine fundamentata teoretic (fizica din clasa a unspea, pe vremea mea) doar ca este un unghi ceva mai surprinzator: lucru mecanic al compresorului face sa transfere caldura de la apa din putz la acumulatorul boilerului. Este una dintre cele mai curate forme de transfer si mai apropiate de modelul ideal al ciclului Carnot, dar parcurs in sens invers decat s-a pus pana acum in prim plan: lucru mecanic produs din caldura – lucrul mecanic faciliteaza transferul de caldura.
              Pretul este inca speculativ; un frigider nu este, la baza, mai complex decat atat. Doar ca e deja banal si, din cauza asta se vinde la un pret de 10 ori mai mic. Astia fac profit bun de aici, fara sa fie musai stipendiati: https://www.nibe.co.uk/

            • Josef Svejk spune:

              @donquijote

              Nope. Articolul din wiki avra doar rolul de a clarifica dspre ce vorbim. Nu are nici o legătură cu energia geotermală de care vorbiți dumneaoastră.

              În SUA așa cev e complet nerentabil din cauză că nimeni nu folosește încălzirea cu lichid (calorifer) ca-n Europa, ci doar cu aer. Iarna încălzitorul cu gaz sau curent electric suflă aer cald prin tubulatura construită în pereții casei cu guri în fiecare încăpere iar vara prin aceeași tubulatură vine aerul rece de la instalația de A/C. Chestia asa are avabtajul enorm că e mereu aer curat în casă. e mult mi eficient să încălzesc aerul decât să încălzesc un lichid care să încălzească apoi aerul și mai ales că se pot menține temperatura și umditatea în limite strict controlate.

              Pompa termică cu aer e zgomotoasă, scumpă, necesită o grămadă de mentenață iarna (comoresorul trebuie curățat tot timpul și am avut și 1.5 metri de zăpadăîn curte mai multe ierni la rând) și oricum cedează la gerurile crâncene din vremurile încălzirii globale. Factura la gaz în cea mai cumplită lună de iarnă a fost mai mică ca o cină în doi cu soția la restaurant. Și avem „our evening out” fără copii cam în fiecare weekend.

              Pompele termice au fost pe val acum 7-8 ani dar sau răsuflat repede. Adimistrația Obama a oferit tot soiul de reduceri de taxe pentru cei ce le cumpărau și subvenții producătorilo, dar nici asta n-a ajutat la nimic. Prețul scăzut al gazelor, mai ales după revoluția gazelor de șist, și apoi dipă ce Trump a liberalizat comelt piața (cumpăr gaze și elecricitate de unde vreau la prețul cel mai scăzut, nu mai sunt limitări regionale) prețurile s-au prăbușit și mai tare. Iar problemele menționate făceau ca ele să fie indezirabile. Practic nu se amoirtizează niciodată. Au dispărut cu totul (se oferă doar la comandă specială cu livrarea în câteva săptpmâni) din magazinele de „home improvements” gen Lowe’s, Home Depot sau Menards unde sunt expuse tot timpul instalații de A/C și încălzire (gaz sau electrice) centralizate ce le instalează magazinele de regulă în aceeași zi. Așa cum spunea dl. Harald chestiile astea nu valorează nimic în lipsa subvențiilor la ele sau a taxelor oneroase pe energie. Cumpărptorul nu poate fi prostit decâ pe termnen scurt. Dacă ar fi rentabile s-ar vinde. Nu sunt.

              @Ioan

              Indiferent că o mută sau o produce, afirmația că un 1 kW de electicitate produce sau mută 3 kW de căldură e aberantă. În oice caz dacă e adevărată atunci puteți așa cum am mai spus produce 1 kW de curent electric cheltuind 2kW de căldură și vă rămâne 1 kW să vă încălizți. Adică treaba ar merge de la sine ca o hidrocentrală (hai să nu-i zic perpetuum mobile). Însă asta nu se întâmplă. De ce oare? Să nu-i fi trevut nimănui prin cap?!

              În rest i-am răspuns mai sus d-lui Donquijote mai sus de ce chestiile astea nu funcționează într-o economie relativ liberă și mult mai puțin socialistă ca ca europeană.

            • donquijote spune:

              Josef Svejk spune:
              08/06/2018 la 13:45
              Cu riscul c-o cam lungim, dar vorbim despre altceva: sunt de acord ca pompa de caldura cu aer e o aberatie dpdv ingineresc, dar am subliniat ca nu este vorba despre asta. Aia ar putea fi, cum zice Harald, o incropeala pentru o zona lipsita de alte resurse. Zgomot si instabilitate, deci neviabil tehnic – de acord.
              O pompa geotermala preia energie calorica din sol (cu temperatura fixa) si o transfera agentului termic din sistemul de incalzire al casei. Fie acesta si un sistem de ventilatie. Lucrul mecanic consumat (pentru bilantul ciclului carnot) este al compresorului care produce detenta la care mai trebuie adaugat cel al pompei care aduce apa din putz sau recircula lichdul prin tubulatura ingropata, dupa caz (iar bilantul energetic al casei ramane pozitiv). Asa rezulta acei kilowati, nu sunt generati din nimic. Pamantul ii pierde dar nu-i simte. Bine, s-ar putea sa intre unii in panica sa prevesteasca o racire globala a solului daca toti se apuca sa-si traga caldura din pamant. Zgomotul este aproape inexistent – poti sesiza functionarea doar daca pui mana pe agregat.
              Dar, spre deosebire de bateria de acumulator electric minune care este tot asteptata sa lanseze cu adevarat automobilul electric, nu este vorba despre o formula chimica dependenta de cinestie ce componenta secreta, care nu va fi dezvaluita sau descoperita nicodata. Este un principiu al fizicii clasice la fel de bine cunoscut ca si cel care sta la baza motorului cu combustie interna (de fapt acelasi).
              Doar ca, prima grija a inginerilor sec19 a fost sa transforme caldura (care parea inepuizabila) in miscare si nu miscarea in caldura (si fiindca atunci “miscarea” era mai greu de obtinut)

            • Ioan spune:

              @Svejk -imi pare rau ca nu înțelegeți un fenomen atât de simplu. În analogia cu trenul, la orizontala locomotiva trage cea mai mare greutate, cu cat rampa este mai mare cu atât mai mică este greutatea încărcăturii pe care locomotiva o poate trage la deal. Exact la fel și cu pompa de căldură, cu cat mai mică diferenta de temperatura intre exterior și casă cu atât eficienta este mai ridicata. Refrigerantul, adica fluidul de lucru este cel care cara energia termica de la temperatura scăzută înspre cea ridicata in cadrul ciclurilor de evaporare condensare. Energia electrică este folosita de compresor pentru a comprima acest refrigerant. Și chillerele sunt pompe de căldură și cine a avut de a face cu ele știe că pe eticheta este trecuta puterea de răcire in kw care este tot de câteva ori mai mare decât puterea electrică consumata. Și AC dvs. este tot o pompa de căldură și are un COP supraunitar. Nu prea înțeleg ce este de neînțeles pentru un inginer ce sunteți și de ce frigiderele, aparatele de AC și chillerele au dreptul să fie eficiente, dar pompele de căldură ba și trebuie să existe o conspirație a ecologiștilor in aceasta chestiune banala de fizică de clasa a X-a.

            • Josef Svejk spune:

              @Donquijote

              OK. Asa cum am presupus de la bun inceptu vorbeam de lucruri diferite. Bine ca macar am clarificat neitelegerea. Eu m-ma referit tot timpul la poma de caldura, dumenavoasta la cea geotermala.

              Insa chiar si poma geotermala e ceva ce are sens exclusiv in conditiile taxarii oneroase a combustibiliilor fosili si a energiei electrice. Adica e o solutie artificiala generata de saracie autoimpusa. V-am spus ca dupa ce am vazut cum functioneaza incalzirea/racirea cu aer in sistemul centaalizat al casei, ideea de incalzire cu apa calda (cu care eram obisnuit din Romania si care e dominanta in intreaga Europa) mi se pare acum aberanta. Si chiar e. Ca sa imping un pic lucruile la absurd, o fi fost incalzirea cu balegar uscat (tizic) o soutie straluctia si cu costuri reduse in evul mediu. Dar iata ca taranii de azi au abandonat-o cu totul. Chiar daca animalele lor produc mai mutla balega ca cele ale taranului medieval De ce oare? Haideti deci sa nu facem apologia solutiilor fortate de saracie, mizerie si lispuri.

              Daca energia n-ar mai fi taxata in halul in care e inclusiv instalatia geotermala si-ar pierde compelt ataractivitatea. Calitaea a ceea ce furnizeaza e mai scazuta ca cea a incalzirii cu combustibili fosili iar amortizarea ei ar dura mai mult decat durata de viata.

              @Ioan

              Eu inteleg fenomenul foate bine. Dumenavoastra nu reusti sa-mi explicati de ce anume nu realizati perpetuum-ul ala mobile :) Sustineti aberatia lui Kurt ce afirma ca utilizand 1kW de curent electric se pot obtine 3 kW de caldura. Nu conteaza cum: il trimit maritenii prin posta, se extrage din pamant, vine de la soareetc. Smecherie e ca prin procedeele tehnologice actuale chiar si instalaltiile sovietice produc din 2 kW de caldura 1kW de electricitate. Deci va repet intrebarea, Daca afirmatia e crorecta de ce mai au nevoie instalatiile astea de consum de curent electric?! Nu e mai simplu sa aveti o solutie de generare a curentului electric care sa foloseasca intre 50% si 66% din caldura generata spre a obtine curentul electric necesar functionarii iar resul de intre 50% si 34% sa fie folosit pentuer incalzire?! E ca si cum trnul ar merge mereu la vale. Odata ce a pornit, de ce mai are nevoie de locmontiva?! :) Haideti! Curaj! Cu cucvintele dumenavoastra…

              P.S.: Hidrocentrala nu e un perpetuum mobile. Transforma energia cinetica/potentiala a apei in energie electrica. Nu are nevoie de de curent electric exterior spre a produce energie electrica. Isi produce singura enegia necesara functionarii. Intelegeti acum la ce ma refer?!

            • Ioan spune:

              @Svejk – domnule ești incredibil, da, susțin afirmația lui Kurt, că în condiții optime ( o sursa externa de 4-7grd. C adică un foraj in sol și încălzire prin pardoseală in casa, că sa nu fie o diferenta mare intre evaporare și condensare) cu 1 kw electric de pot pompa în casă din sol până la 4 kw termici. Și pe eticheta aparatului tau de AC , este trecuta puterea de răcire in BTU. Daca le vei transforma in kwh și vei împărți rezultatul la puterea electrică consumata vei obține cam același COP.
              Pretenția ta de a folosi o parte din energia termica in locul celei electrice pentru a face lucrul mecanic necesar comprimării refrigerantul este hilara, pereche cu experimentul fantezist cu stelele de apa minerala și denotă confuzii majore asupra legilor fizicii. Energia electrică este cea mai versatila, mai superioara forma de energie în timp ce energia termică este cea mai inferioara. Transformarea energiei electrice în termica de poate face cu randament de aproape 100% printr-o rezistenta. Inversul nu este nici pe departe la fel de simplu, cele mai eficiente termocentralele au un randament electric de treizeci și ceva la sută, (și te rog sa nu vii cu randamentul de la co-generare unde căldura reziduala este folosita pentru încălzire și randamentul total este mai marea). Mi-ar fi jena sa tot întreb pe cineva de ce nu poate face 1kw electric din câțiva litri de apă călduță din instalația de încălzire prin pardoseală, când toată lumea știe cât de mari sunt și la ce temperaturi și presiuni ale aburului funcționează termocentralele. Iar băgatul hidrocentralelor în discuție n-are nicio noimă. Deci răspunsul pentru dvs este că nu de poate obține energie electrica din energie termica, la temperatura apei din circuitul interior din casa, al unei pompe de căldură, prin nicio metoda rentabila. Ar exista posibilitatea folosirii unor termocupluri sau a unui motor Stirling dar s-ar obține o seama de nimic.

            • Ioan spune:

              @Svejk -ca sa terminam odată cu povestea asta penibilă afla că legea in SUA obliga producătorii de aparate de aer condiționat sa aibă un COP minim de 3.45, adica SEER de 13. Te las să cauți singur semnificația termenilor. În traducere liberatrebuie sa fie capabil sa pompeze minim 3.45 kw termici pentru un kw electric folosit , în anumite condiții uzuale definite.
              SEER is related to the coefficient of performance (COP) commonly used in thermodynamics and also to the Energy Efficiency Ratio (EER). The EER is the efficiency rating for the equipment at a particular pair of external and internal temperatures, while SEER is calculated over a whole range of external temperatures (i.e., the temperature distribution for the geographical location of the SEER test). SEER is unusual in that it is composed of an Imperial unit divided by an SI unit. The COP is a ratio with the same metric units of energy (joules) in both the numerator and denominator. They cancel out, leaving a dimensionless quantity. Formulas for the approximate conversion between SEER and EER or COP are available.[34]

              (1) SEER = EER ÷ 0.9
              (2) SEER = COP × 3.792
              (3) EER = COP × 3.413
              From equation (2) above, a SEER of 13 is equivalent to a COP of 3.43, which means that 3.43 units of heat energy are pumped per unit of work energy.

              The United States now requires that residential systems manufactured in 2006 have a minimum SEER rating of 13 (although window-box systems are exempt from this law, so their SEER is still around 10).

            • Josef Svejk spune:

              @Ioan

              Totuși nu înțeleg de ce dacă într-adevăr 1kW de curent elctric poate genera 3 ba chiar 4 kW de căldură e o „idee hilară” transformarea a 2 kW de căldură în electricitatea nececesară acționării scamatoriei?! Așa după mintea dumneavoastră hodrocentralele ar trebui să cumpere curentul electric necesar propriei funcționări de la termocentrale, în loc să utilizeze o francțiune din curentul elctric produs de ele?! Haideți, luminați-ne! Ce lege a fizicii e încălcată?!

              Văd de aemenea că vă pute ideea de experiment. De ce e hilară demonstrarea practică și simplă a efectului de seră produs de concentrațiile ridicare de CO2? Pentru că dovedește faptul că creșterea concentrației CO2-ului la atmosferice chiar de 10 ori nu prea are un efect de seră cuantificabil?!

              Numai șarlatanii, mitomanii și imbecilii se tem de verificarea experimentală a afirmațiilor. Mi-ar place să cred că nu aparțineți niciuneia din aceste categorii. Dacă un experiment are vicii ce-i alterează rezultatele, indicați-le. Sau și mai bine, propuneți o metodă experimntală alternativă. Simplul fapt că bolborosiți chestii fără noimă și postulate furibunde nu vă dă nicidecum dreptate. Astea sunt trucuri ieftine ce prind doar la indivizi ce se zbat să treacă pragul dintre maimuță și om…

              P.S. A și ca sp nu uit, spneați că minunăția aia de pompă de geotermaă are zona optimă de fucționare intr-un ecart de 3C (intre 4C si 7C). Păi instalața mea de ar condiționat tradițională are eficiența maximă înt-u ecart de vreo 5 C. m observat că tunci când afară sunt între 17C și 22C nu e nevoie să meargă nici încălzirea și nici răcirea :)

            • Ioan spune:

              @Svejk – e ultimul răspuns pe care ți-l dau, pentru că probabil nu mai citește nimeni comentariile, deci n-are cine sa te mai judece pentru enormitățile pe care le postezi.
              S-o luam cu hidrocentralele pe care le tot bagi in discuție. Nu numai hidrocentralele ci orice generator electric are nevoie de un câmp magnetic că să producă curent electric din lucru mecanic. Acest camp magnetic poate fi produs de magneti permanenți sau de o infasurare electrică pe rotor, care trebuie alimentata cu o cantitate mica de curent, pentru a produce câmpul magnetic. De numește infasurare de excitație. Ce trebuie precizat este că în această situație de folosește același tip de energie. Electrică. Ți-am mai spus că transformarea energiei termice in electrică este puțin mai complicată și cu randament destul de scăzut pentru că trebuie transformată mai întâi în lucru mecanic și abia apoi în curent electric. Transformarea energiei termice in lucru mecanic este o chestiune de cicluri bine documentate dintre care ciclul Carnot are cel mai mare randament . Întrucât te dai inginer de motoare termice te rog sa spui public daca din 2kwh conținuți de apa la 26-28grd. C poți obține 1kw electric pentru că este afirmația ta. Țin să-ți reamintesc că și din gheata se pot scoate 2kwh de energie termica și nimeni nu a inventat un motor sau un generator care să funcționeze prin scăderea temperaturii gheții. Deci ipoteza ta este hilara pentru că, din motive care îmi scapă, nu înțelegi că transformarea energiei termice de calitate inferioară în energie electrica de calitate superioara este imposibila in condițiile date.

              Confuzia pe care o faci numind pompa de căldură pompa geotermala este o alta dovadă a superficialității înțelegerii subiectului discuției. Cele 4-7grd. C se refera la temperatura solului la adâncime mai mare de 2 m, unde solul nu îngheață niciodată a și unde este ingropată țeava de PE prin care circulă apa cu antigel, folosita pentru a absorbi căldură din sol. La ieșire ai alt circuit tot cu apa și antigel la încălzirea prin pardoseală. Între cele două circuite sta pompa de căldură cu cele două schimbătoare de caldura, adică agregatul frigorific cum ar veni, optimizat pentru aceasta sarcina, (de aia e mai scump și că se produce în serii mai mici decât frigiderele de ex. ) Diferența de temperatură între circuite este de vreo douăzeci și ceva de grade nu de 5 grade. Configurația optima este cu încălzire prin pardoseală sau prin pereți, nu cu calorifere cum greșit crezi, find două soluții cu mult mai elegante decât tubulatura de ventilație de la tine cu curenții de aer aferenți.

            • Josef Svejk spune:

              @Ioan

              Bateți câmpii în continuare:

              Primo: Confuzia a pronit de la Kurt care a botezat pompa geotermală pom de căldură (heat pump). Sunt două chestii complet diferite.

              Secundo: Generatoarele electrice pe ciclu Stirling reușesc să convertească căldura scăzută (undeva pe la 60C-70C în electricitate cu un randmanet) bunicel în jud de 50%.. De exmplu United Technologies Research Center http://www.utrc.utc.com/ priduce astfel de generatoare. Numao cp nu prea le vinde. Dacă pretindeți în continuare aberația că pompele geotermale pot genera pentru fiecare 1kW de electricitate consumat câte 3kW ba chiar 4kW de căldură, atunci producătorii de genul lui UTRC și cei de pompe geotermale ar trebui să umple lumea cu pompe geotermale + generatoare e curent ce practic nu consumă nimic și produc căldură la infinit.

              Însă în realitate asta nu se întâmplă. Întreaga poveste e scumpă, nevibilp economic și nu poae trăi decât din subvenții + taxe oneroase pe combustibili fosili pentru simpul motiv că în realitate pe termne îndelungat consumul de curent electric pe unitatea de căldură produsă e mult mai mare. N-așa?

        • @Kurt

          Printesa de Habsburg, ultima regină franceză Antoinette decapitată cu guilotina 1793 NU a spus acest banc cu cozonac. E una din FAKE NEWS ale secolului 18.

          Se non è vero, è ben trovato.

          • Kurt spune:

            Mulțumesc. Dankeschön.
            Am avut parte de dascăli excelenți la IPT. Au avut o ținută admirabilă (decanul Dan Mateescu Senior, Josef Appeltauer- e azi la Ingolstadt, etc). în timpuri mai dificile. Azi în era digitală cred că fiecare profesor universitar, cercetător și student dedicat meseriei pe care a aleso poate fi UPT TO DATE în multe din specialitatea sa (inovatorii au aces la patente) și studiază JUST IN TIME cu restul lumii.
            Cel putin una- două limbi moderne asigură accesul mai ușor la patrimoniul științific universal. Engleza e oricum necesară în internet, software. Industria 4.0 are nevoie de sume de investiții mari, peste 100.000 Euro pe loc de muncă.
            Cine investește la Iași dacă accesul pe autostradă, căi ferate și aeroport nu e asemănător cu cel din Dublin, Bratislava, Leipzig? Inginerul Eiffel a construit la Iași….

        • Munteanu spune:

          Ba a spus Maria Antoneta aia si ti-am explicat clar intr-o postare anterioara de ce dar se pare ca n-ai citit-o. Revolutia Franceza era planuita de mult. Stiau asta si regii dar sperau ca prin reforme revolutia va putea fi evitata. Ludovic al 16-lea a convocat starile generale care mai tarziu i-au taiat capul deci problemele erau cunoscute si se incerca rezolvarea lor. In Franta nu se mancau cartofi adushi de Spanioli din America. De ce era asa e o poveste lunga care poate am timp sau nu sa ti-o spun. Si azi in Franta nu se spune “chartof” ca atunci ci “pomme de terre” din dorinta de a ascunde Francezilor ce mananca in realitate. Alte tari insa: Spania, Austria, Germania, Anglia, Iralanda, etc. mancau cartofi si asta a evitat foametea in acele tari. In Austria se preparau chiar si prajituri din cartofi pe care le manca inclusiv imparateasa Maria Tereza si familia ei. Nu doar bucatarii ci si imparateasa stia sa gateasca cartofi inclusiv prajituri din cartofi pe care nu stiu daca le numea “cozonac” sau “brioshe”. Evident ajunsa la Versailles Maria Antoneta a continuat sa prepare cartofi pe care i-a mancat inclusiv Ludovic al 16-lea dar nu si poporul Francez. Cauza imediata a revolutiei Frnceze a fost compromiterea recoltei de grau cauzata se pare de eruptia unui vulcan prin Indonezia. Erau totushi cartofi disponibili dar nimeni nu-i manca. Evident erau si alte cauze financiare inclusiv demiterea ministrului de finante Neckar care ar fi vrut sa impoziteze bogatii progresiv cum a cerut mai tarziu Karl Marx. Poporul a venit la Versailles strigand: N-are lumea paine ! Sa manance cozonac din cartofi cum mananc eu si regele a spus Maria Antoneta si este delicios ! Evident poporul nu a inteles intentia Mariei si probabil cuvantul “chartof” folosit de Maria avea deja un inteles negativ asa ca i-au taiat capul.

          • Kurt spune:

            Am fost la Paris dar nu mai erau regi, chiar dacă stilul pâna azi e Louis XIV inclusiv la E. Macron. Interpretarea istorică e un roman. De ce nu?
            Mai era o treabă nerezolvate de la Louis XIV până la E. Macron: lipsec bani, budget francez mic dar ambiîie universală mare. Si mai e și acel război de 100 de ani între Franta și Anglia. Mai simplu. Paris a finanîat în parte independenîa SUA 1976 ca luptă împotriva britanicilor (Canada, Quebec… De Gaulle … e francez…). Nu mai erau bani la Louis XVI, erau cheltuiîi în conflictul cu englezii / SUA. A venit revolta, revoluîia 1789 pentru care Diderot, D”Alembert (enciclopedia.. și azi o problemă dâmboviteană… decalajul „istoric”……), Voltaire și alîii au pregătit terenul. Condorcet…. până azi un nume…

            • Kurt spune:

              Corectura:
              Am fost la Paris dar nu mai erau regi, chiar dacă stilul pâna azi e Louis XIV inclusiv la E. Macron. Interpretarea istorică e un roman. De ce nu?
              Mai era o treabă nerezolvate de la Louis XIV până la E. Macron: lipsec bani, budget francez mic dar ambiție universală mare. Si mai e și acel război de 100 de ani între Franta și Anglia. Mai simplu. Paris a finanțat în parte independența SUA 1976 ca luptă împotriva britanicilor (Canada, Quebec… De Gaulle … e francez…). Nu mai erau bani la Louis XVI, erau cheltuiîi în conflictul cu englezii / SUA. A venit revolta, revoluția 1789 pentru care Diderot, D”Alembert (enciclopedia.. și azi o problemă dâmboviteană… decalajul „istoric”……), Voltaire și alții au pregătit terenul. Condorcet…. până azi un nume…

      • Ela spune:

        Stimate domn, eu cred ca ati inteles exact ceea ce am vrut sa spun, pentru ca stiti foarte bine ca progresul actual al stiintei si tehnologiei este deja in masura sa ofere raspunsuri inedite si eficiente principalelor preocupari actuale ale omenirii. Ceea ce astazi reprezinta exceptii pentru happy few, maine va fi regula pentru cei mai multi, asa a fost mereu!
        Reticenta, refuzul noutatilor din domenii concurente, ridiculizarea inovatorilor, marginalizarea lor, sunt si au fost, din totdeauna, metodele de contracarare preferate, folosite impotriva pionierilor de tot felul.
        Ceea ce e reconfortant si motivant pentru mine, si prietenii mei idealisti, pacifisti si umanisti, este ca enclopdiile universale contin multi “fosti” eretici, inconstienti, excentrici, nebuni, visatori, idioti, dar niciunul dintre numerosii care-i batjocoreau… ;)

        • Josef Svejk spune:

          Lăzând gargara la o parte, am două întrebări:

          1. Cât petrol a trebuit să ardeți ca să ajungeți acolo și cît amar de emisii de CO2 a provoca excusria dumneavoastă?

          2. În ce mod ați fi putt ajunge acolo fără a cauza emisii de gaze cu efect de seră?!

          • donquijote spune:

            hei, se poate, … iarasi zic, daca traiesti destul.
            Au mers cu pluta (ca KONTIKI) si au mancat peste prins cu mana si uscat la soare, navigand pe un curent ocolitor, dar favorabil.

            • Josef Svejk spune:

              Știu că se poate. De aia am și întrebat-o. Nu reușesc să îțeleg însă de ce nu vrea.

              Să fie oare toată treaba cu ecolgia doar o spoială, iar în adâcul ființei ei să avem de a face cu o bestie capitalistp poluantă ce se înfruptă cu lăcomie din putreziciunea marilor corporații exploatatoare?! Brrrrr….. Oricât de cumplită pare această ipoteză, ea e tot mai probabilă….

        • Harald spune:

          @Ela – prietenii tăi ”idealisti, pacifisti si umanisti” există și propovăduiesc idealismul, pacifismul și umanismul numai pentru că securitatea lor personală este asigurată de oameni înarmați, hrana lor este asigurată de munctiori murdari și transpirați care mănâncă neecologic, iar transportul lor este asigurat de combustibilk fosili murdari.

          Prietenii tăi ”idealisti, pacifisti si umanisti” sunt un dead-end pentru societate umană, în lipsa paznicilor înarmați i-ar mânca de vii animalele sălbatice.

          • Ela spune:

            Kant avea si are, inca, dreptate : nimeni nu vede lumea asa cum este ea, ci asa cum este el!
            De aceea, n-am sa-i spun minunatului meu prieten Pierre Rabhi, ca un roman care stie despre el doar ca e ecologist, umanist si pacifist, il acuza de sclavagism modern, sau ca trebuie sa dea acatiste pentru ca armatei americane sa nu-i lipseasca petrolul! Ar fi mult prea trist pentru dvs…

            • Harald spune:

              @Ela – nu te deranja să mă compătimești, părerea mea despre mine nu depinde de părerea ta despre mine :) Iar principalul meu defect nu este acela de a fi român, întreabă-l pe prietenul tău idealist dacă naționalitatea i se pare principala lui calitate sau dacă i se pare corect ca tu să apelezi la astfel de subterfugii într-o dispută :)

    • Hantzy spune:

      @Ela,

      Nu e ca-n mijlocul Pacificului, dar in Toscana pe langa San Vincenzo sunt multe ferme ce trraiesc din Agroturism. Culegi fructele direct din pom, poti hrani sau râni animalele, unsele stau la muls chiar, poti calari sau sa te plimbi cu trasura. vara petrecem acolo cate 2-3 saptamani cu tot confortul. Pentru ca interactiunea cu natura sa fie insa cat mai intensa, se recomanda evitarea folosirii televizorului, a internetului samd.
      Astfel de insule de normalitate sunt exclusiviste, fata de cotidianul gri, Ela! Sunt ca Porsche versus Ford, haute-Couture versus casual, Paris versus NY, Bach versus Nickelback, Bordeaux versus sixpack.
      Desi arata ca se poate, nu e posibila o astfel de experienta nici pentru eternitate, nici pentru intreaga comunitate. Sunt doar degustari precum cele de vin bun, ca ciresele de pe frisca sau

      • Josef Svejk spune:

        Inceptul e splendid!

        Tot ce trebuei e sa perseverati. Renuntati cu totul lam utlizarea curenbtului electric, a internetului, a maselor plastice inghite de balene, a alimentelor procesate, a locuintei, etc. Chiar si femele alea toscane de care vorbiti au o amprenta infiporatoare de CO2. Daca vreti cu adevata sa salvati planeta. si chiar credeti in prapastiile pe le indrugati cu atata avant, e momentul sa va mutati cu totul in sanul naturii si traiti hranindu-va cu ghinda si mere padurete. Chiar stau si ma intreb ce va retine? Cand incepeti?

        Sigur ca se poate. Problema e ca indivizi din astia meschini ca dumneavoastra sau Ela refuza cu indarjire sa ne demonstreze prin exedmplul personal faptul ca se poate. Nu-i asa?

      • Ela spune:

        …sau, ca Hantzy vs Svejk :)
        Asa este, insulele de normalitate sunt rare exceptii, dar exista! Si se vor inmulti, pentru ca lumea incepe sa prefere calitatea, cantitatii! Cei care rezista tavalugului nivelator devin din ce in ce mai numeros, mai determinati si mai inventivi. Din cauza, sau datorita (?) crizei economice si financiare, multi tineri din Italia, Franta sau Romania, au decis sa devina fermieri eco, ca bunicii lor. Si nu duc lipsa, nici de idei si nici de clienti.
        Pe langa acestia, sunt si care se folosesc de cea mai avansata tehnologie, ca sa pregateasca premisele unui confort impecabil si cat se poate de “curat”, pentru clientela hype, conectata, dar si ecologista, ceea ce incepe sa nu mai fie contradictoriu! Proprietarul insulei de care am povestit, sau dl Bertrand Piccard, reusesc adevarate miracole in acest domeniu, in fiecare zi.
        Eu sunt optimista :)

        • Hantzy spune:

          Mulțumesc, Ela! Optimismul tău e molipsitor.

        • Josef Svejk spune:

          OK.

          După ce v-ai firitisit unul pe altul de vă dau reciproc lacrimile ca-n telenovelele mexicane, concluzia sumbrp e că tot la guiț + 0 acțiune ați rămas.

          D-na/D-șoara Ela refuză să navigheze pe Pacific cu pluta eco & bio preferând avionul ăla ce va arde tone de petrol și va elimina cantități infernale de CO2 în biata atmosferă sufocată a pămntului. Iar dl. Hanzy nu e nici el ai breaz… Nici nu-i trece prin cap să ia toigaul apostolicește spre fermeleale eco & bio dinToscana unde să trăiască fericit până adânci bâtrânețe în sânul naturii, după moda neolitică, cu o amprentp minimă de CO2 Nici poveste! Și dumnealui va călători cu trenul, malina sau avionul slobozind CO2 cu nemiluita…

          Păi se poate măi tovarăși?!

  30. Stoian Dorin spune:

    Domnule profesor,există o cale eficientă
    de a se exploata cantitățile uriașe de gaz metan din permafrostul canadian(pe cale să se dezghețe) și cel rus?
    Vă mulțumesc anticipat!

    • Deocamdată, nu.

      Au existat eforturi considerabile din partea specialiștilor americani și canadieni, cu participare japoneză, începând din 1998. S-au săpat și două foraje (Mallik 1 și 2) în Mackenzie Delta, care au testat procedeul clasic de producere prin depresurizare. Nu s-au obținut rezultate economice.

      În 1999 am propus o metodă originală (In situ thermal stimulation of gas hydrates), care a stârnit interesul autorităților canadiene și al unor giganți petrolieri (BP, Texaco ș.a.), precum și a numeroși alți cercetători din multe țări.

      Când toate lucrurile păreau extrem de promițătoare, a venit marea bombă: în 1998-99, George P. Mitchell a inventat în zona Dallas-Fort Worth fracturarea hidraulică de mare volum, care a marcat debutul Revoluției argilelor. Brusc, gazele de argilă au devenit extrem de abundente și foarte ieftine prin comparație cu gazele din hidrați. Așa că eforturile cercetătorilor pentru producerea de metan din hidrați s-au diminuat drastic în Canada și Rusia (unde Yurii Makogon i-a descoperit în 1961) – ambele țări au suficiente rezerve de gaze convenționale și de argilă pentru a mai investi în gaze din hidrați.

      Singurele țări unde se lucrează în prezent pentru exploatarea hidraților sunt China, Japonia și, parțial, India. Din păcate, metodele actuale nu au produs deocamdată cantități industriale pentru perioade lungi de timp.

  31. cititor spune:

    Stimate dle Cranganu,

    Articolele dv erau interesante odata. Acum ati ajuns sa racurgeti la “scare tactics” pentru a sustine importanta petrolului. Articol superfluu.

    • Stimate @cititor,

      Dacă doar atât ați înțeles din articolul meu, nu am ca vă face.

      Dacă însă vreți să citiți doar despre „non-scare tactics”, gen „ghețarii din Himalaia vor dispărea curând și miliarde de oameni vor muri de sete”, ori „urșii polari sunt pe cale de dispariție din cauza încălzirii globale” ori „fracturarea hidraulică otrăvește fântânile țăranilor de la Pungești” etc. etc. etc., va trebui să căutați alte platforme de discuții – sunt destule.

  32. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Beneficiile petrolului și schimbările climatice
    Punctul de vedere al unui judecător federal american

    Cititorii din România poate nu sunt foarte la curent cu tacticile de intimidare a industriei petrolului american de către lideri democrați în căutare disperată de voturi după ce au pierdut alegerile pentru Casa Albă în 2016.

    Am mai comentat despre fostul procuror general al statului New York, Eric Schneiderman, care a declanșat o cruciadă împotriva companiei ExxonMobil pe motivul că compania știa despre schimbările climatice și nu a făcut public ceea ce știa. Deși investigația procurorului a durat peste 2 ani și el a primit 2,4 milioane pagini cu date din partea firmei Exxon, nimic nu a putut fi dovedit și Curtea Supremă a statului New York l-a somat pe procurorul Schneiderman s-o lase baltă cu investigația, pentru că e pierdere de timp. Între timp (pun intended!), procurorul Schneiderman a fost acuzat de patru femei că le-a supus unor torturi sexuale sadice, motiv pentru care procurorul și-a dat imediat demisia și a intrat el însuși sub ancheta poliției din New York.

    Șablonul New York vs. companiile de petrol s-a repetat în cel de-al doilea mare stat democrat, California. Acolo, primăriile orașelor San Francisco și Oakland au acuzat primele cinci companii de petrol din lume – BP, Chevron, ConocoPhillips, Exxon Mobil și Royal Dutch Shell- că petrolul extras de ele contribuie la schimbarea climei celor două orașe.

    Pe 24 mai 2018, judecătorul federal William Alsup și-a exprimat scepticismul față de povestea spusă de avocații celor două orașe, conform căreia combustibilii fosili sunt o “neplăcere publică”, recunoscând în schimb că combustibilii fosili sunt o necesitate publică.

    În mod specific, judecătorul a reamintit reclamanților că toată lumea se bazează pe combustibili fosili în viața de zi cu zi. “Trebuie să cântărim marile avantajele care au rezultat din utilizarea combustibililor fosili”, a spus judecătorul William Alsup. “Au existat beneficii uriașe.”

    Ce fel de beneficii?

    “Dacă nu aveam combustibili fosili, am fi pierdut cel de-al doilea război mondial și orice alt război”, a adăugat Judecătorul Alsup. “Avioanele nu ar fi putut zbura. Trenurile nu ar fi putut merge. Și ne-am fi întors în epoca de piatră.”

    Judecătorul Alsup a subliniat că combustibilii fosili au dezvoltat istoria modernă. “Am avut nevoie de petrol și combustibili fosili pentru a ajunge din 1859 până în prezent. Da, asta provoacă încălzirea globală. Dar împotriva acestui aspect negativ, trebuie să cântărim beneficiile mai mari care au rezultat din utilizarea combustibililor fosili”, a explicat el.

    Cum judecă Alsup efectele utilizării combustibililor fosili? “Dacă aș folosi un test de echilibrare, aș spune, în mod normal, că am beneficiat foarte mult de pe urma combustibililor fosili”, a afirmat el.

    Avantajele acestea au stimulat guvernele federale și de stat să adopte politici prietenoase privind combustibilii fosili de-a lungul istoriei.

    SUA și statul California nu numai că permit exploatarea petrolului, dar și încurajează cetățenii lor să investească în industria hidrocarburilor. Judecătorul Alsup a subliniat suportul constant al guvernului pentru creșterea producției de petrol și gaze, precizând că „Fiecare președinte pe care mi-l amintesc a spus că ‘Noi va trebui să obținem independența energetică’”.

    Detalii, Judge Skeptical of Cities’ Climate Change Suits

    • Hantzy spune:

      Citeam recent un clasament al “câștigătorilor” de procese în justiția americană. Pe primel locuri se aflau o doamnă ce și-a opărit poalele cu cafeaua de la McDonald’s, o alta care a vrut să fugă pe geamul de la Baia unui pub fără a-și plăti consumația și în fine un domn care s-a ridicat de la volanul rulotei sale să își facă o cafea în spate, lăsând autovehiculul să meargă după capul lui. Au câștigat bani buni cu motivații care mai de care mai trăsnite. Există o armată întreagă de juriști în state care caută astfel de “nedreptățiți” pentru a le face dreptate contra cost. Nu are legătură cu ideologia politică, ci cu visul de îmbogățire în dauna unui mare concern, cu greutate de miliarde, ce nu resimte câteva, fie și zeci de milioane, oferite ca schimb pentru tăcere. Lewinski nu era republicana, iar Stormy nu e democrată. Primăriile din Oakland și Frisco nu sunt animate de cruciade ideologice, ci de potențialul financiar al mamuților petroliști. Ca și cei exemplificati mai sus au nrvoie de bani. Cât mai repede și cât mai mulți.
      Nu spun că frustrarea pierderii alegerilor la colegiile de electori, deși americanii obișnuiți ar fi preferat-o majoritar pe nevasta cea trădată, n-ar putea juca și ea un rol în telenovelă, dar asta înseamnă că respectivele companii, Exxon, shell sau bp, au o recunoscută afinitate pentru adversarii ideologici ai democraților, nu?!

      “Fără petrol n-am fi câștigat războiul!” spunea judele federal. Fără petrol războiul n-ar fi început.
      Fără petrol n-am putea hrăni 10 miliarde. Dar fără petrol n-am fi fost atât de mulți. Precum se vede petrolul e tocmai soluția “problemelor” pe care el însuși le creează. Nu sunt împotriva folosirii lui intensive, nici a gazelor naturale sau de argilă, cum ar putea unii crede. Ci împotriva manipulărilor de acest gen:
      petrolul e-n toate
      E-n cele ce sunt
      Și-n cele ce mâine vor râde la soare
      E-n pruncul din leagăn
      Și-n omul cărunt,
      E-n viața ce veșnic nu moare.

      • Harald spune:

        @Hantzy – faci ce faci și ajungi până la urmă tot la vinovăția de a exista: fără petrol n-am fi fost atât de mulți. E adevărat că asta denotă o anumită sinceritate, ecologiștii autentici asta au drept motivație principală, dar în final tot treabă de psihiatri rămâne.

        • Hantzy spune:

          Harald,
          Din articol: “Petrolul este sursa de azot a omenirii. Iar agricultura modernă a crescut exponențial – mai multă și mai diversă mâncare a condus la creșterea exponențială a populației.”

          Licența cu creșterea populației nu-mi aparține. De altfel am folosit ghilimelele, vorbind de asta ca fiind o “problemă”. Fie te abții pe viitor, fie ești mai atent. Ok?

    • Munteanu spune:

      Chestia asta cu pierdutul alegerilor ma indigneaza si pe mine la maxim. Clinton nu Trump a cashtigat alegerile cu 3 000 000 de voturi in plus. Chiar si pe state tot Clinton a cashtigat caci alegerile au fost falsificate in 21 de state si cinstite doar in 29. Programatorii Californieni au demonstrat innainte de alegeri cum pot fi falsificate alegerile in cele 21 de state. Acolo calculatorele care numara voturile sunt conectate la internet si oricine: Californienii, Mossadul, KGB-ul, Ku Klux Klanul, Cambridge Analytica, etc. poate falsifica alegerile. Nimeni nu poate falsifica alegerile in New York unde se numara voturile cu mashini mecanice cu roti dintate care nu sunt si nici nu pot fi conectate la internet. Nu are voie nimeni sa vorbeasca de “voting supression”. Cum au putut fi confirmate corecte alegerile unde au votat doar 30% dintre alegatori toti Albi ? Cine i-a tinut acasa pe ceilalti ? Ku Klux Klanul care nu exista in New York sau California dar bantuie prin statele Trump-ite ? KGB-ul, Mossadul si Cambridge Analytica care au amenintat alegatorii cu moartea pe Facebook ? Cei de dreapta ii acuza pe democrati ca sunt extremishti si il numesc pe Trump fascist sau nazist dar exista poze si filme cu tatal lui Trump la o manifestatie pro Hitler in Brooklyn cand el a fost si arestat ca nazist. Evident purta szastica pe maneca si striga “Heil Hitler !”. Exista filme cu neonazishti strigand “Heil Trump !” prin Washington DC. Exista poze si filme cu Trump cu gluga Ku Klux Klanului si mii de procese in care a fost declarat rasist la inchirierea apartamentelor construite de el.

  33. Hantzy spune:

    Nu suntem singurii care papă petrol. Balenele ne fac concurență: uneia i-au scos din stomac 80 de pungi de polietilenă. Cu gurmanzii ăștia nu te pui, trebuie făcut ceva! Noroc cu japonezii, cică au vânat vreo 120 balene gestante. [...]

    • Hantzy spune:

      Cu subtitlul: why did Japan kill whales for sciene?
      https://www.nytimes.com/2018/05/30/world/asia/whales-japan.html

    • Josef Svejk spune:

      Nu pot decat sa va recomand sa renuntati la plastic. Presupun ca va revarsati gratuit intelepciunea supra noastra batand la niste clape din lemn sculptat de artisti populari. N-asa?!

      • Hantzy spune:

        De ce nu iti cumperi si mata un trimmer neperformant, sa ai mai mult de lucru in gradina?! E reconfortant! Aseara am petrecut 3 ore curatind parcelele de flori, arborii si gardul viu de tuja, desi imi propusesem sa aloc doar o ora pentru tuns iarba. M-a tinut acumulatorul fara probleme
        Sau cu vorbele tale: cânta la alta masa!

        • Josef Svejk spune:

          Domnu’
          Io nu trăiesc în socialism ca dumnavoastră așa că am ceva mai mult teren prin jurul casei. Pe lângă sera soșiei, rondurile ei cu flori, piscina, blestemăția de gard ornametal , etc fac un perimietru de vreo 1 km unde tractorul de tuns iarba nu ajunge. Io zic că e ceva mai mult decât petecul de oământ care vi-l tolerează dumneavoatră cârmuirea progrersistă. Ar trebui să vă ajungă un foarfece de grădună fără nici un fel de aumulator. Ăla e și mai eco & bio,

          Dar văd că tot nu mi-ați răspus la întrebarea legată de clapele din lemn de la mașinăria de pe care vă revărsați înțelepciunea & postulatele asupra lumii. De ce vă sfiiți?! Sau (Doamne ferește!) folosiți și dumneavoastră plasic din ăla cu care se îneacă balenele?!?! Să vă fie rușine!!! Nu mă alepram la așa ceva tocmai de la dumneavostră…

  34. Prototipescu Fanel spune:

    io zic sa ne dam cu ecologistii si sa “mancam” tuica de prune
    si sa calarim cai-putere de F1

  35. RazvanM spune:

    Societatea umana a fost in permanenta la limita extinctiei, iar dezastrele (molime, razboaie, dezastre naturale) sunt o regula.

    Eu cred ca lucrurile se regleaza cumva. Proiectia curenta de populatie spune 10 miliarde, calculele cu productia de mancare spun 9? In cadrul sistemului actual (Pamantul), exista varianta de a crea mai multa mancare prin eficienta sporita (pozitiva) sau exista varianta de a avea mai putina populatie (negativa).

    Exista pe undeva o teorie care spune (aproximativ) ca, desi sunt companii care par ca au acaparat toata piata, vor aparea in permanenta companii-disruptor care vor schimba ce inseamna de fapt piata.

    Pamantul, apa, vantul si soarele, lemnul, carbunele, petrolul si gazele naturale si energia atomica sunt sursele de energie utilizate pana acum. Marele avantaj al petrolului este ca este relativ usor de extras, prelucrat, portionat si utilizat in alta parte. Este relativ nepericulos si netoxic (spre deosebire de energia atomica). Industria bateriilor electrice a venit ca un disruptor peste ceea ce inseamna energie si incearca sa creeze solutii de inmagazinat energia pentru a fi transferata din locul unde este produsa in locurile unde se consuma cu pierderi cat mai mici. Exista incercari de a utiliza plantele ca producator de energie sau pe post de baterie pentru inmagazinarea energiei.

    Pamantul actual si resursele ce tin de el sunt in cantitati limitate. Este critic sa administram cat mai inteligent ce avem si sa dam timp inventivitatii umane sa creeze metode noi de a lucra cu energia. Asta inseamna si sa nu distrugem iremediabil. De exemplu, avem o fauna care dispare an de an in urma interactiunii cu omul. Apele otravite raman asa pe termen lung. Este posibil ca omul sa produca si schimbari de clima (desi am retineri din cauza ca subiectul este politizat din motive ideologice).

    Si aici este cred adevaratul “calcai al lui Ahile”: vorbim despre ceva ce se va intampla dincolo de limitele vietilor noastre, dar mai ales ale politicienilor actuali. Chiar si la 1 an dupa pierderea portofoliului de catre un politician, nu mai conteaza ca s-a inselat cu rezultate dezastruoase. Cu toate astea, eu am incredere in umanitate ca va gasi cel putin o solutie la problemele vizibile acum.

  36. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Cum ar putea arăta lumea post-Homo sapiens petrolerus?

    Suntem în anul 2xxx. Ultima picătură de petrol tocmai a fost arsă. Umanitatea s-a restrâns la nivelul dinainte de 1850. Cine ar putea umple nișa biologică lăsată liberă?

    ȚÂNȚARII !

    Multă vreme oamenii au distrus țânțarii din diverse motive, malaria, virusul West Nile, febra dengue fiind doar câteva boli epidemice transmise de insectele ironizate superb de poetul Topârceanu (…țânțari subțiri în glas,/Înzestrați la cap c-o sculă/Minusculă,/Cu pretenție de nas).

    În multe părți ale lumii, mai ales în zonele malarice, se mai folosește încă pulverizarea cu DDT, dar respectivul insecticid este interzis pe motive ecologice (vezi Silent Spring de Rachel Carson, 1962). Și atunci, Homo sapiens petrolerus a început să acopere zonele mlăștinoase, bălțile, estuarele și alte suprafețe similare cu o peliculă foarte subțire de petrol. Acest larvicid, care privează „puișorii” țânțarilor de oxigenul necesar respirației, a fost până în anul 2xxx o parte a războiului chimic anti-țânțari.

    Acum, pentru că nu mai există petrol, miliarde și miliarde de mici bâzâitori, care altfel ar fi murit prematur prin sufocare, vor supraviețui și înmulți exponențial spre bucuria multor specii de pești de apă dulce, amatori de ouă de țânțari.

    Un alt cadou pe care țânțarii îl vor primi în anul 2xxx va fi restaurarea habitatului lor tradițional – apele stătătoare. Doar în Statele Unite, după 1776, țânțarii au fost izgoniți/fugăriți din mlaștinile și bălțile care reprezentau mediul lor ideal de înmulțire, un habitat care ar reprezenta o suprafață de două ori mai mare decât a Californiei. Gândiți-vă doar la imensele suprafețe ocupate acum în sudul SUA – în Texas, Louisiana, Alabama – de instalațiile petrochimice, care rafinează petrolul american și din alte țări. Odată petrolul terminat, toate acele suprafețe vor fi returnate mediului natural pre-1850, astfel că delta Mississippi va putea deveni imperiul mondial al țânțarilor, cu o posibilă capitală la Houston (Huston, we have a problem! Da, ce problemă? Bâzâit interminabil. Well.. )

    Cât despre reacțiile oamenilor, câți vor mai fi în anul 2xxx, nu am nicio idee.

    • Nick spune:

      Domnule Cranganu ati vizitat Europa veche? Italia pe la 1500 construia domuri de piatra si marmura, pava strazi, iar unele orase aveau canalizare din vremea romanilor. Iar totul era construit din puzzolana (cenusa vulcanica) caramida piatra si lemn. Vorbim de timpurile in care Renasterea strangea laolalta artistii si filozofii Europei, la Cinque Terre in Liguria se construiau mii de kilometri de terase pe coasta marii pentru agricultura, iar corabiile din lemn strabateau oceanele lumii transportand mirodenii si matase.
      Omenirea poarta inca o mostenire culturala si fiecare casa mai veche mai are cartuliile alea mici din colectia Ceres care te invata sa cosi, sa faci un minim de tamplarie, retete si sfaturi de igiena si gospodarire, de la cum se altoieste un pom la cum se prepara un insecticid artizanal.
      Probabil ca un fel de societate se va coagula la un moment dat, ar putea fi una egalitarista asa cum a fost China mii de ani inaintea comunismului, sau ar putea fi una a comunitatilor asa cum era Italia medievala sau cetatile germane. Nu cred ca oamenii vor disparea de tot in fata tantarilor. Un numar de oameni vor ramane si probabil vor construi civilizatii care vor avea stralucirea Greciei Antice sau fastul Imperiului Roman. Mai trist e ca pana vom ajunge acolo vom trai o perioada dureroasa de adaptare, dar probabil unul din 10 va reusi, si e foarte posibil ca cei de pe urma sa fie mai inteligenti, adaptabili si organizati decat marea masa a locuitorilor de astazi.

    • Hantzy spune:

      O sută de ani mai târziu (2xxx + 100)

      Asa cum extincția dinozaurilor a însemnat o șansă pentru mamifere, tot astfel odată cu ultima picătură de petrol a declanșat revoluția energetică. Grupuri de idealiști, nemaidepinzând de sponsorizările guvernamentale, au reușit să pună la punct un proces artificial de fotosinteza, prin care energia solară poate fi direct acumulată în pseudocelule organice, lipsite însă de mitocondrii și nucleu vegetativ, a.i. multiplicarea lor naturală devine imposibilă. Controlul industrial se face în noua generație de imprimante tridimensionale, pe care le poate oricine avea. Astfel fiecare își produce necesarul energetic, nici mai mult nici mai puțin decât are nevoie, iar principiile pitei libere autoreglante si-au dovedit din nou obiectivitatea. Africa a devenit lumea Noua post-moderna. Aici s-au pus la punct noile tehnologii, bazate pe energia practic nelimitată produsă prin fotosinteza. Teleportoarele domestice au înlocuit deja autovehiculele și mii de kmp au fost redați agriculturii: nu mai există garaje, autostrăzi, nici chiar marile aglomerări urbane. Prin teleportare se poate ajunge oriunde. Și nu doar atât: spatiile de depozitare s-au redus la un minim ce părea imposibil la începutul mileniului. Uneltele casnice sunt împrumutate și returnate prin teleportare, putând fi chiar curățate și reparate. Alimentele nu mai trebuie conservate cu kilogramele în congelatoare cu gabarit imens, iar prepararea hranei se face, de asemenea, prin teleportare.
      Tot cu această tehnologie, profitând de răcirea climei în urmă cu 100 de ani, s-a reușit recent reîmpădurirea parțială a Saharei și transformarea ei în teren arabil. Primele recolte sunt promițătoare. Deserturile europene din Câmpia Padului și Baragan au fost deja de decenii bune reintroduse în circuitul agricol. Tot prin teleportare este filtrat metanul produs de animale și folosit pentru încălzirea locuințelor.
      Prin schimbarea cursului Nilului și al Zairului s-a eradicat foametea în lume. Bolile sunt tratate tot prin teleportare: pur și simplu celulele nedorite sunt complet filtrate și îndepărtate la reintegrare.
      Mlaștinile cu țânțari din delta Mississippi au fost asanate printr-un sustem de canale teleportate, iar larvele constituie hrana principală a unor piranha modificați genetic prin aceeași tehnologie.
      De-a lungul faliei San Andreas, ultimele cutremure au readus la suprafață unele zăcăminte de petrol necunoscute. În jurul acestora s-au creat comunități conservatoare de tradiționaliști, bazați în continuare pe petrol și antibiotice. Niște mormoni postmodernisti, prooroci ai necazurilor, ce nu pot înțelege beneficiile noilor tehnologii, pe care le consideră vrăjitorii.

      • Josef Svejk spune:

        Da’ de ce trebuie să așteptți atâta amar de secole?! Ce ar fi să începeți de luni?

        Tot ce vă trebuie e să găsiți idealiștii ăia geiali care să le inventeze pe toate astea. Fatalitatea face că, cam toate descoperirile ce îmbunătățesc viașa omuli să fe făcute de capitaliști hulpavi, dar nu mă îndoiesc că exiată și idealiști din ăia de care vorbiți dumeavoastră, ce să mai aibă și alte ocupați afară de trasul prafurilor pe nas și bletmarea lumii meschine cre nu le dă destule pomeni și milostenii…

        Ce ziceți?

  37. ubbu spune:

    mai bine de jumatate din resurse sunt risipite airea.
    contemplati cimitirele care vor fi fin ce mai extinse, depasind orasele.
    costa 3000 de euro ora de interceptari de catre sri, etc. la bucuresti.
    130 miliarde de euro din 2005 incoace.
    precepte religioase ne blocheaza in a pune la pun proiecte
    in care se poate obtine petrol si altfel decat din buruieni cu saracirea solurilor.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


E randul tau

Faptul că 24 de mii de oameni au citit articolul face să merite efortul de a-l fi scris și apoi n...

de: Luminita Marcu

la "Ne mândrim de Centenar cu dr. Paulescu, părintele rasismului ştiinţific şi lider de partid fascist: prostie guvernamentală sau ceva mai grav?"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

decembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)