joi, martie 28, 2024

Posibila unificare a Irlandei – un exemplu pentru reunificarea cu Republica Moldova?

Fine Gael avea toate datele pentru a câştiga alegerile din Irlanda organizate pe data de 9 februarie. Liderul său, Leo Varadkar, a devenit cel mai tânăr prim – ministru al Irlandei, la 38 de ani, cu trei ani în urmă. Negocierile UE cu Marea Britanie legate de Brexit au marcat un succes pentru Irlanda. PIB a crescut în 2019 cu aproximativ 5%, media UE fiind 1,8%. Fine Gael a ignorat însă problemele cu adevărat importante pentru cetăţeni. Irlanda are un sistem public de sănătate care funcţionează defectuos, iar preţurile la chirii au devenit inaccesibile. Ȋn mod normal, electoratul şi-ar fi îndreptat atenţia către principalul partid de stânga, Fianna Fail. Marea problemă este însă că Fianna Fail a susţinut guvernul minoritar Fine Gael din 2016 până în prezent. Procedând astfel, Fianna Fail a dovedit că nu este o alternativă credibilă.

Alegătorii din Irlanda şi-au îndreptat atenţia în direcţia unui partid pe care îl ocoleau de obicei: Sinn Fein. Scorul acestui partid, strâns legat în trecut de IRA, nu depăşea niciodată 15%. De data aceasta Sinn Fein a obţinut 24,5% din voturile exprimate (cu 10,7% mai mult decât la precedentele alegeri din 2016). Fianna Fail s-a clasat pe locul doi, cu 22,2%, iar Fine Gael pe locul 3 cu 20,9%. Verzii au obţinut 7,1% (au dublat practic precedentul rezultat electoral), iar alte partide au obţinut cumulat 25,3%. Spectrul politic irlandez a continuat astfel tendinţa de fragmentare, remarcată la alegerile din 2016 şi la alegerile pentru Parlamentul European.

Sinn Fein a obţinut mai multe voturi cu un program de stânga: îngheţarea chiriilor, pensionări anticipate şi investiţii mai mari în sectorul public. Nefiind niciodată la guvernare, Sinn Fein a avut avantajul că nu putea fi acuzat de neâmplinirile guvernărilor precedente. Lidera Sinn Fein, Mary Lou McDonald, aleasă în 2018 în locul liderului istoric Gerry Adams, a avut avantajul că, datorită vârstei, nu a fost implicată în timpul când IRA era activă, iar tânăra generaţie din Irlanda nu a trăit acele vremuri. Sinn Fein s-a adresat cu precădere tinerei generaţii, reuşind să atragă foarte multe voturi de la această categorie de electorat.

Sinn Fein este cunoscut pentru determinarea cu care susţine unitatea Irlandei. Acest aspect nu a fost principala prioritate a programului său electoral dar nici nu a fost vreodată negat. Ulterior alegerilor parlamentare, Sinn Fein a pus drept condiţie pentru naşterea unei coaliţii guvernamentale acceptarea ideii unui referendum pentru unificarea Irlandei în 5 ani de acum înainte.

Nu este clar deocamdată care va fi componenţa viitoarei coaliţii de guvernare. O primă încercare de a forma o majoritate în noul Parlament a eşuat – niciunul din cei trei candidaţi ai celor trei mari partide nu a reuşit să adune suficiente voturi pentru a deveni prim – ministru. Este posibil să existe un guvern minoritar Sinn Fein şi alte partide de stânga sau o largă coaliţie Fianna Fail – Fine Gael – Verzi. Ȋn oricare dintre aceste ipoteze, problema unităţii Irlandei se va pune mult mai pregnant decât până la aceste alegeri.

A discuta deschis despre când va avea loc unificarea Irlandei a devenit o realitate şi există mai mulţi factori care explică acest aspect.

Ȋn primul, rând, Brexit. Irlanda de Nord a votat în ansamblu împotriva ieşirii din UE (56%) dar adepţii partidului unionist DUP au votat pentru. Cea mai spinoasă problemă a negocierilor dintre Marea Britanie şi UE ulterior referendumului din 2016 a fost libera circulaţie pe teritoriul insulei irlandeze. Sudul beneficiază de libera ciculaţie, Nordul a căpătat dreptul de a păstra libera circulaţie, ceea ce a însemnat impunerea unei frontiere de facto în Marea Nordului între Irlanda în ansamblu şi restul Marii Britanii. De la frontiera de facto la cea de jure nu mai este decât un singur pas. Efectul Brexit va fi resimţit mai dur în Irlanda de Nord decât în restul Marii Britanii (se estimează o scădere pe termen lung cu 8% a PIB, comparativ cu o scădere cu 5,6%). Un asemenea efect al Brexit va accelera dorinţa de unificare cu o Irlandă din ce în ce mai prosperă.

Un alt factor important este cel demografic. Următorul recensământ în Irlanda de Nord va avea loc în 2021. Este foarte probabil ca acest recensământ să confirme că, în premieră, numărul protestanţilor este mai mic decât cel al catolicilor. Partiţia Irlandei în 1922 a pornit de la presupunerea că Irlanda de Nord va rămâne întotdeauna sub controlul majorităţii protestante – acest argument începe să nu mai fie valabil.

Unificarea Irlandei a devenit un aspect acceptat de cetăţenii Irlandei de Nord dar pe termen lung. Sondajele de opinie arată că, dacă s-ar efectua un referendum în prezent în Irlanda de Nord, rezultatul ar fi împotriva unificării (într-un sondaj din septembrie 2019, numărul celor care ar vota împotriva unificării ar fi de 59%, într-un sondaj din februarie 2020 – înainte de alegeri – procentul respectiv este de 52%) dar, întrebaţi cum ar vota la un astfel de referendum dacă ar fi organizat peste 10 ani, 54% ar fi în favoarea unificării (sondajul din septembrie 2019).

Cum s-ar putea face practic unificarea Irlandei? Acordul de Vinerea Mare (Good Friday Agreement) din 1998 care a pus capăt conflictului din Irlanda de Nord precizează că “dacă la un moment apare ca posibil” un referendum trebuie convocat de secretarul de stat britanic pentru Irlanda de Nord. Ce înseamnă exact momentul respectiv? Poate fi o majoritate catolică în Irlanda de Nord, ori o majoritate politică în favoarea unificării în Irlanda. Este foarte posbil ca prima ipoteză să devină realitate după recensământul din 2021. Este deasemenea posibil ca un guvern format în jurul Sinn Fein să avanseze pe calea afirmării necesităţii unificării.

Mick Mulvaney, şeful administraţiei Casei Albe, a declarat recent că sectorul privat din SUA va ajuta Irlanda de Nord în eventualitatea unificării. SUA vede deja într-o posibilă unificare a Irlandei o oportunitate pentru extinderea companiilor americane care sunt plasate acum în Irlanda, datorită unui regim fiscal mai favorabil (despre care se presupune că va fi extins şi în Nord, în eventualitatea unificării).

Care ar fi costurile unei asemenea unificări? Irlanda de Nord ete mai săracă decât Irlanda dar decalajul nu este cel dintre RFG şi RDG. Irlanda unificată ar face parte din UE, unificarea ar aduce un beneficiu imediat celor din Irlanda de Nord (spre deosebire de Scoţia care, dacă doreşte secesiunea de Marea Britanie, va trebui să aplice din nou pentru a fi admisă în UE).

Cum va arăta din punct de vedere politic o Irlandă unificată? Constituţia Irlandei va trebui modificată dacă Irlanda de Nord va vota în favoarea unificării la referendum. Aranjamente instituţionale post-unificare nu au fost încă discutate. Un lucru este însă cert: Acordul de Vinerea Mare va continua să producă efecte, făcând parte din ordinea constituţională a Irlandei de Nord. Aceasta înseamnă că va exista în continuare un Parlament ales în partea de nord (Stormont), ceea ce va obliga Irlanda să meargă în direcţia unei descentralizări şi mai mari decât în prezent. Marea Britanie va continua să fie garantul funcţionării instituţiilor din partea de nord a Irlandei, precum şi a cetăţenilor britanici care vor putea opta şi pentru o a doua cetăţenie, cea irlandeză.

Este cazul unificării Irlandei relevant pentru o posibilă reunificare a României cu Republica Moldova? Ȋn mare măsură, da. Problema transnistreană s-ar putea rezolva dacă ar exista un referendum în restul Republicii Moldova pentru a acorda independenţă acestei regiuni (referendumul a avut loc deja la Tiraspol dar nu este recunoscut de comunitatea internaţională). Ȋn România ar trebui să existe un partid croit pe măsura Sinn Fein care să aibă ca obiectiv reunificarea dar să aibă şi soluţii extrem de pragmatice la problemele cetăţenilor. Este nevoie de asemenea de un referendum pe tema reunificării în România ori cel puţin de modificarea Constituţiei. Este nevoie şi de un referendum în Republica Moldova. Pentru ca un asemenea referendum să poată fi validat, ar trebui ca cei din Republica Moldova să realizeze la un moment dat, într-o criză majoră, că apartenenţa la UE a devenit singura soluţie şi nu există alternativă, iar singura modalitate de a face parte imediat din UE a rămas reunificarea cu România. Nivelul de trai este un obstacol în calea reunificării, există decalaje mari între România şi Republica Moldova, mai mari decât cele dintre Irlanda şi Irlanda de Nord dar mai mici decât între RDG şi RFG. Asemănările dintre cele două situaţii sunt limitate dar deosebirile nu sunt atât de mari precum s-ar crede la prima vedere. La Chişinău şi la Bucureşti ar trebui foarte atent urmărite şi studiate evoluţiile din Irlanda şi Irlanda de Nord.

Distribuie acest articol

28 COMENTARII

    • Nu poate fi posibila, cazul nu e identic. Ardeal = regiune a României; nu e republica sau parte distincta a unui regat (Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord).

      • Daca ai curiozitatea sa te uiti pe wiki, chiar asa E descrisa! Are si granite istorice nu prea CLAR delimitate si include Banatul si tot restul. Probabil prezentarea de acolo necontestata de nimeni desi e in romana a fost scrisa vde vreun soldat jveg din armata neonazista central-europeana votand al peneleului, evident.
        (dar sa lasam oamenii sa viseze – nu sa si posteze, n-asa!

        • A fost o intrebare care cerea raspuns, nu era retorica:). Mai corect era sa spun ca orice e posibil si Panonia sa revina in teritoriul Romaniei (Imperiul Roman). Din partea mea poti visa si posta cat vrei. :)

  1. Formula „reunificarea cu Republica Moldova” si nu „reunificarea Republicii Moldova cu Romania” denota fie prostie, fie ceva mai grav – un proiect vechi rusesc de absorbtie a Romaniei in spatiul de dominatie rusesc printr-o asa zisa reunificare pe invers, a Romaniei cu Republica Modlova. Mai peste tot in mass media se vehiculeaza reunificarea pe invers. Jos politica ruseasca de capturare a Romaniei!

    • Moldova a fost stat independent apoi teritoriu distinct în interiorul Imperiului Otoman timp de peste 500 de ani și a fost – fără voia poporului moldovenesc – parte a României – timp de 161 de ani (în caz că nu cunoașteți istorie, proiectul unificării celor două principate este unul… rusesc, pentru că muntenii și moldovenii au trăit tot timpul cu ideea că sunt două nații distincte).
      Logic este să susținem crearea statului Moldova – care poate să se unească apoi cu România, Ucraina sau Islanda ori poate să formeze o uniune doar cu Transilvania și Dobrogea, lăsând ca România să fie formată doar din Muntenia și Oltenia; popoarele sunt cele care trebuie să decidă pentru ele însele, nu politicienii.

      • @Leo – de unde e logica asta, de la Orhei sau de la Tiraspol? În opinia ta, trebuie dezmembrată România pentru că a stabilit Stalin că există un popor moldovenesc? :)

      • @Leo, foarte interesanta logica dv . Dar de ce sa nu dezmembram Rusia? Doar este bolnavul Europei, ce rost mai are ca Rusia sa mai reziste 20-30 de ani? Sa i mai chinuie inca 30 de ani vecinii? Cateva avantaje ale dezmembrarii Rusiei:

        -O UE care ar depinde cat mai putin de gazul cel de toate zilele
        -Resurse cat cuprinde cam pentru toata lumea
        -O Europa de Est lasata sa se dezvolte natural
        -Zona araba mult mai calma
        -Vecinii asiatici ar respira usurati
        -Kim cel … dispare pe cale naturala
        -Iranul silit sa adopte o pozitie pe care nu o mai stie de pe vremea sahului

        Sunt doar cateva avantaje, sigur sunt mai multe in cazul dezmembrarii unui colos precum Rusia. Si dupa aceea cele 22 republici se pot uni fiecare si cu Canada ori Australia. Parca asta era logica dv …

    • Formula folosita in titlu nu e gresita sau in favoarea strainilor. Cea propusa de dvs ar fi fost gresita. Este reunificarea României, nu a Moldovei, asa cum e si a Irlandei nu a Irlandei de Nord. „Reunirea cu” inseamna „realaturarea la” – asa ar fi fost gresit; „reunificarea cu” inseamna refacerea teritoriului cu partea pierduta.

  2. Of! Prea mulţi analişti marşează pe o singură idee: Uniunea Europeană este veşnică şi este cea mai bună dintre toate lumile posibile. Nici măcar simpla negaţie nu o analizează, şi anume: dar dacă UE nu va mai exista? O simplă ceartă între Germania şi Franţa ar face ca această Utopie numită Uniunea Europeană să nu mai existe. Şi atunci!?
    „Atunci” poate Irlanda se va uni cu Irlanda de Nord şi nu invers. Moldova se va uni CU România, nu cu UE. Şi tot aşa….

    • Daca si cu parca.

      Pai daca gandim asa cu sugerati, cine ne garanteaza ca peste cativa ani va mai exista Irlanda, Irlanda de Nord, Romania sau Moldova?

  3. Deci Kremlinul așa zice, trebuie referendum în R.Moldova pentru independența Transnistriei, dacă vrem reunificare? :) Tot așa, cu frontieră în Marea Nordului, cum scrie în articol? :)

    Nu mai bine așteptăm noi să meargă Putin la loc cu verdeață, după care facem reunificarea ca oamenii? Cu fiecare an care trece, nu doar demografia R.Moldova, dar și demografia Transnistriei e din ce în ce mai favorabilă românilor și reunificării.

  4. Foarte bună analiza! Mulțumesc! Problema – fiindcă este o problemă! – e la noi! „Clasa politică” de la București, după părerea mea, este continuatoarea pcdr/pcr/pmr/pcr/fsn/fdsn/pdsr/usl, „moșite” și „teleghidate”, „după ani și ani”, de la Kremlin! În plus, Moscova nu e Londra, așa cum nici Rusia nu e Regatul Unit!… E posibil ca Marea Britanie să devină „mica” Britanie – dacă, nu doar Irlanda de Nord, ci și Scoția, vor ieși din Regat, sau Londra să rămână doar cu Anglia, dacă și galezii se vor gândi să devină independenți. E posibil ca Londra – și Anglia – să se obișnuiască cu situația (neplăcută, e drept), dar, vă întreb: vedeți Moscova – și Rusia, în ansamblu – să accepte o pierdere a Basarabiei? Asta, după ce, din 2014, aceeași Rusie practică „turismul cu tancul la vecini” (a se vedea anexarea Crimeei)??? Asta, ca să nu mai vorbesc despre faptul că, de vreo trei secole, rușii tot vin, „călare” peste vecinii lor (inclusiv peste noi), de cele mai multe ori, nechemați, neinvitați și, apoi, „uită” să se mai retragă!…

  5. Spre deosebire de asemanari, deosebirile nu trebuie trase atat de mult de par, e adevarat.
    Din pacate, toate acele evolutii, pasii necesari, nu sunt posibil de facut din diverse cauze. (Problema TRANSNISTREANA e o cauza secundara, azi, privind la Ucraina)
    Deoarece vorbim aici despre un stat sarac si evident corupt – cel mai sarac, inapoiat si fara viitor stat din Europa care conteaza, conform statisticilor -, care din toate punctele de vedere merge spre desfiintare (demografic, economic, social…), sabotat fiind din interior cu maxima perversitate de catre diverse entitati interesate. Un „stat” SLAB, barbar si antiromanesc, fara nicio strategie, fara o propaganda de stat actualizata, fara niciun plan de viitor adevarat si fara niciun parcurs cu pasi/ etape de urmat dupa ce si-a atins obiectivele de a intra in UE-NATO (mai degraba, de a fi primit, acolo, mai pe la margine, pe linga usa din dos) care nu se va UNI in veci nu nimeni – conform evolutiei si previziunilor se va destrama/ aneantiza in urmatoarele zeci de ani!
    (deoarece are institutii care nu functioneaza pline ochi cu incompetenti cu inteligenta redusa, care nu-si iubesc tzara, nu au notiunea de patrie si nu inteleg sacrificiul ori jertfa, comunitatate si comuniunea traind in haite de hotzi&shmecheri, care fack pe fraier, iar pe Romania o scot la produs)
    De cealalta parte vorbim despre cel mai sarac si … … STAT de pe intreg continentul european, cat se poate de artificial si dependent, cel putin ca teritoriu, geografic, de UCRAINA in primul rand si ROMANIA, ambele ca vai de ele.
    (insa de Ucraina le e legata dezvoltarea in viitor – daca vor mai avea unul sub soare -, Lor, si a peste 20% din teritoriul actual al ROMANIEI, din Maramu pana in Sulina)

  6. diferenta fundamentala e poporul.La noi no comment, basarabenii nu fac masa critica proreunificare, iar restul de popor voteaza cu cine da mai mult(cacat in special).
    Asa ca mars la gratare romanasi ,ca unire nexam in urmatorii 40-50 de ani.

  7. Nu vad absolut nicio asemanare intre cele 2 Irlande, despartite ilegal de catre englezi, si Moldova fata de Romania… Dar, chiar de-ar fi, eu nu pricep de ce o gramada de politicieni insista pe tema asta cu unificarea, pe care cetatenii Moldovei NU o doresc, s-a vazut la numeroasele referendumuri si sondaje de gen facute acolo … numai in capul unor oportunisti politic de la noi e ideea ca Moldova trebuie sa se uneasca cu Romania, in rest avem o gramada de rusofili care profita de planurile idioate scornite de Basescu de „unire prin acordare de buletin”, pe care si-l iau ca s-o taie mai eficient in UE, ii doare fix in pix de Romania.
    Stau langa granita cu Moldova, suntem sufocati zi de zi de Modovenii de la Passapoarte, si majoritetea pe langa care trec in drum spre serviciu, vorbesc, culmea, in ruseste …

    • @iulker – well, Moldova a fost despărțită la fel de ilegal de România, însă de către ruși, nu de englezi. Acum vezi asemănarea? :)

      Ce „numeroase referendumuri” știi tu pe tema reunificării? Când și unde s-au desfășurat?

      Câte locuri sunt în fiecare zi la Pașapoarte pentru cei din R.Moldova? 50? 100? Chiar te „sufocă” 50 sau 100 de oameni care așteaptă în fața unei clădiri. Poate că organizarea e problema, în UK nu așteaptă nimeni în fața oficiilor poștale ca să-și depună cererea pentru pașaport. Fiecare vine când vrea și intră în clădire chiar când vine, nu e niciodată coadă afară.

    • Sa nu uitam totusi ca fara votul celor din Gibraltarul de peste Prut acum nu am fi avut
      in parlamentul European – vocea cea mai lucidă.

  8. Nu Romania trebuie sa faca referendum pentru reunificare ci Rep. Moldova trebuie sa faca acest lucru. Daca noi am solicita Unirea, Moscova si porta-vocea ei, Chisinau, ne vor acuza imediat de tendinte imperialiste, , fasciste, naziste, si cotropitoare.
    Asa ca s-o lasam moarta problema. Moscova nu se teme de ditamai Japonia, aliata SUA, si nu le cedeaza japonezilor cateva insule din arhipelagul Kurile pe care acestia le revendic.
    Basarabia este inca din 1812 pamant rusesc, este guberia lor. Trebuie sa revenim cu picioarele pe pamant si sa acceptam ca am pierdut pe vecie Basarabia, Bugeacul, Cadrilaterul, Insula Serpilor (cu contributia de ultima ora a dlui Aurescu), am pierdut Banatul sarbesc cu contributia primului ministru Bratianu (a carui bunica era sarboaica) si pierduram si nordul Bucovinei.
    Ne-a ramas noua, romanilor, o singura sansa : Pe stindardul nostru sa scriem „Invatati, invatati, invatati !”. Numai asa ne vor respecta si nu vor mai indrazi sa muste din trupul sfant al patriei nostre care se pare ca deja este a lor, nu a noastra.

    • @Cristescu P. Radu – chiar trebuie pus un citat din Lenin „pe stindardul nostru”? Chiar crezi că o să ne respecte cineva dacă umblăm cu citate din Lenin?

      În altă ordine de idei, Rusia urmează să piardă teritoriile anexate în jurul anilor 1800, Karelia, Caucazul etc. Basarabia a pierdut-o deja în 1991 și apoi a pierdut-o definitiv în 2014, în momentul când Ucraina a schimbat taberele. Cam la 3-4 ani după înlocuirea lui Putin, R.Moldova o să fie complet dezorganizată, cum era RDG în 1990, iar locuitorii ei or să voteze cu ambele mâini unirea cu România.

      Reunificarea se va produce oricum, zarurile sunt deja aruncate. Ce ar mai trebui să înțeleagă fiecare este doar un detaliu minor: vrea să vadă cu ochii lui reunificarea sau preferă să nu apuce s-o vadă? În funcție de răspunsul majorității la întrebarea asta, reunificarea se va petrece mai devreme (să zicem peste 8-10 ani) sau mai târziu, peste 15 – 20 de ani. Dar se va produce oricum.

  9. Orice fel de comparatie dintre Irlanda de nord si Republica Molova e deplasata prin prisma intereselor geopolitice.

    Ma astept ca Marea Britanie sa incerce sa puie cuie in talpa Scotiei si Irlandei de Nord cand or sa incerce sa se separe de regat, cu prea putine sanse de reusita. Scotia, Irlanda de Nord, si Catalonia nu s-au putut separa de statele lor la presiunea EU, care nu le-ar fi primit. Devreme ce UK a parasit EU, nu prea mai exista argumente solide pentru mentinerea Scotiei si Irlandei de Nord in UK. Catalonia in aceeasi stare.

    Republica Moldova nu va putea sa se reuneasca cu Romania atata vreme cat Rusia se opune. Nici macar Uniunea Europeana nu poate accepta un focar de conflict asa cum apare Republica Moldova la ora asta.

  10. Moldova nu are niciun motiv să devină parte a României; cand vorbim de unire, ne referim la opțiunea populației moldovenești de la est de Prut și a populației moldovenești de la vest de Prut de a forma împreună – așa cum au făcut-o în istorie – statul Moldova, INDEPENDENT de România.

    • Tot în istorie, Moldova intreaga a fost parte a României. Articolul se refera la revenirea partii rapite in România.

    • Postarea dumitale imi aduce aminte de un bank care circula dupa revolutia romana, referitor la reunirea Republicii Moldova cu Romania. Rusii ar fi fost de acord cu asta, insa reunirea trebuia sa se faca in cadrul Uniunii Sovietice de la vremea respectiva.

    • Și Stalin ce mai zice? Fugi rapid la Putin și spune-i că românii de pe cele două maluri ale Prutului vor să se unească, doar vorbesc aceeași limbă română ;)!

  11. Oricum ar fi, Delfinii de pe stema sunt ai Moldovei si inventia ruseasca DOBROGEA nu exista.
    (inventie cu dedicatie atat ca nume – SLAV – preluat ca un facut imediat de carol1 care le-a cedat din teritoriul national -, cat si ca teritoriu conceput sa fie al bulgarilor care trebuie sa va incalece)

    NATO si UE nu sunt vesnice, voi nu sunteti eterni, statele voastre nici atat, si drept urmare trebuie sa va pregatiti de viitoare razboaie inevitabile care se vor duce pentru teritoriu si resurse la voi acasa.
    (apa, gaze, pamint, uraniu…)
    … deoarece nu sunteti un popor, nu formati nicio natiune si nu aveti niciun viitor pe acest continent – poate prin vagaunile si fundaturile pamintului, autonomi, tolerati si saraci, ori prin aFrica subsahariana, amazonia, v-ati mai descurca papuashilor, dar in niciun caz aici, in EUROPA, inconjurati din toate partile de unii mai breji ca voi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Carp
Radu Carp
Radu Carp este profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București, Director al Departamentului Politici Publice, Relaţii internaţionale, Studii de securitate (2020 - ). Doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2002). MA în studii europene și relații internaționale, Institut Européen des Hautes Etudes Internationales, Nisa (1996). Reprezentant al Universităţii din Bucureşti în proiectul CIII-PL-0702-09-2021 - Ethics and Politics in the European Context, parte a reţelei CEEPUS III, coordonat de Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin care reuneşte universităţi central şi est-europene (2012 -). Coordonator al echipei Universităţii din Bucureşti în reţeaua ştiinţifică europeană Observatory on Local Autonomy, coordonată de Université de Lille (2015 -). Membru al Academic Curriculum Group, în cadrul E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2020 - ). Membru al Comisiei de ştiinţe politice, studii de securitate, ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică a CNATDCU (2020 - ). Membru al Consiliului de Conducere al ICR (2017 -). A ocupat funcțiile de membru al Comitetului Executiv al E.MA - European Master’s Degree in Human Rights and Democratization, program al Global Campus of Human Rights, Veneţia (2015-2020), membru al board-ului International Centre for Black Sea Studies, Atena (2010-2012), director general al Institutului Diplomatic Român, Ministerul Afacerilor Externe (2010-2012), prodecan (2008-2010), secretar științific (2010-2012) director al Şcolii Doctorale de Ştiinţă Politică (2015-2020) la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București. Colaborări și stagii de predare: Global Campus of Human Rights, Veneţia (2019, 2020); Universitá di Genoa (2019); Universitatea Catolică Ioan Paul al II-lea din Lublin (2019); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea din Viena (2017, 2019); National Tchengchi University, Taiwan (2016); EIUC - European Inter-University Centre for Human Rights and Democratization, Veneţia (2016, 2017, 2018); Universitatea Matej Bel, Banska Bystrica (2016); Universitá degli Studi Florența (2015); Institut für Sozialethik, Universitatea din Viena (2015); Institutul de Ştiinţe Politice, Universitatea Wroclaw (2014, 2017); Universitatea Trnava (2014); Universitatea Umea (2013); Universitatea Carolină, Praga (2013); Universitatea Bologna (proiectul internațional 156171-LLP-1-2009-1-IT-ERASMUS JUSTMEN. „Menu for Justice. Towards a European Curriculum on Judicial Studies”, 2009-2013); Universitatea Szeged (2012); The Munk School of Global Affairs, Universitatea din Toronto (2011); Universitatea „Mykolo Romerio”, Vilnius (2010); Universitatea din Atena (2000). A participat la proiecte de cercetare în colaborare cu mai multe instituţii: Fridtjof Nansen Institute - Fridtjof Nansen Stiftelsen på Polhøgda Oslo (2020 - ), Université Libre de Bruxelles (2020 - ); Comisia Europeană/CRPE (2019); Academia Română (2018); Wilfried Martens Centre for European Studies (2015); Institut für Rechtsphilosophie, Religions-und Kulturrecht, Universitatea din Viena (2006 2008); Institutul European din România (2007); Institutul „Ludwig Boltzmann” pentru Studiul Problematicii Religioase a Integrării Europene, program al New Europe College, București (2004); TMC Asser Instituut, Haga (2002) etc. A publicat 16 cărți în calitate de autor și coautor. Ultima carte publicată : O lumină în întuneric. Democraţie, stat de drept şi drepturile omului într-o lume în schimbare, Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2020. Capitole de cărți și articole publicate în: Austria, Belgia, Bulgaria, Germania, Lituania, Polonia, Republica Moldova, Olanda, SUA, Ucraina.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro