joi, martie 28, 2024

Președintele Iohannis și dilema referendumului

Președintele României, dl. Klaus Iohannis, altminteri atât de scump și de cumpănit la vorbă, a provocat stupoare, amuzament, glume, ironii la scenă deschisă în cursul zilei de marți, atunci când a scos pe gură afirmația că ar fi “aproape” hotărât să convoace un referendum pe teme ale justiției ce ar urma să aibă loc în ziua de 26 mai, concomitent cu alegerile europarlamentare.
Și cum oare să nu se întâmple astfel când știm că dl. președinte vorbește despre un asemenea referendum, văzut ca o ultimă soluție în fața radicalizării coaliției PSD-ALDE, încă din februarie 2017? Doi ani de meditație să nu fi fost oare suficienți pentru dl. președinte să ia o decizie, cu atât mai mult cu cât se știe deja de aproape două săptămâni că nu există nici o opreliște constituțională în vederea organizării concomitente a două consultări populare?
Nu cred că ezitările, dubiile președintelui ar fi provocate de scâncetele, urletele, țipetele, amenințările, gesticulațiile vehemente ale președintelui Senatului, dl. Călin Popescu-Tăriceanu, care de o săptămână încoace tot ne informează că se va opune ferm ca referendumul să coincidă cu alegerile pentru Parlamentul european. În schimb, sunt sigur că dl. Iohannis a ratat o ocazie de a tăcea inteligent. Adică, normal era să vorbească numai în clipa în care era în situația de a ne comunica o decizie fermă.
Așa după cum scriam într-un comentariu publicat pe site-ul contributors. ro în urmă cu câteva zile, un referendum pe tema justiției, desfășurat concomitent cu alegerile parlamentare, este, din punct de vedere politic, o acțiune cu dus-întors. Este aproape sigur că referendumul va fi de natură să sporească rata prezenței la vot. Vor ieși din casă și se vor prezenta la urne simpatizanții fermi, neclintiți ai PSD, însă nu am nici cea mai mică îndoială că o vor face mult mai consistent și susținătorii Opoziției. Ceea ce poate fi de natură să reducă numărul mandatelor în Parlamentul european pe care va izbuti să și le adjudece PSD. Cu atât mai mult ALDE.
Probleme ridică însă formularea întrebării de la referendum fiindcă a adresa o întrebare de felul sunteți de acord să continue lupta anticorupție? se poate dovedi un act de o neutralitate ucigătoare, iar rezultatele consultării un nou prilej de controverse.
Pe urmă, nu trebuie uitat că este cum nu se poate mai posibil ca și unii dintre cei care, în mod obișnuit, nu nutresc necondiționat simpatii pesediste să dorească sancționarea unor derapaje din justiție ori din activitatea DNA. Căci, așa după cum am mai spus-o în nenumărate editoriale anterioare, nu se poate să rămânem indiferenți la abuzurile comise la DNA Ploiești ori DNA Oradea, nu este drept să ne facem că nu am ști nimic despre ele și să nu le băgăm în seamă. Există, așadar, posibilitatea ca referendumul să se încheie în coadă de pește ceea ce, de fapt, va fi considerat drept o înfrângere a președintelui Iohannis.
Pe de altă parte, neconvocarea unui referendum îl va costa scump pe dl. președinte. Va spori numele îndoielilor, a nemulțumirilor în chiar interiorul taberei sale. Susținătorii d-lui Iohannis i-au iertat acestuia, din 2017, multe. Au dovedit, la urma urmei, îngăduința și atunci când dl. Iohannis a numit-o în funcția de premier pe d-na Viorica Vasilica Dăncilă, și-au înghițit nemulțumirea în fața non-combatului în privința demiterii din funcția de procuror-șef al DNA a d-nei Laura Codruța Kὄvesi, iar, cel mai recent, au tolerat neimplicarea d-lui Iohannis în susținerea d-nei Kὄvesi în cursa în vederea dobândirii funcției de procuror șef european. Rămâne de văzut cât vor mai fi dispuși să accepte astfel de compromisuri.
În al treilea rând, nu trebuie uitat că dl. Klaus Iohannis a anunțat ferm, și nu o dată, că își dorește încă un mandat de cinci ani la Cotroceni. Pentru dl. Iohannis marea primejdie nu o reprezintă dl. Liviu Nicolae Dragnea, în cazul în care președintele social-democrat își va anunța candidatura. Ci candidatul pe care îl va susține candidatul Alianței 2020, adică omul USR și PLUS. Dl. Iohannis are toate motivele să creadă că un eventual succes al referendumului va deveni un argument electoral al respectivei alianțe.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

7 COMENTARII

  1. „dl. Klaus Iohannis a anunțat ferm, și nu o dată, că își dorește încă un mandat de cinci ani la Cotroceni. ” Serios? De doi ani incoace nu putea sa fie la fel de „ferm”? Pentru mine este mort politic Iohannis. Cred ca nu mai putem alege un astfel de presedinte pentru inca 5 ani, nu? Ca sa faca ce, sa ne anunte senin de fiecare data ca este „aproape convins” ca salvarea Romaniei merita intr-adevar?

  2. Iohannis e un politruc de doi bani. Singurul lui merit e ca nu e un psihopat ca PSD/ALDE.

    In rest, e mai mult turist decat presedinte.

  3. Intrebarea cheie e cea legata de educatie, nu de justitie, caci radacina raului vine din lipsa de educatie, mai clar, din lipsa de CARACTER. Intrebarea pt referendum as formula-o astfel:

    Doriti ca educatia sa se ocupe mult mai mult de formarea CARACTERULUI decat o face acum?
    DA sau NU?

  4. Propaganda pe paine

    1. tema: lupta impotriva coruptiei
    2. suport: presedintele
    3. cutie de rezonanta: presa pro si conra cui nu mai conteaza. Toti se grabesc sa dea primii informatia nedigerata, utilizatorii de fb, ONG-urile
    4.tinta: PSD+ALDE+UDMR
    5.maniheism: toti din opozitie sunt buni restul diabolici. Sau invers? Char nu conteaza..
    6. agenti de influenta: CTP, Dragnea, Rares Bogdan…

    Mai sus am enumerat pasii necesari in implementarea unui proces propagandistic.
    Ce face presedintele cu acest aproape este o declaratia intentiei, asteptand activarea cutiilor de rezonanta. In momentul atingerii momentului critic, acel aproape se va transforma in sigur.

    Se pare ca presedintele devine intradevar profesionist, incepe sa faca jocul.

    Chiar prin acest articol deja participati la acest proces. El nu e un jucator ca Basescu, doritor sa-si arate podoabele masculine tuturor. Avem un nivel superior aici.
    Presedintele nu-si permite un esec, Ii va impinge pe oameni sa decida activ iar la sfarsit se va afisa invingator desupra tuturor.

    Priviti focul de sustinere din partea Europei, anvergura sustinerii PPS- ului, eliminarea recenta a lui FIDEZ. Omul isi pregateste o debarcare mai tare ca cea din Normandia.

  5. SIngura intrebare ar trebui sa fie daca Presedintele trebuie sa aiba drept de veto si drept sa convoace alegeri anticipate.

    Acum, Parlamentul si CCR pot jupui toate atributiile Presedintelui.

    N-o sa iasa nimic, pentru ca romanii (cei multi) n-au spirit civic si sint indiferenti la ce nu le atinge matul.

    • Are drept de „veto limitat”: poate intoarce legile inapoi la Parlament doar odata.
      in privinta alegerilor anticipate nu are nicio vorba de spus.
      Ar putea sa incerce sa le provoace, dar a refuzat, si a propus inca odata si inca odata va mai dau o sansa, premieri de la PSD.
      Criticile ulterioare sint frectie la piciorul de lemn al GIO :D

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro