Home » Global / Europa »Opinie »Sinteze » Citesti:

Problema aderarii Moldovei la UE. De ambele părți, lipsă de pregătire politică, instituțională și emoțională

Denis Cenusa decembrie 5, 2017 Global / Europa, Opinie, Sinteze
5 comentarii 450 Vizualizari

Subiectul ce ține de perspectiva aderării Moldovei la Uniunea Europeană a circulat ceva timp în spațiul public autohton, atât până cât și după summit-ul de la Bruxelles (IPN, 27 noiembrie 2017). În vederea salvării vectorului european al țării, guvernanții moldoveni, în frunte cu liderul Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, au accentuat importanța înglobării demersului pro-UE direct în corpul Constituției moldovenești (EuObserver, 24 Noiembrie 2017). Concomitent, înclinat spre Rusia, președintele țării Igor Dodon și-a exprimat siguranța că Moldova are șanse “aproape de zero” de a se integra în UE, legând retorica pro-europeană strict cu activități de natură politică și electorală a forțelor așa-zis pro-UE (Presedinte.md, 27 noiembrie 2017).

Totodată, dezinteresul UE pentru o eventuală extindere spre Est este menționat ca obstacol, practic, principal pentru perspectiva europeană a Moldovei nu doar de președintele țării, dar și de către unii reprezentanți ai societății civile. Principalele argumente se rezumă la oboseala sau temerea europenilor, la nivel de politici sau de societate, vizavi de lărgire. Realitatea este însă că niciuna, UE și Moldova, nu este pregătită pentru așa ceva. Argumentele diferă pentru fiecare dintre cele două părți.

Pentru UE discuțiile curente despre extindere sunt secundare sau și mai nesemnificative. Până când nu sunt consolidate temeliile, extinderea viitoare a proiectului european este în regim de așteptare. Nici Balcanii de Vest, care deja beneficiază de perspectivă europeană garantată și poartă dialoguri de aderare la UE, nu dispun de un calendar exact cu privire la propria aderare.

În raport cu Moldova, lucrurile par și mai evidente. O perspectivă de aderare la UE poate prinde contur și cântări greu în negocierile politice cu UE doar după ce Acordul de Asociere este implementat în proporție de cel puțin 90%. Această rată de realizare a angajamentelor față de UE va indica dacă Moldova este cu adevărat coerentă din punct de vedere politic, unită societal în jurul ideii europene și capabilă instituțional să se apropie de cercuri de integrare europeană și mai profunde. Până atunci, discuțiile despre perspectiva europeană sunt inutile și chiar dăunătoare, deoarece frustrează europenii uimiți de proporțiile corupției est-europene, dar și favorizează dezinformarea de origine rusească.

Departe de criteriile de la Copenhaga

Măsurarea distanței reale de la perspectiva europeană trebuie să se facă reieșind din gradul de corespundere minimă cu cele trei criterii de la Copenhaga (stabilite încă în 1993), îndeplinirea obligatorie a cărora este prevăzută de către Tratatul UE.

În primul rând, trebuie să fie asigurată o stabilitate a instituțiilor care fac democrația operațională – statul de drept, drepturile omului și protecția minorităților. Criteriile democratice la fel reprezintă o precondiție pentru a lansa dialogul de aderare la UE. Al doilea bloc de criterii cuprinde existența unei economii de piață funcțională și capacitatea de a face față presiunilor unei piețe competitive la nivel european. În a treia categorie de criterii intră abilitatea de a exercita obligațiile de țară membru. Aceasta presupune implementarea efectivă a setului de politici, reguli și standarde, care formează complexul legislativ european, dar și conformarea la scopurile politice și economice ale UE.

Autoritățile de la Chișinău, dar și unii experți, consideră că forța motrice pentru atingerea acestor criterii ar fi însăși procesul de aderare, care poate fi obținut, dacă perspectiva europeană transpare expres din limbajul juridic și politic al UE. Moldova nu este însă Turcia sau o țară din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru) care pe un fundal geostrategic favorabil sau a unei încărcături emoționale enorme (dezmembrarea violentă a Iugoslaviei din anii ’90, crimele de război, valurile de migranți) beneficiază de un tratament preferențial. Din contra, fiecare handicap al Moldovei și celorlalte țări din Parteneriatul Estic, precum economia post-sovietică, “conflictele înghețate” sau corupția endemică, trage la cântar mai mult decât toate realizările luate împreună.

Este incontestabilă influența deciziilor politice și a calculelor geopolitice la nivel european asupra deschiderii spre extindere. De aceea, perspectiva europeană pentru Moldova poate deveni ceva fezabil doar după ce au loc transformări interne de amploare via Acordul de Asociere, cu efecte geopolitice simțite și la Bruxelles.

După Balcanii de Vest…

Limitarea fondurilor de pre-aderare pentru Turcia, ca urmare a înrăutățirii climatului democratic, sunt semnale clare a faptului că slăbește procesul de aderare la UE. Ca urmare, aceasta poate elibera loc pentru alte țări care au aspirații europene, precum Moldova. Desigur, este puțin probabil că Bruxelles-ul și Ankara se vor abandona reciproc și în mod subit. Dar Moldova poate exploata acest context pentru a-și spori vizibilitatea în competiția regională pentru atenția UE, dar numai cu aducerea în ordine, de jure și de facto, a instituțiilor democratice din țară, inclusiv legislația electorală.

Șansele de a obține o perspectivă europeană, pe lângă implementarea corespunzătoare a Acordului de Asociere, mai depinde și de progresul înregistrat în Balcanii de Vest. Cel mai bun stimulent pentru revigorarea discuțiilor despre extinderea spre Est ar putea fi aderarea a cel puțin unei țări vest-balcanice (adițional la Slovenia și Croația). Deci, până când lărgirea UE nu mișcă și mai mult în interiorul Balcanilor de Vest, o perspectivă explicită pentru Moldova, Ucraina sau Georgia este puțin probabilă (Vezi Tabelul de mai jos).

Etapele majore în procesul de aderare la UE

Etape 1 2 3 4 5 6
Acțiuni Recunoașterea statutului de stat european Perspectiva europeană explicită Depunerea cererii de aderare la UE Evaluarea Comisiei Europene și recomandarea de acordare a statutului de candidat spre aderare Adoptarea unei decizii unanime a Consiliului UE (guvernele naționale) privind acodarea statului de țară candidat Lansarea și derularea negocierilor de aderare
Țări 1. Moldova

2. Ucraina

3. Georgia (Europa de Est)

1. Kosovo (2008)

2. Bosnia și Herțegovina (2016)

1. FYR Macedonia (2005)

2. Albania (2014)

1. Turcia (2005)

2.  Muntenegru (2012)

3.  Serbia (2014)

Dinamica politică internă – conflictul transnistrean și UTA Găgăuzia

În mod tradițional, Moldova este puternic afectată de diviziunile geopolitice (IPN, 13 Noiembrie 2017), care segmentează societatea și chiar geografia țării. Prin urmare, este dificilă contemplarea unei perspective europene atotcuprinzătoare. Minoritatea găgăuză și populația din regiunea transnistreană, asociate puternic cu procesele integraționiste rusești, numără circa 500 mii de persoane. De aceea, în condițiile depopulării țării, care în prezent are sub 3 milioane de cetățeni, percepția cetățenilor cu viziuni pro-ruse și, respectiv, moderate sau sceptice față de UE va conta tot mai mult.

Nicio intervenție în Constituție sau forțare a publicului să îndrăgească UE nu se va solda cu efecte pozitive pentru avansarea durabilă a integrării europene. Cetățenii trebuie convertiți la ideile europene pe căi benevole, iar preferabil prin experimentarea unor beneficii directe din apropierea de UE. Unele schimbări pozitive graduale au loc deja în autonomia găgăuză, mai puține însă în regiunea separatistă, din cauza absenței unei perspective clare de reintegrare a țării, și în folosul proceselor democratice.

Deci, este practic imposibil să asiguri o perspectivă europeană fără a avea o unitate cât mai largă în societate, iar pentru aceasta trebuie să există și o poziție unificată în rândul majorității partidelor politice. În 2004-2005, PCRM și Vladimir Voronin au putut fi atrași în sinergia europeană, deși aceștia manifestau viziuni pro-ruse clare. Un scenariu similar cu PSRM și Igor Dodon ar fi mult mai greu de realizat, deoarece atenția UE este dispersată, în vecinătatea europeană există o serie de crize (interferența Rusiei în Ucraina, războiul din Siria, migrația ilegală etc.), iar Rusia este puternic interesată în remodelarea politicului moldovenesc cu ajutorul forțelor pro-ruse.

În loc de concluzie…

Validarea politică a perspectivei europene pentru Moldova va rezulta din atractivitatea sporită a acesteia pentru UE, posibilă doar prin intermediul materializării Acordului de Asociere.

Mai exact, Moldova trebuie să lupte, prin reformarea și modernizarea țării, pentru a demonstra UE că merită o perspectivă europeană explicită și garantată. Totodată, o sinergie este necesară la nivel de societate și forțe politice, inimaginabil cu o guvernare care nu este capabilă să valorifice pe deplin integrarea europeană și să minimalizeze efectele factorului rusesc.

Cu cât mai profunde și calitative vor fi schimbările generate de Acordul de Asociere cu atât mai vulnerabile vor deveni contra-argumentele forțelor ruse, care vor fi forțate să-și înmoaie gradual poziția față de UE.

În fine, perspectiva europeană implică pregătirea reciprocă a UE și a Moldovei. Spre deosebire de țările Balcanilor de Vest, dar și din cauza imaginii negative produse de către guvernările moldovenești pro-europene din 2009-2017, viitoarele guvernări vor fi obligate să dubleze eforturile la justificarea unui demers pro-european solid pentru Moldova. Toate aceste procese interne trebuie să fie grăbite, pentru a întrece la viteză tendințele protecționiste și populiste din interiorul Europei, ce comportă riscuri de blocaj asupra lărgirii proiectului european mai departe de Balcanii de Vest.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Consider că asocierea/aderarea Moldovei este o chestiune politică externă(în primul rând) şi de politică internă(în al doilea rând).
    Dacă Europa şi SUA+NATO vor considera că extinderea este necesară, atunci extinderea se va urgenta. În prealabil, Moldova va trebui să intre în NATO sau într-o altă formă de securitate colectivă. Ca părere, problema Europei de Est este mai importantă pentru UE decât problema Balcanilor de Vest unde asocierea se poate face gradual(probabil viitoarea candidată va fi Muntenegru, deja intrată în NATO). Spun asta fiindcă asocierea Moldovei şi a Ucrainei este o mişcare geopolitică de avans spre Est în compensaţie faţă de avansul spre Vest al Rusiei.
    Din punct de vedere intern, principalele priorităţi ale Moldovei sunt sărăcia( cea mai săracă ţară din Est) şi buna guvernare(stat de drept cu instituţii puternice). Cu banii este mai simplu şi nici nu costă mult fiindcă Moldova este o ţară mică în raport cu colosul UE. Totul depinde moldoveni şi de politica internă. Să remarcăm că actualul guvern Filip a început să aibă credibilitate.
    România poate înlesni o politică a Moldovei orientată spre Europa şi chiar o poate ajuta financiar şi în întărirea instituţiilor de stat. Numai să vrea şi Moldova, fiindcă mi se pare că nu este încă prea hotărâtă.

  2. societatea informationala spune:

    “Numai să vrea şi Moldova, fiindcă mi se pare că nu este încă prea hotărâtă”.

    1.Pai autostrazi nu se fac nici in Moldova Romaneasca, iar cand se fac in Romania sunt cele mai scumpe din UE.

    2. La ultimul rencensamant din Republica Moldova puteai sa te declari “roman”. La ultimul rencensamant din Romania optiunea (mai exact etnia) “moldovean” nu exista, la fel osan, oltean, ardelean, dac, etc. In schimb au fost in Romania 19 optiuni pentru rromi (fata de cele 7 pentru romani). Eu vreau sa fiu liber (ci nu obligat) sa fiu roman.

    Asa incat nici Romania nu este pregatita.

    • nnm spune:

      Poate pentru ca osan, oltean, ardelean, nu sunt etnii? Pe principiul asta si bucurestean, iesean, brasovean, etc, ar trebui sa fie etnii. Si de ce n-am cobori si la nivel de cartiere sau chiar strazi, pana la urma oamenii au o constiinta foarte puternica a apartenentei la locul de bastina, nu? Despre dac ma abtin, nu ma pricep la termeni medicali.
      Si daca n-avem autostrazi, ce facem, ne punem strangul de gat? Nu ne mai gandim la viitor? La un moment dat vor fi si autostrazi, modul in care vom evolua depinde si de noi ca societate, nu doar de clasa politica.

  3. societatea informationala spune:

    Nici eu nu am fost pregatit emotional cand am scris comentariul de mai
    sus confundand intrarea in UE a Moldovei cu Unirea cu Romania (pe
    care mi-o doresc – sper ca nu s-a inteles altceva)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Expert-Grup, Chisinau Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)