Home » Opinie » Citesti:

Prof. Dr. Radu Lăcătuşu (1943-2020): analiza gradului de relevanță al monitoringului stării generale a solurilor pentru politica de securitate națională

contributors ianuarie 13, 2020 Opinie
3 comentarii 1,805 Vizualizari

Dacă sol nu e, nimic nu e

Parafrazând cuvintele Apostolului Pavel în Epistola către Corinteni și reluate de Marin Preda într-un roman celebru, se ajunge la sintagma care servește drept motto acestui material. Într-adevăr ce ar însemna planeta fără sol, nimic, nu ar exista viață. Prin urmare, prin funcțiile sale, solul este generator de viață. Dar, din varii motive, nu întodeauna solul poate oferi cele mai bune condiții pentru a susține viața. Datorită diversității sale naturale și în special datorită impactului antropic, uneori foarte agresiv, însușirile sale optime sunt alterate, iar noi suntem obligați să le cunoaștem și să le corectăm. Această cunoaștere se realizează prin cercetare, prin analizare chimică, fizică și biologică a solului dintr-un perimetru, dintr-o zonă sau dintr-o țară. Activitatea se numește monitorizare, ea are drept obiectiv evaluarea, prognoza și avertizarea asupra calității solului. Atunci când este cazul se fac recomandări pentru îndepărtarea neajunsurilor. Recomandările se pun în practică de către unități specializate cu fonduri de la guvern. Rezultă de mai sus că există o legătură strânsă între calitatea solului, calitatea produselor vegetale și animale și securitatea națională. Asigurarea siguranței alimentare a populației umane și animale în dependență de recoltele vegetare și calitatea solului este o măsură de care orice guvern trebuie să țină seama, pentru că de ea depinde și siguranța statală.

În România primele măsuri de supraveghere a calității solului s-au luat în sistemele de îmbunătățiri funciare, începând cu anul 1960, în vederea evitării apariției excesului de apă și a preveni procesele de salinizare și alcalinizare. În anul 1992 s-a propus un sistem îmbunătățit de supraveghere a calității solurilor, la acesta a colaborat ICPA și Oficiile județene de Pedologie și Agrochimie. S-a lucrat pe trei nivele. Primul nivel (1992-1998) a constat din recoltarea probelor de sol în rețea de 16X16 km, pe profile din 942 de situri (670 agricole și 272 forestiere),acoperindu-se întreaga suprafață a țării, analizarea lor fizică și chimică pentru 21 de parametri, întabelarea datelor analitice și elaborarea de hărți la scara 1:2.000.000 pe clase de asigurare. Nivelele II și III au constat din detalierea unor areale cu soluri puternic poluate și măsurile propuse pentru remedierea lor. Rezultatele acestor cercetări au fost publicate în două atlase apărute în anii 2000 și 2011. Cel de al doilea atlas a cuprins mai mulți indicatori fizici și chimici, detaliați pe mai multe adâncimi de soluri. În prezent se lucrează la etapa a doua a monitoringului solului în rețea de 8X8 km. S-a acoperit cca ¼ din suprafața țării, începând cu partea vestică a României.

Siturile realizate în rețeaua de 16X16 km au fost clasificate pe clase de altitudune, de pantă, pe tipuri de folosință a terenurilor, pe tipuri de sol, pe clase de bonitare pentru opt culturi agricole.

Rezultatele obținute în perioada 1992-2000 au evidențiat o creștere cu 35% a suprafețelor cu rezerve mici și foarte mici de humus, o creștere cu 35% a suprafețelor slab asigurate cu azot, o creștere cu 29% a suprafețelor slab și foarte slab asigurate cu fosfor, o creștere cu 37% a suprafețelor slab și foarte slab asigurate cu potasiu, o creștere cu 31% a suprafețelor cu soluri moderat și puternic acide. Acest din urmă fenomen s-a produs în urma debazificării ca urmare a aplicării îngrășămintelor chimice cu azot și a neaplicării amendamentelor calcaroase.

Principalele restricții ale calității solurilor agricole au fost: seceta frecventă pe 7,1 milioane ha, excesul periodic de umiditate pe 3,8 milioane ha, eroziunea hidrică pe 6,3 milioane ha, eroziunea eoliană pe 0,4 milioane ha, conținutul excesiv de schelet pe 0,3 milioane ha, sărăturarea solului pe 0,6 milioane ha, compactarea solului pe 2 milioane ha, aciditatea puternică pe 3,4 milioane ha, asigurarea slabă cu azot pe 5,1 milioane ha, asigurarea slabă cu fosfor pe 6,3 milioane ha, asigurarea slabă cu potasiu pe 0,8 milioane ha, asigurarea slabă cu humus pe 7,5 milioane ha, carențe de microelemente pe 1,5 milioane ha, poluarea chimică a solului pe 0,9 milioane ha, distrugerea solului prin diverse lucrări de excavare pe 0,2 milioane ha, poluarea cu țiței și apă sărată pe 50 mii ha, acoperirea solului cu deșeuri și reziduuri solide pe 30 mii ha.

Cercetările au arătat că pe circa 12 milioane ha de terenuri agricole, din care aproximativ 7,5 milioane ha terenuri arabile, calitatea solului este afectată într-o măsură mai mare sau mai mică de una sau mai multe restricții. Influența dăunătoare a acestora se reflectă în deteriorarea caracteristicilor și funcțiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă și direct în afectarea calității produselor agricole și a securității alimentare, cu urmări serioase asupra calității vieții oamenilor și animalelor. Restricțiile sunt determinate atât de factorii naturali cât și de acțiunile antropice industriale și agricole. În unele cazuri factorii menționați acționează sinergic, având ca efect scăderea accentuată a calității și a funcțiilor solurilor.

Ar fi de dorit ca Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, beneficiarul datelor referitoare la Monitoringul Calității Solurilor, să sprijine financiar mai consistent acțiunea de monitorizare a solurilor în vederea finalizării activității și în rețeaua 8×8 km și totodată să se realizeze un colectiv lărgit format din reprezentanții tuturor instituțiilor care lucrează în domeniul mediului pentru realizarea a ceea ce s-a dorit inițial Monitoringul integrat al mediului.

15.11.2019

Prof.dr. Radu Lăcătușu

Notă din partea echipei proiectului INTER-ASPA: Profesorul Radu Lăcătuşu a fost un eminent specialist în ştiinţa solului, unul din puţinii oameni din generaţia formată în comunism care au ţinut sus standardele ştiinţifice în sistemul de cercetare românesc în vremurile de restrişte din urmă. Acest text a fost scris de dânsul cumva premonitoriu după workshop-ul “Asocierea monitoringului integrat al mediului cu politica de securitate națională a României: necesitate, oportunitate, fezabilitate”, 8-11 noiembrie, SINAIA, organizat în proiectul INTER-ASPA 34PCCDI/2018, pe care l-a condus ca director de proiect. E semnificativă şi grila de interpretare prin care a înţeles mesajul biblic. Nu a fost un credincios fervent, dar şi-a iubit mult ţara. Pentru dânsul într-un fel solul a fost un mod de manifestare a dragostei, spunea: “Dacă sol nu e, nimic nu e”. Această dragoste se reflecta asupra celor mai tineri din jur într-un mod discret, dar decisiv. Pe 8 ianuarie 2020 încă oferea cu generozitate scrisori elaborate de recomandare, urmând ca pe 12 ianuarie să plece dintre noi. Prin ceea ce a realizat în domeniul stiintific, ca şi prin modestia sa exemplară domnul profesor Radu Lăcătuşu va rămâne permanent în inimile noastre, ale tuturor celor care l-au cunoscut şi apreciat. Ne vom strădui să ducem mai departe moştenirea sa ştiinţifică pentru ca acolo, de sus, sa fie mândru de ceea ce a lasat în urma sa. Dumnezeu să îl odihnească în pace !

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Kurt spune:

    O parte a terenurilor agricole din țară au fost vândute deja la investori, de multe ori străini de orice activitate agricolă (Danemarca a interzis în tratatul de aderare la UE vânzarea de terenuri la „străini”). Investiții în terenuri agricole înseamnă încasare încă 10 ani a „subvenților” (azi în est mai mici decât în Franța, în vest) din partea UE (39% din budgetul 2021- 2027 UE.27 e prevăzut pentru sectorul agrar care produce sub 2% BIP în UE.27, în România ca. 5 % BIP).
    Se poate decide repede, acum, în favoarea producției, depozitării și vânzării unei părți însemnate a produselor agricole ale producătorilor din zona în imediată apropiere a orașelor, fără transporturi la distanțe foarte mari? Cu impozitul 7 % sau zero pentru legume și fructe din regiune se pot sustine producătorii locali și mici în concurență cu marii producători și marii cumpărători (concerne).

    „Green Deal” al UE.27 înseamnă în bună parte cea ce e excelent prezentat în articol, e în sensul acestui om, patriot și agricultor minunat.

    Prognosele pentru omenire în anul 2050 prevăd o creștere a producției de alimente cu 50 % (Africa își va dubla populația la 2,5 miliarde de locuitori. UE.27 are 520 milioane locuitori) care necesită cel puțin o creștere a suprafeței agricole cu 21%. România are resursele pentru bunăstrare și belșug al locuitorilor. Va avea în viitor și administrația republicană și regională care e în stare să satisfacă aceste necesități și dorințe ale tinerilor? România are azi cele mai bune condiții din istoria sa. Mentalitatea de jecmănitori al budgetarilor de ieri, de azi și de mâine….. …. .

    (FAZ Frankfurter Allgemeine Zeitung: …” Denn nach Schätzung der UN-Ernährungsorganisation FAO muss die Nahrungsmittelproduktion bis zur Mitte des Jahrhunderts um 50 Prozent gesteigert werden, um die wachsende Weltbevölkerung mit den benötigten Kalorien zu versorgen. Allein durch Produktivitätssteigerungen ist das auf den bestehenden Anbauflächen nicht zu machen, die Agrarflächen müssten je nach Szenario um bis zu 21 Prozent wachsen. Dem entgegenwirken kann man nur durch konsequenten Vegetarismus – oder durch Fleisch aus dem Labor. Das Gemüse, ob Hauptgang oder Beilage, stammt aus vertikalen Farmen in Lagerhallengröße. Dort wächst es übrigens, mit LED-Licht in der richtigen Wellenlänge bestrahlt, deutlich schneller – und mit rund 50 Prozent weniger Energieeinsatz als auf dem Acker.
    …” https://www.faz.net/aktuell/technik-motor/technik/techniktrends-von-2020-bis-2030-16566573.html?printPagedArticle=true#pageIndex_2 ).

    Tinerii sunt tezaurul României.

  2. Paul spune:

    Odihnească-se în pace!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Carte recomandata

E randul tau

Va multumesc pentru observatii. Nu vred ca pot raspunde tuturor, insa voi incerca sa prind macar cat...

de: Mihai Maci

la "Școala şi egalitatea de şanse"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

ianuarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Dec    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)