Filmul care l-a făcut celebru pe Quentin Tarantino, Reservoir Dogs ne povestește despre un un grup de infractori care dau jaf armat care se sfârșește prost; printre ei se află și un polițist sub acoperire, iar ei sunt prinși în flagrant și scapă cine poate. Cei șase infractori, dl. Alb, dl. Portocaliu, dl. Blond, dl. Roz, dl. Maro și dl. Albastru sunt angajați de un mafiot care rămâne în umbră și de fiul acestuia, un gangster mai mic, amândoi adversari feroce ai legii.
Ziua de 10 decembrie 2013 din Parlamentul României a fost un jaf armat înfăptuit de un grup numeros de infractori trimis acolo de niște cetățeni de bună credință, dar naivi, în cazul cel mai bun, în cazul cel mai rău, neinformați. Armele fărădelegii au fost procedurile legale care permit aducerea de amendamente legilor în vigoare, procedură folosită de obicei, într-o țară democratică, cu scopul de a îmbunătăți niște deficiențe, de a facilita mai buna aplicare a legii, de a îndrepta niște erori. Din câte am aflat (sursa: jurnaliștii Dan Tapalagă și Cristian Andrei), grupul restrâns de profesioniști ai jafului au fost: Mariana Alexandrescu, fostă consilieră a lui Adrian Năstase, astăzi la biroul parlamentar al lui Viorel Hrebenciuc, Florin Iordache, deputat PSD, Bogdan Ciucă, deputat cercetat penal. Adevărații profesioniști, cei șase (sursa: jurnalista Sorina Matei), sunt însă următorii: dl. Alb – Liviu Dragnea (vicepreședinte PSD, anchetat penal), dl. Portocaliu – Relu Fenechiu (PNL, condamnat penal), dl. Blond – Florin Iordache (om de încredere al lui Adrian Năstase, deputate PSD), dl. Roz – Viorel Hrebenciuc, dl. Albastru – Ioan Chelaru (avocatul lui Sorin Ovidiu Vântu, membru PSD al Comisiei Juridice) și dl. Maro – Sebastian Ghiță (deputat PSD, dosar penal de peste 11 ani prin instanțe, prieten bun al premierului Victor Ponta), la care îl adăugăm pe Valeriu Zgonea, fără de care nu se puteau pune pe ordinea de zi toate aceste legi și modificări dedicate scoaterii de sub domnia legii a unor infractori calificați. Pupilul lui Adrian Năstase, premierul Victor Ponta a știut în mod cert de operațiunea ”marțea neagră”, deși era în Africa de Sud. În umbră îl avem și pe dușmanul feroce al legii, legalității și independenței justiției, distrugătorul presei libere și al confuziei de valori, promotorul detractorilor și calomniatorilor profesioniști, fostul securist turnător, Dan Voiculescu.
Pe scurt: avem un grup de aleși reprezentanți ai țării prezumați a fi în apărarea legii, oameni care au depus un jurământ la intrarea în Parlament că vor respecta și apăra întocmai legalitatea care, la instigarea celor șase profesioniști ai jafului numiți mai sus, au acționat în dauna legii, legalității și a sistemului democratic de echilibru și control, precum și cu încălcarea gravă a principiului separării puterilor în stat, punându-se în slujba unor infractori calificați, unii condamnați deja de legea penală sau aflați sub incidența legii penale pentru faptele lor.
Articolul 82 alin. 2 din Constituția României, referitor la depunerea jurământului de către deputați și senatori (aleși ai nației prin vot democratic) spune așa: ”Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului roman, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Acțiunea scenariului copiat din Tarantino a fost următoarea: pentru ”propășirea spirituală și materială a poporului roman” cei 581 de aleși s-au jurat pe ce au ei mai sfânt să-și pună ”toată puterea și priceperea” în joc pentru drepturile și libertățile cetățenilor. Zis și făcut: pe surse diverse și comisii paralele, mai ales cea juridică, unii dintre aleșii nostri (cam 241) își adună forțele mai pe înserat (orele 22.00) și, în spiritul legalității și al oportunității (alt principiu juridic) pun pe ordinea de zi următoarele legi și amendamente cu prioritate: amnistierea inculpaților condamnați cu pedepse de până la 7 ani până la data intrării în vigoare a legii; legea lobby-ului, cunoscută îndeobște ca trafic de influență pe aici; ridicarea prejudiciului la 500.000 euro și sancțiunea doar cu amendă; anihilarea Direcției Naționale Anticorupție și a Agenției Naționale de Integritate prin scoaterea aleșilor din sfera funcționarilor publici și trecerea lor în aceea a mafiei instituționalizate, imună și deasupra cetățenilor; blocarea interceptărilor de către procurori până la începerea urmăririi penale (adică amputarea unui instrument probatoriu extrem valoros în lupta anticorupție, care și-a dovedit utilitatea în toate marile dosare de corupție instrumentate de DNA și DIICOT în ultimii ani); obligativitatea avizului de începere a urmăririi penale de către Parlament pentru ministri și parlamentari (adică imunitate totală și deasupra legii prin blocarea funcționării parcursului firesc al unui dosar în cazul unui cetățean obișnuit și încălcarea flagrantă a principiului separației puterilor în stat); reintroducerea insultei și calomniei în Codul Penal care va intra în vigoare la 1 februarie 2014 (în urma unei decizii extrem de controversate a CCR care neglijează o decizie a ICCJ din 2010), care sancționează insulta și calomnia inclusiv prin mijloace mass-media, ceea ce ne întoarce cu 3 ani în urmă, încălcând grav libertatea de exprimare și conștiință; modificarea definiției funcționarului public și a infracțiunii de conflict de interese. Deci pentru cetățean, doar pentru el și propășirea lui materială și spiritual avem niște legi și amendamente care încalcă flagrant Consituția, ordinea de drept și rațiunile și principiile democratice, plus ceva tratate și convenții europene. Evident, dacă definim limitativ ”poporul” doar la cei aleși, totul devine clar și limpede ca lumina zilei. Poporul român are în total vreo mie de oameni, din care 581 aleși, 241 mai aleși decât ceilalți, restul până la o mie prieteni și ”familia”. Trebuie schimbată urgent și Constituția, ca să nu mai facem atâta caz de statul de drept și ordinea constitutională, și atunci se poate opera legal, în liniște.
Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, ieri, 16 decembrie, un grup de 13 deputați au revenit și la vechiul tertip avocățesc de suspendare a judecății dacă în cursul unui proces se ridică o excepție de neconstituționalitate. Sute de dosare au rămas blocate în instanță ani de zile pe această excepție și sute de jefuitori au scăpat nepedepsiți (mai ales în dosare privid retrocedarea de proprietăți). Nu întâmplător unii dintre inițiatori sunt avocați.
Flagrantul și demascarea făptuitorilor s-a produs datorită unei părți a presei vigilente, un soi de polițiști sub acoperire și a președintelui Traian Băsescu, dușmanul declarat al acestei grupări infracționale, aflat într-o încleștare fără precedent cu grupul de mafiotizare a statului român încă din vara anului 2012. Delictul, care poate fi încadrat în articolul 1661 din Codul Penal (acțiuni împotriva ordinii constituționale, adică ”schimbarea prin acțiuni ilegale și prin violență a ordinii constituționale”, care se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi) a revoltat o țară întreagă, iar duminică 15 decembrie au fost proteste în stradă împotriva guvernului Ponta și a parlamentarilor penali, proteste care vor continua și în acest sfârșit de săptămână. Este pentru prima oară în istoria României post-decembriste când românii se revoltă împotriva unor fapte de corupție, iar pentru asta trebuie să ne bucurăm toți, pentru că am parcurs un drum lung și extrem de abrupt și anevoios care începe să intre acum într-o linie dreaptă, care nu mai lasă posibilitatea unor devieri, bifurcări și drumuri înfundate. Meritul este al societății civile care s-a trezit, al activiștilor și juriștilor anti-corupție din think-tank-uri, al miniștrilor de justiție care au promovat coduri transparente și reforma în justiție, Monica Macovei și Cătălin Predoiu, cu susținerea președintelui, al judecătorilor și procurorilor din sistem știuți sau neștiuți și al presei neaservite intereselor de partid sau infracționale. Desigur, trebuie să adaugăm rolul oficialilor UE și al cancelariilor occidentale care nu ar fi fost totuși posibil fără reacția promptă a celorlalți. Dincolo de toți actorii implicați, cred că rolul cel mai important acum trebuie să îl aibă noua societate civilă trezită, prin acțiuni directe, prompte și fără ezitare. Doar așa vom valida și vom întări instituțiile juridice și munca judecătorilor și procurorilor în lupta cu corupția.
La final, orice pasionat de filme cu gangsteri și violență știe că urmează deznodământul, unde binele învinge răul. În filmul lui Tarantino la final mor toți, înainte să vină poliția.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
In afara de unu, steve buscemi, care reuseste sa fuga inainte sa vina politia!
@ Aka – Da, așa este, dl. Roz. Nu întâmplător l-am asociat cu Viorel Hrebenciuc; el a reușit să scape de nenumărate ori până acum, e foarte precaut, singurul profesionist adevărat.
@ Casandra – Aveți dreptate intr-o buna masura. Motivul nu este acela al unor afilieri partizane, ci lipsa de timp: ce spuneti dvs. presupune un efort de studiu comparat, analiza si prelucrare caruia sa-i aloci o perioada mai mare de timp decat cea necesara unei opinii; in al doilea rand, genul acesta de evenimente presupun o reactie rapida si daca nu esti strict jurnalist sa te poti dedica imediat unei cercetari comparative, atunci trebuie sa astepti pana cand o poti face. Am retinut insa sugestia dvs.
Singurul rozaliu o fi profesionist adevărat, dar m-ar interesa și sensul aprecierii dv:
-ori sensul pozitiv îmi scapă;
-ori v-ați dori un Parlament ticsit de Hrebenciuci, pentru minimum două calități la alegere: aranjorul rozaliu este mare colecționar de mandate imperative (negociate, cumpărate, speriate, deturnate etc, la pachet mai eficient decât negocierea buletinului de vot bucată cu bucată la urna cumpărată la alegeri ), astfel cel mai profesionist distrugător al principiilor democrației prin coruperea conștiințelor – pe alese – direct din resursa parlamentară; a doua, cel mai mare șantajist postrevoluționar, premierul știe de ce; cum altfel i-ați convinge pe aleșii neamului să-și schimbe părul, nu și năravul, sau pe premierul docil să nu-și schimbe cu nimic puterea lui de executant la comandă? (altfel zis: ce-i unește pe puciștii profesioniști?)
-ori admiteți valoarea de profesionist roz-bombon, echivalentă cel puțin cu cea a asasinului răsplătit, individual sau în grup criminal organizat, depinde de preferință și comandă; bombon știe de ce; comanda roz-bombon-iliescian “e-n toate, e-n cele ce sunt și-n cele ce mâine vor râde de noi”.
@ TT – Articolul meu se numeste ”Profesionistii jafului”, deci la asta ma refer, un profesionist al jafului si coruptie, in sensul celor enumerate de dvs. Evident ca imi doresc ca locul lui sa fie in alta parte, nu in Parlament.
Stimată Doamnă Postelnicescu,
Mulțumesc pentru răspuns! Da, se subînțelegea, dar am avut un motiv să-mi elimin orice confuzie posibilă cu recomandarea recentă a dlui MRU:
“E bine sa existe in politica „hrebenciuci”, adica oameni care sa aiba… capacitatea de a negocia, care sa stie obiectivul final si sa inteleaga ca nu persoana conteaza, ci rezultatul bun pentru toti”. :)
Probabil dl MRU nu a vrut să spună că persoana care nu a contat a fost premierul MRU sau „rezultatul bun pentru toți” ar fi fost demiterea Guvernului MRU. :)
Vă mulţumesc pentru răspuns. Rămân „pe recepţie”. Toate cele bune!
Distinsă autoare, din prezentarea domniei voastre se observă că aveţi studii de drept.
Nu credeţi că ar fi fost mai util şi mai potrivit să scrieţi ceea ce nimeni până acum nu a publicat, şi anume o analiză clară şi bine organizată a textelor incriminate în raport cu textele convenţiilor internaţionale pe care le evocaţi?
Pe marginea subiectului „Marţea neagră” se scriu pamflete, blesteme, elegii, comedii, hăulituri şi – mai ales! – manifeste politice partizane, explicite şi neexplicite. Dar nimeni nu face demonstraţia detaliată şi cu trimiteri la textele de referinţă. Nimeni!
Să vedem şi noi de ce ceea ce au făcut parlamentarii chiar încalcă unele angajamente ale statului român.
Nimeni nu face o mică analiză comparativă cu legislaţiile altor state europene în materie de infracţiuni comune, infracţiuni electorale şi alte tipuri de infracţiuni care definesc actul de corupţie. Chiar toate statele europene şi-au codificat complet legislaţia, iar judecătorii nu mai judecă unele tipuri de infracţiuni după alte legi, nu numai după Codul penal?
În absenţa acestui tip de demonstraţie, să nu vă miraţi că societatea este destul de nepăsătoare la strigătele de alarma. Nu are prea mare poftă să fie păcălită şi manevrată în profitul politic al unor neisprăviţi.
Faceţi dovada malversaţiunilor şi vă vom crede!
Dacă nu, nu.
ce dovada doriti d-na? Ce dovezi? Imi aduceti aminte de un citat celebru al uneia din persoanele care au contribuit la nenorocirea prezenta a Romaniei.
Casandra, ce ar fi de demonstrat ?
De exemplu apropo de blocarea interceptărilor de către procurori până la începerea urmăririi penale.
Sau apropo de suspendarea judecății dacă în cursul unui proces se ridică o excepție de neconstituționalitate, aceasta fiind ultima incercare, en passant, a Grupului Infractional Organizat ? Aceasta ultima incercare arata exact ca injuraturile si scuipaturile aruncate spre reporteri de catre infractorul saltat cu catusele la maini de mascati in timp ce este carat spre duba.
Dar despre textul lui Zgonea cum ca „scoaterea parlamentarilor din zona functionarilor publici doar pentru a le putea aplica pedepse mai mari”. Epocal !
In plus, nu mai ai voie sa interceptezi convorbirile „teroristilor”, dosarele se blocheaza pana sunt limpezite constitutional, daca vreun ziarist expune publicului faptele devine calomniator si poate infunda – fara nicio blocare constitutionala – puscaria.
Din punctul meu de vedere, ceea ce au facut acesti „reprezentanti” este echivalent cu ceea ce au facut comisarii sovietici atunci cand au impus cu tancurile regimul comunist in Romania.
Nu au cerut nici unui roman permisiunea ceea ce, desigur, in ochii dumitale arata ca „societatea este destul de nepăsătoare la strigătele de alarma”.
In alta ordine de idei, Casandra, daca astea nu sunt „malversatiuni” ci corectii necesare aduse legilor pentru a fi intarit statul de drept atunci inseamna ca versiuna originala a acestor legi a fost una periculoasa ? Haida de !
in „Pulp fiction” Bruce Willis (ma rog, personajul interpretat de Bruce – boxerul Butch, parca) nu moare la sfarsit.
Cred ca din panoplie lipseste un singur personaj. Doar unul singur si marele beneficiar al legii
„Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă” audiat in 07.11.2013 la DNA, în dosarul „Mită la Hidroelectrica. Este unul dintre cei mai puternici oameni din Ro, ingenunchiat deocamdata. Legea l-ar putea scapa de foarte multe neplaceri … .