Nu aș dori defel ca din articolul meu publicat ieri pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro, articol intitulat Viorica Dăncilă sau victoria contabilității să se înțeleagă că aș nutri fie și cea mai mică simpatie pentru doamna din localitatea (oraș, comună?) Videle, județul Teleorman, desemnată a fi viitorul prim-ministru al României.
Știu că nimic, dar absolut nimic nu o recomandă pentru această înaltă funcție. Doamna Dăncilă este, fără doar și poate, omul fără însușiri care, prin supușenie, disciplină, spinare curbată, capacitatea de a se adapta schimbărilor și capriciilor șefilor a izbutit o miraculoasă carieră în politică. Sărăcia ideilor din puținele ei interviuri, slaba cunoaștere nu doar a limbii engleze, ci și a limbii materne (doamna Dăncilă pronunță “președenție”, “optîsprezece”, fapt ce o plasează în clubul agramaților PSD, alături de Liviu Pop, Carmen Dan, Lia Olguța Vasilescu și lista poate continua la infinit), absența oricărei inițiative politice mai de Doamnă-Ajută dovedesc că și poziția de europarlamentar reprezenta prea mult pentru capacitățile respectivei cetățene.
Sunt cum nu se poate mai convins că, dacă astăzi în România PCR ar fi fost pe mai departe la putere, doamna Viorica Dăncilă ar fi fost cel mult secretar la vreun comitet orășenesc de partid sau la “județeană”, ori ar fi fost, printr-o minune, urmașa prin nu știu ce minister de mâna a doua a Linei Ciobanu, Suzanei Gâdea, Anetei Spornic, Mariei Bobu ori Alexandrinei Găinușă.
Nu mi-ar plăcea nici ca sus-menționatul meu articol să fie interpretat drept o nouă expresie a spiritului mioritic, a resemnării în fața sorții. Nici ca încercarea de a găsi tot felul de scuze pentru ceea ce o seamă de analiști politici au numit “non-combatul” președintelui Klaus Iohannis.
Anunțul făcut miercuri de Președinte i-a dezamăgit pe marea majoritate a celor 6, 4 milioane de inși care i-au dat votul, făcând ca primarul Sibiului să îl învingă pe Victor Ponta în alegerile prezidențiale din toamna-iarna anului 2014. Mulți dintre cei 6, 4 milioane de votanți nu l-au preferat pe dl. Klaus Iohannis neapărat pentru calitățile sale personale, ci pentru că l-au suprapus cu simbolul luptei anti-PSD.
Era, așadar, cum nu se poate mai firesc ca această a treia și neașteptată/nesperată șansă dată social-democraților care și-au trimis la plimbarea celelalte două guverne anterioare din voință proprie, eminamente spre a satisface capriciile și veleitățile de dictator ale președintelui lor, penalul Dragnea-Trei Dosare, să producă o dezamăgire imensă. Concretizată ca atare pe rețelele sociale ori chiar în manifestația de protest din fața Palatului Cotroceni. E adevărat, țara nu se conduce pe facebook, nici după cum vrea facebook-ul, însă dl. Iohannis nu trebuie nici un moment să uite că își datorează alegerea în primul rând exemplarei mobilizări a sus-menționatului electorat anti-PSD, mobilizare în reușita căreia un rol aparte a revenit rețelelor sociale.
Însă politica reală este alta, iar dl. Iohannis nu a făcut altceva decât să dea curs realităților ce rezultă din analiza actualei aritmetici parlamentare.
Sigur, președintele ar fi putut să inventeze o seamă de jocuri de imagine, să recurgă la o primă respingere, să amâne câteva zile desemnarea. Nu a făcut-o, iar absența acestei dramaturgii, asociate desemnării în sine a doamnei Dăncilă îl costă, cel puțin pentru moment, zdravăn.
Pe de altă parte, noi, toți cei care suntem nemulțumiți, dezamăgiți, disperați de non-combatul președintelui Iohannis ar trebui să ne reamintim dacă ne-am exercitat și altfel decât pe facebook ceea ce dl. Gabriel Liiceanu numește “meseria de cetățean”. Adică, dacă pe data 11 decembrie 2016 am ieșit din casă și am votat. Tot la fel, și Opoziția politică, de ieri cum nu se poate mai vocală, s-ar cuveni să-și reamintească ce ofertă electorală a avut în iarna anului 2016 și cu ce propuneri reale și realiste, nu fanteziste, s-a prezentat la consultările politice de miercuri.
Știu. Există toate premisele ca d-na Viorica Dăncilă să fie cel mai prost prim-ministru din ianuarie 2017 încoace, Mai prost și cu un comportament mai anti-democratic chiar decât Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. Declarația domniei-sale în conformitate cu care “pe noi nu ne interesează oamenii, ci programul de guvernare” nu o recomandă defel drept femeia drăguță, amabilă, neconflictuală, civilizată despre care s-a tot făcut vorbire în zilele din urmă.
Ne putem aștepta din partea guvernului Dăncilă la surprize, la lovituri din cale afară de neplăcute. S-ar putea ajunge chiar până acolo încât doamna Dăncilă să vrea să treacă modificările la legile justiției fie prin ordonanță de urgență, fie prin asumarea răsounderii guvernului. Cu atât mai mult cu cât ziua de miercuri nu a fost una chiar tocmai fericită pentru dl. Liviu Dragnea și marile lui probleme cu procurorii.
Numai că de toate aceste rele și de altele pe care fără doar și poate ni le va pregăti guvernarea PSD-ALDE nu ne poate păzi exclusiv președintele Iohannis. Ci, în primul rând conștiința, votul, capacitatea de mobilizare și dorința noastră de implicare reală în viața politică a țării.
Ziua de 20 ianuarie 2018 ar putea fi o șansă.
Pe scurt, a venit iar (vizibil) rândul și demnitarului de rangul cel mai înalt să se conformeze trendului electoral: d. preș. Iohannis a ales răul cel mai mic (cel puțin după părerea dumnealui și a consilierilor). Cum bine comenta aici cineva, să nu uităm răul mai mare numit Cioloș (sau, mai demult, Stolojan). Mi-ar plăcea să cred că președintele nu a mai luat în calcul o opțiune tip Cioloș/Stolojan nu doar din principiu.
Pe de altă parte, d. preș. propunea un proiect intitulat România educată. Deocamdată pare/este un eșec. Poate protestul din 20 ar trebui să accentueze și această constatare.
„Raul mai mare numit Ciolos” ? Amice, tu ti-ai luat azi medicamentele?
Raman stupefiat de faptul ca toata lumea se bazeaza pe „strada”, pe oamenii care vor iesi la proteste pe 20 Ianuarie. Adica nu mai exista alta solutie decat „strada, nu-i asa? Iohannis n-a zis nici „pis” acum cateva zile cand a venit Dragnea cu propunerea pentru prim-ministru, iar acum toata lumea se bazeaza pe „strada” care trebuie sa rezolve problema, nu? Nu domnilor, faceti intai toate eforturile voi, politicienii din opozitie si presedintele, cei pentru care am votat si pentru care am stat peste 8 ore in ploaie cu copiii in brate, si apoi veniti cu pretentia de a „salva” tara! Va rog sa nu asteptati „miracole” din partea „strazii”, chiar daca cei care ies in strada simt ca au puterea de a schimba ceva. Cred ca oamenii au dovedit faptul ca pot schimba ceva (ex: ordonanta 13) si in continuare vor iesi in strada, insa si ceilalti politicieni din opozitie+presedintele trebuie s-o faca. Trebuie sa punem toti umarul, nu doar simplii cetateni.
Nu stiu daca voit , sau nu , confundati criteriile si scopurile lui Dragnea , ale PSD-ului …
cu criteriile pe care in mod firesc ar trebui sa le indeplineasca un prim ministru ,
si scopul pentru care este numit el , din punct de vedere al cetatenilor .
Calitatea principala pe care trebuie sa o indeplimeasca d-na Dancila ,
din punctul de vedere a lui Dragnea , este loialitatea totala fata de el …
A spus-o indirect . Sa fie „neconflictuala si comunicativa „…cu el .
In plus tot Dragnea o spune :”Viorica Dăncilă susţine demersul privind legile justiţiei”
Este prioritatea absoluta a lor ….
Nu au fost impresionati nici macar de vizita , dinainte programata, a delegatiei japoneze .
D-na Dancila este cea mai buna varianta de moment ,
care sa reprezinte interesele grupului clientelar PSD.
Sper ca „replicile noastre” si „Ziua de 20 ianuarie 2018 ar putea fi o șansă” vor fi directionate nu doar impotriva unora; si cei care dau inca o sansa acestui GIO sint raspunzatori.
Exista un „sindrom” a ceea ce a fost (si totdeauna vazut ca RAU).
Exemple:
Dl. Iliescu ca presedinte isi tinea ascunsa sotia (sindromul Elena Ceausescu).
Pe Dl Costantinescu nu-l prea interesau maruntele detalii ale politicii interne, voia sa aiba anvergura cel putin regionala (sindromul liderului regional, sper ca va amintiti, si Ceausescu voia atentia lumii, in special a celei capitaliste), pe care l-a invins securitatea.
Dl Basescu era total dezinhibat, era „presedintele jucator” (de reamnitit ca avea in spate PDL-ul), a generat multa ura, pe de o parte, multa iubire (termenul „basisti sau basiste), pe de alta parte.
Dl. Iohannis, inafara structurii sale „mai teutone” sufera de sindromul „presedinte jucator”, nu cumva sa-l comparam cu Basescu (care iesea la rampa, spunea repede lucruri simpatice sau antipatice). Desigur putea fi ceva mai acid (vezi elefantii din sedinta de guvern la care s-a dus), sa sugereze ceva ceva (dar noi nu stim ce cutite a pus PSD pe masa la intrevederea cu K. I.).
K.I. nu are nici un partid in spate cum au observat multi „analisti ai neamului” si probabili multi dintre fanii lui din spatele PC nici nu s-au dus la votul pentru parlament.
PNL este „varza”, USR se cearta, opozitia este la pamant, PMP este un fel de PDL. Rar am vazut vreo actiune concreta a celor trei, uniti macar pentru ca tara sa aiba o opozitie.
Parlamentul, guvernul sunt oglinda cea mai hidoasa a societatii. Antiselectia angajatilor/cadrelor este generalizata. Profesori universitari care nu pot citi lucrari din domeniul lor in vreo limba straina, cu doctorate plagiate, si am exemplificat doar din mediul „elitelor” (chipurile).
Antiselectia a devenit generalizata, ca atare alesii direct sau indirect sunt ca noi.
Numai că de toate aceste rele și de altele pe care fără doar și poate ni le va pregăti guvernarea PSD-ALDE nu ne poate păzi exclusiv președintele Iohannis. Ci, în primul rând conștiința, votul, capacitatea de mobilizare și dorința noastră de implicare reală în viața politică a țării.
… Multa lume scrie si spune in ultimele zile ca ceea ce se intampla rau in politica romaneasca in ultimul an este urmarea faptului ca cetatenii nu au votat in proportie majoritara. Cu alte cuvinte, daca votau alte zece procente, ar fi facut-o in favoarea PNL, USR sau PMP? Putem dovedi?
Presedintele nu ne poate pazi singur de relele amintite. Ne poate insa asigura de sprijinul sau. Atitudinea afisata cu ocazia numirii premierului Danciulescu a avut cu totul alt mesaj. Ma tem ca in lipsa unei schimbari al acestei atitudini (resemnat, minimalist) , numarul celor care se vor prezenta la vot data viitoare va fi si mai mic.
O simpla intrebare : cati dintre cei cu „protest”, „rezist” au fost la ultimul vot pentru parlament ? Aud ? Uitati-va pe statistica rezultatelor acelui vot : cati din total alegatori au votat, cati dintre cei cu vaste intre 18 si 35-40 de ani au votat ? Nu mergem la vot, toti sunt varza, ticalosi si hoti ! Astea erau lozincile lor explicative , nu mai vorbesc de indemnurile de absenteism ! Rezultatul ? Majoritatea zdrobitoare in parlament a PSD-ului, ai caror simpatizanti, nu zic si cotizanti, disciplinati ca bolsevicii romani din care se trag, au votat masiv si prin majoritatea castigata de PSD acesta a desfiintat orice cale de lupta parlamentara impotriva lor. Te apuca rasul cand vezi ca PNL, USR, PMP (asta ce-o mai fi ?) „lupta” prin lipsa la vot, prin iesirea din sala, etc. Probabil ca psd-istii isi zic – iesiti mai repede, abia a sa avem mai mult aer in vestitele „aule” ( nu va temeti, nu o sa spuna ca sunt prea multi…).
Daca mergeau la vot si votau nu numai emotional, ci din calcul (chiar politico-cetatenesc) cu alte partide, poate ca PSD ar fi impartit parlamentul cu altii si nu ar fi putut trece pe banda prin masina votului toate ticalosiile lor !
Mai sunt si ipocriti – Johannis a tradat ! Auzi la ei, e primul presedinte care actioneaza aproape constitutional si el de vina, ca nu taie si spanzura ! Inca aveti virusul de dinainte de ’89 in sange !? Uitati-va la curs, la economie , care duduie la importuri, etc., etc. Vreti un haos care chiar sa nu mai poata fi controlat ? Putintica minte, stimabililor – sunt sigur ca o aveti, dar emotiile tineretii nu va lasa sa o folositi nu la cald, ci la rece !
I-ati ales, fratilor, spalati-va pe cap si invatati ce aveti de facut data viitoare ! Una peste alta ne-au convins si tinerii – de la Putere si din Opozitie ( care ?…) cat de capabili sunt si cat de competenti pentru a conduce Romania. Haita de harburi comuniste a lasat , perfid, locul haitelor de lupi tineri – setosi si flamanzi si grabiti in a se satura, dar si necopti si mai usor de manipulat ca niciodata, cu convingerea ca ei sunt number one ! Ha, ha !
Aveti luciditatea si vointa si rabdarea , domnilor tineri, sa va analizati cu sinceritate propriul comportament cetatenesc si sa ajungeti la deciziile cele mai responsabile si utile tarii !
Sondajele de opinie (cel mai recent CURS, considerat cel mai puțin dependent politic, dar și precedentele, realizat pe un eșantion reprezentativ etc.) arată că PSD ar obține tot în jur de 40%, pe un grad de participare la vot teoretic de 100%. Așadar, chiar dacă au fost 34%, prin triplarea numărului de votanți ponderea PSD în preferințele electoratului rămâne aceeași. Alegerile anticipate, ori participarea sporită la vot, deși necesare după părerea mea (motivele sunt un alt subiect), nu ar schimba scorul obținut de PSD la alegerile parlamentare.
Data sondajului CURS ar fi fost intr-un fel semnicativa, dar lipseste …
Pentru a scurta discutia, chiar si acel presupus 40%, ar insemna o zona de 60% din parlament care nu ar fi neconditionat in curtea si la picioarele psd, sau altfel spus – pe care nu si-ar putea permite sa o neglijeze, sau sa o persifleze cum face acum ! Cu acea zona ar trebui sa discute, negocieze, sa-si mai tempereze idioteniile si umorile, sa se mai toceasca.
Iar pentru votanti ( si viitori demonstranti…) – prezenta la vot ar fi un argument mai solid in a cere socoteala alesilor. Nu mai vorbesc de nevoia vitala de a sti pe cine voteaza si de ce – exclus aici sentimentalismul ! Scurt !
Sa auzim de mai bine, totusi !
In caz ca dl. Iohanis respingea propunerea PSD-ului, urma o propunere la fel de „buna”: d-na de la Ministerul de Interne. Consider cs dl. Presedinte a gestionat bine situatia.