Home » Analize »Educatie »Opinie » Citesti:

Reacție comună la postarea de Facebook a ministrului cercetării, dl Hurduc

Doi Mici si un Anc mai 6, 2019 Analize, Educatie, Opinie
1 comentariu 2,580 Vizualizari

În 23 aprilie a.c., ministrul cercetării, dl Profesor Nicolae Hurduc, a postat un text pe pagina personală de Facebook, accesibil aici. Am preluat mai jos postarea prezentându-vă, alături de Cristian Presură, comentariile noastre. Un comunicat al Asociației Ad Astra, pe aceeași temă, este în curs de publicare aici.


Nicolae Hurduc (NH): Este greu de înțeles cât de subțire este memoria unora, în comparație cu grosimea obrazului, atunci când dau lecții de guvernare și nu numai.

Presură, Micu, Miclăuș, Ancu (PMMA): Este la fel de greu de înțeles cum:

  • În decurs de doi ani actuala putere a avut nevoie de cinci miniștri la cercetare. Am detaliat „realizările” primilor patru dintre aceștia aici, iar despre raportul pe 2018 întocmit de actualul ministru am vorbit aici.
  • Pentru anul în curs Ministerul Cercetării primește un procent din PIB mai scăzut chiar decât procentele anilor de criză financiară (0,17%):
Figura 1 – Procent din produsul intern brut alocat cercetării (*MCI/ANCSI)

NH: De când am preluat mandatul de ministru, Asociația Doi Mici și-un Sfert, a devenit deosebit de agitată și vocală, nimic din ceea ce face Ministerul Cercetării și Inovării nefiindu-i pe plac. Membrii AdAstra «uită» complet faptul că în perioada 2009-2012, Asociația lor, prin reprezentanții săi cei mai de seamă, a condus destinele educației și cercetării, mai nimic din ceea ce-au făcut acolo nefiind demn de laudă. Este suficient să amintim că în perioada respectivă s-au tăiat salariile profesorilor și medicilor cu până la 50 % (pentru că s-au anulat și o serie de sporuri). Ei «uită» că atât timp cât au fost la guvernare bugetul Educației era de 16-17 miliarde de lei, iar cel al Cercetării de 1,2-1,3 miliarde lei.

PPMA: Procentul din PIB alocat pentru fiecare domeniu ne spune cât de important este acesta pentru o țară. Prin lege (vezi art. 3, alin 1 din OG57/2002), cercetarea este considerată „prioritate națională cu rol determinant în strategia de dezvoltare economică durabilă”.

Sumele nete nu pot fi folosite ca termen de comparație pentru alocările bugetare anuale. Să comparăm bugetul alocat cercetării prin legea bugetului de stat, alături de ponderea procentuală din PIB în anii invocați mai sus de dl ministru ca fiind nefaști pentru cercetare:

2009 – 1,16 mld. lei alocați cercetării, adică 0.23% din PIB-ul de 501 mld.
2010 – 1,16 mld. lei alocați cercetării, adică 0.22% din PIB-ul de 522 mld.
2011 – 1,51 mld. lei alocați cercetării, adică 0.27% din PIB-ul de 557 mld.
2012 – 1,48 mld. lei alocați cercetării, adică 0.25% din PIB-ul de 596 mld.

2016 – 2,17 mld. lei alocați cercetării, adică 0.28% din PIB-ul de 765 mld.
2017 – 1,72 mld. lei alocați cercetării, adică 0.20% din PIB-ul de 858 mld.
2018 – 1,64 mld. lei alocați cercetării, adică 0.17% din PIB-ul de 940 mld.
2019 – 1,80 mld. lei alocați cercetării, adică 0.17% din PIB-ul de 1022 mld.

De asemenea, în perioada 2009 – 2012 s-au lansat 3 competiții de tipul Postdoctorat, 3 competiții de tipul Tinere Echipe, 2 competiții de tipul Proiecte de Cercetare Exploratorie, 1 competiție de tipul Proiecte Complexe de Cercetare Exploratorie.

În anul 2014 s-a mai lansat o competiție Tinere Echipe, iar în 2016 s-a lansat câte o competiție din următoarele: Postdoctorat, Tinere Echipe, Proiecte Complexe de Cercetare și Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră.

Prin contrast, în ultimii doi ani s-a lansat o singură competiție de proiecte ce implică echipe de cercetare: Proiecte complexe realizate în consorţii CDI (PCCDI), evaluată pe repede înainte și la evaluarea căreia au putut participa inclusiv aplicanții! Despre problemele acestei competiții am scris aici și aici!

NH: In 2019, in timpul guvernării PSD-ALDE, avem la Educație 30 de miliarde de lei (aproape dublu), iar la Cercetare 1,7 miliarde lei și tot nu e bine. Este pentru prima dată în ultimii 30 de ani, când medicii, cadrele didactice, și cercetătoriiau salarii decente și asta nu contează pentru distinșii mei colegi din AA. Tot in timpul acestei guvernări PSD-ALDE, am reușit sa fim singura țară din Europa de Est care a stabilit un cuantum salarial de 50 euro/oră, pentru granturile de cercetare finanțate din fonduri europene și asta nu se vede.

PPMA: Repetăm, cercetarea are alocat, pentru al doilea an consecutiv, cel mai mic procent din PIB din ultimul deceniu.

Referitor la cei 50 EUR/oră pe care-i pot încasa cercetătorii din fonduri europene, fostul ministru al cercetării (președinte al ANCSI, mai exact) în 2016 declară altceva aici. Dumnealui spune: „Ajungerea la un acord cu comisia europeana pentru finantarea cercetatorilor romani implicati in proiecte europene, la un nivel ridicat, a fost realizata in guvernarea Ciolos, in anul 2016. Pot mentiona ora din zi cand s-a ajuns la acest acord. Deci dnul Hurduc aroga guvernarii PSD-ALDE realizarile altora, asa cum au incercat si predecesorii dansului.” Pe cine să credem?

Să fie oare vorba de un acord la care a ajuns Guvernul Cioloș, ce trebuia ulterior transpus în lege? Apropos de transpus în lege: ne întrebăm de ce a fost nevoie de două HG-uri pentru asta? Mai exact HG 751/2017 și HG 8/2018?

NH: Încercăm să încurajăm activitatea de inovare și transfer tehnologic …

PPMA: Ultimele competiții din cadrul schemelor de finanțare „Transfer la operatorul economic”, „Proiect experimental demonstrativ (PED)” și „Bridge Grant (Transfer de cunoaştere la agentul economic)” au fost lansate de Guvernul Cioloș.

NH: … și ne sare în cap Cercetătorul Vieții de la Minolta (prin ´90 era o reclamă cu oamenii de la Minolta care rezolvă orice problemă), care de la înălțimea revistelor Science și Nature, ne învață cum se face cercetarea de nivel. Este adevărat că acest distins coleg este co-autor la o lucrare în Science, însă uită să ne spună că era doctorand pe vremea aceea, iar cei care se mai pricep la ale cercetării știu foarte bine care este contribuția științifică a unui doctorand la un articol publicat în Science sau Nature.

PPMA: Considerăm atacurile personale de acest fel nedemne de un ministru, arătând dispreț pentru cercetarea din industrie.

În timpul doctoratului „Cercetătorul Vieții de la Minolta” (Cristian Presură, pe numele lui) a publicat 15 articole de specialitate, nu doar în revista Science, dar și în reviste cum ar fi Physical Review Letters sau Physical Review B, reviste cu impact ridicat in domeniu.

NH: Pentru cei care nu știu, a publica în aceste reviste înseamnă o muncă de 10-15 de ani a unui grup de cercetare pe o anumită direcție și mai trebuie să ai și rezultate deosebite în acest interval.

PPMA: Într-adevăr, rezultatele extraordinare necesită un timp îndelungat de prelucrare. Rezultatele lui Cristian Presură s-au materializat chiar și la mai mult de 10 ani de la terminarea tezei de doctorat (vezi articolul de aici). De menționat că unul dintre co-autorii lucrării este A.J. Legget, laureat al premiului Nobel în anul 2003. În ultimul an de doctorat, Cristian Presură a analizat teoretic măsuratorile făcute sub îndrumarea dânsului si a coordonatorului de doctorat. Dl profesor Legget a făcut parte din comisia ce i-a acordat titlul de doctor.

NH: Cercetătorul vieții, dacă este atât de genial cum scriu ziarele lui Cioloș, ar fi trebuit să ne spună de ce n-a mai publicat mare lucru de prin 2003, an în care și-a susținut teza de doctorat, cu excepția cărții de fizică pentru Moș Crăciun ?

PPMA: Din anul 2003 Cristian Presură face parte din departamentul de cercetare al unei companii, unde accentul se pune pe publicarea brevetelor de invenții. De atunci, a depus aproape 50 de aplicații de brevete internaționale, 18 fiind deja acceptate. Mai mult, a făcut prima demonstrație a unui senzor optic într-un ceas, capabil să măsoare pulsul atleților. Mai târziu, a făcut parte din echipa care a introdus pe piață primul astfel de senzor. O listă cu brevetele de invenție ale lui Cristian Presură poate fi consultată aici.

Cartea la care face referire dl ministru se numește „Fizica Povestită”. Ea a fost publicată la Editura Humanitas în anul 2014 și a avut un ecou pozitiv în rândul tinerilor. Lucrul acesta a fost recunoscut de comunitatea științifică din România, lucrarea primind trei premii, printre care premiul„Ștefan Procopiu” al Academiei Române și medalia de onoare a Societății de Științe Matematice din România.

NH: Nu este pentru prima dată când diverși oameni de știință care reușesc să se lipească de grupuri de cercetare de prestigiu din străinătate, își arogă foarte rapid rezultatele anterioare obținute de grup, probabil chiar crezând la un moment dat că sunt geniali. Eu le doresc tuturor celor care fac parte din acestă categorie mult noroc și mă voi bucura enorm atunci când geniul lor va fi răsplătit cu Premiul Nobel. Noi deocamdată nu țintim atât de sus, fiind ocupati sa reparam ceea ce au distrus ei, așa încât le-aș fi recunoscător dacă și-ar vedea de Nobelul lor și și-ar da lecții unii altora în acest sens.

PPMA: Sperăm că domnul ministru își va face timp să ofere publicului larg câteva răspunsuri pe temele de mai jos, chiar dacă înțelegem că este ocupat cu a „repara” ce au construit înaintașii dumisale:

  1. Așa cum am arătat mai sus, bugetul actual al cercetării (ca procent din PIB) este la un minim istoric, chiar mai mic decât bugetul alocat în perioada de criză economică mondială, la care dl ministru face referire.
  2. Este luna mai și cercetătorii încă așteaptă virarea primei tranșe din bugetul pe anul curent, pentru proiectele câștigate prin competiție.
  3. Resursa umană performantă (inclusiv tinerii cercetători) continuă să fie ignorată, la fel ca în timpul mandatelor celorlalți patru miniștri ai cercetării înscăunați de actuala putere, ultimele competiții de tip Postdoctorat, Tinere Echipe, Proiecte Complexe de Cercetare și Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră fiind lansate în 2016.
  4. Continuă folosirea exclusivă a evaluatorilor naționali în competițiile de proiecte, tolerând conflicte grave de interes, de tipul: soț aplicant – soție evaluatoare, sau aplicant și evaluator în cadrul aceleiași competiții. A se vedea competiția PCCDI.
  5. În ultimele săptămâni am atras atenția asupra a două probleme: exagerarea importanței premiilor de la Geneva (vezi aici și aici) și negarea unei teorii științifice de către un ministru al cercetării, aflat vremelnic în postura de membru al Președinției României la Consiliul UE (vezi aici).

Cristian Presură, Octavian Micu, Mihai Miclăuș, Lucian Ancu

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there is "1 comment" on this Article:

  1. Alexa spune:

    Probabil as fi acordat o minima atentie postarii lui Nicolae Hurduc amintita in articolul de fata (despre fizicianul Cristian Presura si Ad Astra) daca nu as fi vazut pe aceeasi pagina facebook acest elogiu indecent scris de acelasi ministru al cercetarii:

    “”Nicolae Hurduc
    18 avril, 13:41
    Astăzi am participat, alături de doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, la festivitatea de premiere a cercetătorilor care au obținut performanțe la Salonul Internațional de Invenții de la Geneva. Organizarea festivității dovedește încă o dată atenția pe care Partidul Social Democrat o acordă activităților de cercetare, cel mai important semn al acestei atenții fiind chiar înființarea Ministerului Cercetării și Inovării în anul 2017.”"

    “Doamna prim-ministru (i se spune “duamna Veorica” de fapt), performante, Salon de inventii de la Geneva (cu un premiu acordat “domnului Stefan cel Mare” pentru nu stiu ce aiureala), atentie acordata cercetarii de catre psd “: ça va pas?

    PSD-ul nu e partiful acela de genii care a dat mari ministri plagiatori ca Ponta, Mang etc. Sau unul ca Valentin Popa cu cartile lui stiintifice publicate contra cost la nu stiu ce edituri fantoma? Sau pe domnul Breaz, ministrul culturii si el profesor universitar care de-abia ingaima o fraza, de parca nu ar avea curajul sa o intreaca pe duamna Veorica la capitolul exprimare? Nu mai vorbesc de toata pleiada de politicieni cu diplome de doctorat, unul mai cercetator ca altul.
    Din prea multa grija pentru cercetare, nu-i asa?

    Nu am citit “cartea de fizică pentru Moș Crăciun ” scrisa de Cristian Presura ( dar am auzit lucruri bune despre ea), in schimb postarea lui Nicolae Hurduc despre “psd-cercetare-inventii- duamna veorica” face clar parte dintr-un basm in care bufonul se crede rege. Trezirea la realitate va fi foarte dura.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Doi Mici și un Anc


Doi Mici si un Anc

Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de act... Citeste mai departe


E randul tau

Mulțumesc, ambilor comentatori, pentru implicare in dezbatere. Desigur, CoNaEtic, chiar transformat...

de: Dumitru Sandu

la "De ce România nu are un cod național de etică a cercetării științifice?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

august 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)