joi, martie 28, 2024

Realitățile financiar-bugetare ale României și perspectiva alegerilor anticipate

Nu se poate să nu observi cât de limbuți au devenit în zilele din urmă mai toți economiștii cu expunere publică și garanție de onorabilitate din România.
Totul pe fondul creșterii accentuate a costului euro, a anunțurilor despre reala dimensiune a deficitului bugetar în anul 2019 (România este pasibilă de declanșarea procedurilor de infrigement), a previziunilor nu tocmai optimiste referitoare la cuantumului în anul care vine și a rectificării bugetare.
Oameni care îndeobște erau extrem de scumpi la vorbă și cum nu se poate mai atenți cu aparițiile lor în spațiul public se întrec în a lansa avertismente. Care nu se poate să nu ne îngrijoreze pe toți românii, deși destinatarul lor real este guvernul Orban.
Concertul de deschidere i-a aparținut d-lui Valentin Lazea. Economistul șef al BNR. Care și-a asumat riscul de a deveni profund antipatic unei consistente părți a românilor atunci când a vorbit despre imposibilitatea practică a majorării pensiilor în conformitate cu calendarul complet nerealist lăsat moștenire de triada Viorica Dăncilă- Eugen Orlando Teodorovici (mai degrabă expert în șobolăneli, deratizare și vorbe rostite complet aiurea decât în finanțele publice pe care le-a făcut praf și pentru asta dl. Discotecă trebuie să plătească) și Lia Olguța Vasilescu. S-a înscris apoi la cuvânt dl. Daniel Dăianu, președintele Consiliului fiscal, care a vorbit despre faptul că vremurile sunt foarte grele, că România suferă de blestemul prociclicității și că ar fi bine să nu mai repetăm erorile mari , inclusiv cele comise în privința construcției bugetului. Să mai notăm două luări de poziție din aceeași zonă. Prima îi aparține predecesorului în funcție al d-lui Dăianu, dl. Ionuț Dumitru, care a spus că în 2021 riscăm ca 94% din ceea ce se adună la buget să se cheltuiască pe pensii și salarii, că e nevoie de o regândire din temelii a situației, a structurii cheltuielilor bugetare de ansamblu, că nu se mai pot sacrifica la infinit investitițiile. Cea de-a doua vine de la dl. Bogdan Dumitrescu, șef Serviciu Tehnic la același Consiliu, care a prevestit pur și simplu apocalipsa. Este foarte posibil ca, dacă nu se schimbă nimic, în 2022 toate veniturile bugetare să fie cheltuite pe pensii și salarii.
De ce oare atâtea avertismente? Care vin după acelea ale d-lui Isărescu. Știu oare ceva în plus economiștii? Sau mai degrabă se tem că, în pofida declarațiilor ferme legate de strânsul curelei făcute de ministrul Finanțelor publice, dl. Florin Cîțu, guvernul Orban nu va avea încotro și va amâna toate măsurile dure, complet nepopulare până după alegeri. Fiindcă altminteri riscăm să se repete ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2016. Nemulțumirea să se cuantifice în tolba electorală a PSD. Care nici nu moare, nici nu se predă.
Or, dacă citim cu atenție ceea ce a spus dl. Ionuț Dumitru e clar că nu mai e loc de amânări. Nu se mai poate aștepta să treacă cele două rânduri de alegeri cu gândul că după sfârșitul anului 2020 românii nu vor mai fi chemați la urne decât de abia peste patru ani.
Cred că prin prisma acestor realități și avertismente se impun citite tot mai frecventele referiri ale președintelui Klaus Iohannis la posibilitatea convocării alegerilor anticipate. În ceea ce mă privește, sunt din ce în ce mai sigur că președintele le dorește. Și din rațiunile economice prezentate mai sus, și din perspectiva situației deloc de invidiat și nicidecum demne în care se află la ora actuală PSD (de aici, pesemne, și asigurarea dată de noul lui președinte interimar, dl. Marcel Ciolacu, că partidul pe care a ajuns să îl conducă nu intenționează, cel puțin deocamdată, să introducă moțiune de cenzură), dar și ținând cont de faptul că dl. Klaus Iohannis însuși a ieșit întărit din al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie.
Degeaba ne tot spune pe la felurite televiziuni care încă îl mai bagă în seamă și ii cer opinii, fostul președinte, dl. Traian Băsescu, că alegerile anticipate ar fi o imposibilitate. Dacă dl. Iohannis le vrea cu adevărat, ele pot deveni de actualitate. La urma urmei, nu e chiar atât de greu să provoci două căderi de guvern. Cu atât mai mult când respectivul guvern îți aparține.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „Nu se poate să nu observi cât de limbuți au devenit în zilele din urmă mai toți economiștii…”

    Permisă fie-mi observația… Tonul din fraza citată pare a fi negativ la adresa „economiștilor limbuți”, altfel, profesioniști reputați (rog contestatarii să se abțină dacă nu au o operă comparabilă cu a acestora). În finalul articolului autorul pare să le dea dreptate. Așadar, textul, scris de un bun profesionist într-un alt domeniu, este contradictoriu, cel puțin în privința subiectului economic. Asta indică după părerea mea dorința de a provoca, de a incita cititorii, eventual mai buni cunoscători ai subiectului, la dezbatere.

    Dar, un asemenea articol a fost nu demult publicat în spațiul acestei platforme. http://www.contributors.ro/cultura/direc%c8%9bii-alternative-in-economie/

    Singura chestiune asupra căreia aș vrea să zăbovesc este legată de evoluția cursului de schimb, a cărei cauză este pusă de unii „analiști economici” pe seama declarațiilor d-lui prim-ministru (poate – în mod implicit – și a spuselor economiștilor invocați de autorul textului la care comentăm) cu privire la starea economiei naționale.

    Lăsând cititorilor bucuria de a descoperi cauzele, invit cu deferență pe cei interesați să urmărească istoricul evoluției cursului Euro/Leu cel puțin pe ultimii 10 ani, pentru a vedea că moneda națională se depreciază în perioada aceasta. Desigur, aducând în atenție aspectul sezonier, nu neg influența asupra pieței pe care o au declarațiile publice ale factorilor decidenți în politicile economice.
    https://www.curs-valutar-bnr.ro/evolutie-curs-valutar

    Astfel se poate explica o mare parte din modul în care guvernul va putea înfăptui [aproape] toate angajamentele PSD privind majorarea veniturilor. Salariile și pensiile cresc în termeni nominali, în vreme ce în termeni reali media va urma sporul de productivitate. Cât de realistă este estimarea acestui spor, în funcție de cât de realistă este creșterea volumului de investiții anticipată, rămâne de văzut…

    Dar, de vreme ce aproape o treime dintre angajații din România primesc salariul minim, explicația pentru salariul mediu net de aproximativ 600 Euro este dată ce nivelul ridicat al puținelor salarii foarte mari. Indicele GINI este al treilea cel mai mare din UE, după Bulgaria și Lituania, dar patria noastră are cel mai mare risc de sărăcie extremă, cu cei mai săraci din 20% cei mai săraci cetățeni.

    În acest context, majorarea veniturilor nominale este posibilă inclusiv prin modificarea mecanismelor/grilelor de salarizare și restructurarea schemelor de personal, astfel ca aceasta să nu crească și mai mult polarizarea socială.

  2. Evidenta ne arata in mod cert simplicitatea caderii a doua guverne . Din aceasta cauza ,toate fortele parlamentare vor vota cu amindoua miinile tot ceea ce guvernul actual propune si presedintele aproba ca necesitate imediata . In joc este doar momentul si ordinea in care toate cerintele populare, deja exprimate , vor fi puse transformate in fapte ,adica PAS cu PAS.

  3. In finalul articolului se propune schimbari/caderi de guvern patentate de PSD – sub bagheta presedintelui de partid – insa de data asta sub bagheta presedintelui de tara.

    O fi asta solutia – plan A – cea mai buna de a o btine o majoritate parlamentara ? Dar care-i planul B ?

  4. Zic sa pasim cu atentie, rand pe rand.

    Cred ca trebuie si inca destul de repede un buget pentru 2020 asa cum a trebuit facuta destul de urgent o rectificare la bugetul din 2019 corelata cu executia acestuia pana la aceea data.

    Promisiunea de crestere a pensiilor a fost lansata de #ciumarosie pentru Septembrie 2020 – si ei erau constiienti ca nu se putea ajunge acolo asa de repede…

    Acum guvernul Orban poate sa inscrie un buget pentru 2020 fara marirea promisa la pensii dar cu cresterea salariului mediu pe economie lansand mesajul ca poate dupa August 2020 sa fie aplicata si majorarea promisa la pensii, numai dupa o analiza a exercitiului bugetar dupa 6 luni. Aici sarcina Ministrului de Finante este sa imbunatateasca colectarea veniturilor iar cheltuielile bugetare sa fie tinute sub un strict control. Zic ca se poate creste colectarea daca mediul de afaceri simte ca exista flexibilitate in aplicarea controalelor si a deciziilor guvernamentale alaturi de coerenta in derularea masurilor de impunere si asta ar permite o relaxare si crestere sanatoasa, poate nu foarte mare, a sectorului privat atat de inchesuit de gubernul Dancila.

    Nu poti nu sa te uiti numai intr-o directie, in economie trebuie sa ai o perspectiva mai larga.
    De aceea cred ca Dvs. v-au scapat anumite actiuni, poate nu foarte vizibile, pe care guvernul Orban deja le-a efectuat: recalculare pensiilor si decizia de punere in plata, relativ urgenta, a unor obligatii pe care statul le-a luat dar nu le-a onorat cum ar fi returnarea TVA-ului, decontarea concediilor medicale sau platile restante catre cadrele didactice din invatamantul universitar. Ele asigura un srpijin si creaza premizele cresterii increderii intre guvernul Orban, mediul de afaceri si cetateni. Este exact ceea ce dorea Dancila sa distruga.

    Nu s-a intamplat prea des ca un Ministru de Finante sa isi sufle manecile si sa se pregatesca sa construiasca un buget anual gandit pentru mediul de afaceri din RO, nu numai pentru stat si pentru asistatii sociali. Miza este importanta dar persoana, Ministrul de Finante, mi se pare omul potrivit, in locul potrivit, la momentul potrivit.

    Odata bugetul pentru 2020 asumat de PNL, discutat in Parlament si aprobat sau nu – varianta care nu este de dorit, dar este un scenariu posibil – de abia atunci intram in discutie si ce va urma.

    Sunt dintre cei care cred ca alegerile anticipate sunt de dorit dar sunt atat de riscante si costisitoare pentru romani incat este bine sa ne gandim de 2 ori pana se ajunge acolo…Incet, sau mai incet, pas cu pas se poate ajunge exact acolo unde se doreste adica la un Parlament cu o suma de pesedisti cat mai mica daca nu chiar neglijabila.

    Insa sa nu credeti ca daca unii migreaza la sau voteaza cu PNL sau cu USR-PLUS si-au schimbat atitudinile, intentiile sau aspiratiile. NU – lupul isi pastreaza mirosul de jivina si in haina de mioara.

    Pana si populatia are nevoie de timp pentru a gandi si regandi catre ce doreste sa se indrepte, dar cu siguranta de timp are nevoie si PNL-ul si USR-PLUS. Nu mult, doar o leaca. SA vedem insa ce va iesi dupa ce zarurile cu bugetul pentru 2020 vor fi aruncate intr-un fel sau in alt fel.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro