marți, martie 19, 2024

Reformarea Europei: Viziunea Macron și implicațiile pentru România

Câștigarea alegerilor prezidențiale în Franța de către actualul președinte, Emmanuel Macron, a fost categoric o victorie pentru Uniunea Europeană (UE) în fața euroscepticilor. A fost, totodată, un semnal clar că poți câștiga alegeri în Europa susținând și apărând cu entuziasm și determinare Uniunea Europeană.

De altfel, aceasta este și o lecție pentru oamenii politici din România: nu trebuie să ne lăsăm alertați de politicienii care pun sub semnul întrebării Uniunea Europeană. În România, motivele de nemulțumire pe care oamenii le au, pe bună dreptate, sunt legate în primul rând de felul în care politicienii români conduc țara. Școlile și spitalele sunt nerenovate din cauza politicienilor români, infrastructura de transport este slab dezvoltată, administrația publică este ineficientă tot din cauza lipsei de voință a actualilor guvernanți și a incapacității lor de a absorbi fondurile pe care Uniunea Europeană ni le pune gratuit la dispoziție tocmai pentru a recupera decalajele de dezvoltare în aceste domenii față de țările din Vest. Pe măsură ce va crește discrepanța dintre ceea ce vrea poporul român – dreptate, justiție, drumuri, școli și spitale mai bune, instituții independente și eficiente – și ceea ce vor politicienii de la putere – instituții slabe, subordonate propriilor lor interese – este tot mai clar că actuala guvernare va aborda o retorică antieuropeană. De aceea, oamenii politici care vor contrabalansa această retorică antieuropeană vor fi cei care vor avea de câștigat. În următorul an, lupta politică din România va fi următoarea: pe de o parte vom avea poporul, politicienii cinstiți și Uniunea Europeană, iar de partea cealaltă vom avea infractorii și apărătorii lor din politică.

Trebuie să lucrăm continuu să îmbunătățim Uniunea Europeană pentru a putea răspunde așteptărilor cetățenilor. Odată cu alegerea sa în funcția de președinte, Emmanuel Macron s-a poziționat în rolul de lider al reformării Uniunii Europene și a prezentat propunerile sale în discursuri pe scena europeană, cel mai recent fiind discursul de săptămâna acesta, în plenul Parlamentului European din Strasbourg despre viitorul Europei.

Ce fel de Europa vrem în viitor?

Aceasta este și tema principală a discursului lui Emmanuel Macron din Parlamentul European: ce fel de Europă vrem? Principalele așteptări ale cetățenilor europeni sunt legate de siguranță, de combaterea terorismului, a migrației și de prosperitatea economică. Vrem o Europă care poate răspunde acestor așteptări ale cetățenilor? Atunci, Uniunea Europeană trebuie să dețină mijloacele necesare să răspundă. Am văzut în ultimii 10 ani că, deși Uniunea Europeană nu a cauzat niciuna dintre cele două mari crize cu care ne-am confruntat – cea economică și cea a migrației – nu a avut instrumentele necesare pentru a le contracara. Este evident, așadar, că Uniunea Europeană trebuie îmbunătățită structural și instituțional astfel încât să fie capabilă să reacționeze în fața crizelor și să răspundă așteptărilor cetățenilor săi. De aceea, sunt necesare măsuri suplimentare prin care să ne protejăm mai bine frontierele externe, să asigurăm stabilitatea în imediata noastră vecinătate și să îmbunătățim competitivitatea economiilor europene pentru a genera o creștere durabilă și locuri de muncă pentru oameni.

Reformarea economiilor europene

O temă importantă repetată de președintele Macron în discursurile sale despre viitorul Europei este consolidarea zonei euro. Sunt de părere că o consolidare a monedei unice, îmbunătățirea convergenței la nivelul zonei euro este esențială, însă la fel de important este ca, în timp ce zona euro se întărește, să nu fie lăsate pe dinafară statele din afara zonei euro. Așa cum este importantă convergența între statele din zona euro, la fel de importantă este convergența dintre aceste state și cele care încă nu au adoptat moneda unică, inclusiv România. De aceea, orice viitori pași de integrare economică la nivel european, gândiți în primul rând pentru consolidarea monedei unice, trebuie să fie deschiși și statelor din afara zonei euro. Dacă va exista o linie bugetară în bugetul Uniunii Europene dedicată zonei euro, menită a o consolida, atunci trebuie să avem o linie bugetară și pentru cele din afara zonei euro, menită să acorde sprijin statelor care nu au aderat încă, dar urmează să adere, cum este și cazul României, și să le sprijine pentru îndeplinirea criteriilor de aderare.

O participare la toți viitorii pași de integrare economică la nivel european chiar de dinainte de a fi în zona euro aduce o serie beneficii pentru economie: crește competitivitatea, încrederea investitorilor și ne pregătește din punct de vedere al guvernanței.

Președintele Macron pune, însă, în centrul afirmațiilor sale, un nou buget al zonei euro, dar nu spune care vor fi sursele de finanțare și nici nu a reușit să obțină susținere la nivel european până acum pentru acest proiect. De altfel, Parlamentul European a adoptat un raport în februarie 2017 cu privire la această temă, înainte ca Emmanuel Macron să devină președinte, deci nu reprezintă o idee nouă. Altfel spus, crearea unui astfel de buget nu are sprijin fiindcă toate statele vor să beneficieze, dar nimeni nu vrea să contribuie la finanțarea sa. Din acest motiv, consider că nu este realist să ai un buget mare pentru zona euro care să poată absorbi șocuri macroeconomice fiindcă nu sunt suficiente resurse pentru a-l susține. De aceea, dacă se creează o linie bugetară separată pentru această zonă, ea trebuie să fie limitată ca volum, iar principalul său scop să fie îmbunătățirea competitivității zonei euro. Economiile care folosesc moneda unică au nevoie să devină mai atractive pentru investitori și mai rezistente în fața șocurilor. Același lucru trebuie făcut și pentru economiile din afara zonei euro pentru a le ajuta să recupereze decalajele și să fie bine pregătite la momentul aderării, să poată face față competiției din zona euro. Astfel, statele care implementează reforme economice și își îmbunătățesc competitivitatea trebuie recompensate financiar din această linie bugetară pentru a le susține eforturile de implementare a reformelor.

Economiile europene trebuie să fie competitive, să investească în cercetare, inovare și digitalizare și să îmbunătățească climatul investițional pentru a face față concurenței din SUA, China, Japonia și din piețele emergente în contextul actual al globalizării. La capitolul competitivitate, Franța nu reprezintă tocmai un exemplu în Europa. Vedem că trebuie să corecteze dezechilibrele economice, să reformeze o piață a forței de muncă rigidă, educația, fiscalitatea și să devină mai atractivă pentru investitori. Astfel, primul lucru bun pe care președintele Macron îl poate face pentru Europa este să reformeze Franța. O Europă puternică este bună pentru Franța, dar Europa nu poate fi puternică cu Franța slabă.

Lucrurile trebuie puse în mișcare

Există o diferență între a ține un discurs mobilizator pe scenă și a veni cu soluții concrete în realitate. Iar realitatea este că, la 11 luni după ce a devenit președintele Franței, Emmanuel Macron încă nu a reușit să pună lucrurile în mișcare în Europa. Discursul susținut la Universitate Sorbona, Paris, din septembrie 2017, a fost unul vizionar, dar, la 7 luni de la acest discurs, trebuie să vedem și propuneri concrete pe proiectele-cheie din planul său de reformare a Europei. Din păcate, nici în dezbaterea de săptămâna aceasta din Parlamentul European, Emmanuel Macron nu a prezentat elemente concrete despre cum vrea să-și transpună ideile în realitate, deși discursul său a fost unul corect, energic, centrat pe valori.

În plus, are nevoie de parteneri pentru a avansa cu propunerile sale, parteneri pe care încă nu îi are în Europa pentru că nu face parte din niciun grup politic european. Din acest motiv, mereu când a încercat să se opună ideilor principalului grup politic din Europa, cel al Partidului Popular European (PPE), a pierdut. Un exemplu concret este opoziția față de procedura de „Spitzenkandidat” („candidat de vârf”) pentru alegerea viitorului președinte al Comisiei Europene. Procedura susținută de PPE consolidează legitimitatea Executivului european, întrucât candidații la funcția de președinte al Comisiei sunt prezentați de familiile politice europene înainte de alegerile europarlamentare, care vor deveni astfel mai transparente, mai democratice și mai atractive pentru oameni. Astfel, prin votul dat la europarlamentare, oamenii decid cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene.

Modelul Macron este categoric un câștig pentru o Europă puternică în lupta cu politicienii eurosceptici și populiști, dar următoarele luni sunt esențiale pentru conturarea planului Uniunii Europene de reformă. Totul depinde de felul în care reușim să identificăm proiecte clare de reformă care să găsească susținerea oamenilor din toate statele membre ale Uniunii Europene.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Intr-adevar, daca Macron eșuează în mandatul său, nu mai intrevad un viitor bun pentru Europa. Macron are nevoie și de sprijinul Germaniei în proiectele sale de reformare a Europei. Nu cred ca Merkel este pe aceeași lungime de undă cu el în multe probleme.

  2. Uniunea Europeana este bazata pe tratate între statele partenere și „unanimitate” de voturi în consiliul guvernelor. Nimic din conceptul lui E. Macron 2017 e compatibil în detaliu cu „principiile normative” UE?
    Discrepanța între tradiția franceza cu un președinte atotputernic și un parlament slab (constituția De Gaulle) și tradiția în alte state UE partenere nu poate fi trecută cu vederea. Premierul olandez Rutte a respins în public multe din proiectul de reformare UE al lui E. Macron (budget separat ZE, ministru de finanțe, etc). Olanda are 7 asociați care refuză azi multe din proiectul „vizionar” francez de la Sorbonna 2017.
    Der Spiegel
    (In welchen Punkten Frankreich und Deutschland übers Geld streiten
    Zahlst du oder ich?
    Bei seinem Berlin-Besuch wirbt Emmanuel Macron für ehrgeizige Reformen der Eurozone. Doch die Visionen des Franzosen treffen in Deutschland auf die Sorge vor Kontrollverlust – vor allem über die Finanzen.)
    prezintă conflictele de interese între Paris și Berlin.
    Simplu spus: îmi dai bani fără control parlamentar în Bundestag e, mai puțin camuflat, poziția Parisului de mult timp. Plătești „creditele putrede” ale băncilor în sud- est (Italia 360 miliarde Euro, în total UE 800 miliarde Euro)? Răspunsul e NU din cauza „suveranului” asupra budgetului care se numește Bundestag / Kanzlermehrheit. A. Merkel știe că o schimbare a tratatelor UE.27 necesită mult timp, nu poate fi pus în practică până 2020. Reformarea ZE cred că e deja limitată la un ESM mai larg care necesită la fel mult timp. La Uniunea Bancară UE.27 e vorba de „creditele putrede” ale băncilor care trebuie clarificate înainte de un nou tratat ESM/ fond monetar UE. E vorba de al doilea mandat E. Macron 2022-2027?

    …. „..…Pe măsură ce va crește discrepanța dintre ceea ce vrea poporul român – dreptate, justiție, drumuri, școli și spitale mai bune, instituții independente și eficiente – și ceea ce vor politicienii de la putere – instituții slabe, subordonate propriilor lor interese – este tot mai clar că actuala guvernare va aborda o retorică antieuropeană……. „….

    Calendarul politic UE prevede în iunie 2018 primele ințelegeri între șefii de state partenere. Multe sunt cum descrie autorul. Controlul imigrației, apărare comună a granițelor UE, vor primi probabil acordul celor 27.

    Pentru România ramâne întrebarea cum se orientează în restructurarea UE. Pentru ZE înseamnă că Olanda are un cuvânt de spus la cererea română de aderare. Care sunt interesele României la președinția UE 2019?

    Ce e realizabil în viitorul apropiat? Ce nu?
    Ce rămâne ca un tel mai îndepărtat dar realizabil?

  3. Cam ambiguu. Franţa lui Macron vrea „să ia hora înainte”, respectiv „să ia faţa Germaniei” ca vioara întîia în noua construcţie europeană. Între „mai multă Europă”(respectiv „federaţie europeană” sau „Statele Unite ale Europei”) şi „mai puţină Europă”( respectiv limitată la piaţă unică cu state naţionale, suverane şi independente), Macron se situează cam la mijloc, dar uşor spre structura federalismului limitată la zona Euro. Numai că asta nu-i place Germaniei, care ar vrea să rămână lucrurile ca până acum, fiindcă îi convine, economic vorbind, mai mult. Germania vrea o soluţie economică, Franţa vrea o soluţie politică. Acum, ce vor vrea celelalte state europene vom vedea. Dar, se pare, după cum spune şi autorul, propunerea Macron nu prea a avut ecou…
    Pe de altă parte, Europa trebuie să găsească o soluţie pentru ea însăşi fiindcă constrângerile globalismului, dar şi presiunea din exterior, sunt foarte mari. Însă trebuie să recunoaştem cinstit că deocamdată soluţiile pentru Europa NU sunt găsite şi toată lumea aşteaptă înfrigurată să vadă care vor fi sfidările viitorului globalist….

  4. Povestea cu URMATOARELE LUNI SUNT DECISIVEPENTRU RECONFIGURAREA UE este vehiculata de vreo doi ani si mereu mai sunt doar cateva luni. Este evident ca nimeni nu stie ce ar trebui facut. cat de mare este dezorientarea o dovedeste si faptul ca agentii de influență ai Germaniei , aflati in somaj tehnc din cauza lipsei de idei de la Centru s-au reorientat spre Franta. Nu ar fi de mirare ca la randul lui dl Colos sa o cante pe Merkel cu prima ocazie cand doamna cancelar va face o declaratie – negrest epocala.

  5. Hohohoho, voi vreti implicare in UE din partea Romaniei?

    O mana de romani pot face cate ceva, sigur, dar statul roman e conceput numai sa stoarca bani de la cetateni, nu s-a schimbat in 100 de ani, statul roman nu va contribui cu nimic la noua UE.

    Romania va fi tarata spre viitor de alte tari cu popoare mai implicate in crearea viitorului, ca si pana acum.

    Ce vreti de la poporul roman? 60% din romani sunt complet deconectati de la politica, sunt ignoranti si mandri de asta!

  6. Foarte bun articol.

    Corect, nu trebuie să ne lăsăm alertați de politicienii care pun sub semnul întrebării Uniunea Europeană, care este viitorul de aur al întregii Europe, pe care toți trebue să ni-l dorim.

    Foarte important ce spuneți: sunt necesare măsuri suplimentare prin care să ne protejăm mai bine frontierele externe, să asigurăm stabilitatea în imediata noastră vecinătate și să îmbunătățim competitivitatea economiilor europene pentru a genera o creștere durabilă și locuri de muncă pentru oameni.

    Soluția practică? Nimic complicat. Așa cum foarte bine spuneți, citez, Lucrurile trebuie puse în mișcare.

    E atât de simplu.

    p.s. Vă mulțumim pentru activitatea fructoasă de europarlamentar.

    • Autorul este un far luminos în funcția de reprezentat al țării în PE Parlamentul European /Bruessel.
      Care, cine sunt ceilalți candidați la alegerile PE 2019 în anul președinției țării UE 2019? Unde se prezintă în sfera publică din țară?

  7. Domnul Muresan e un politician cu staif. Domnia sa este pro-EU, ceea ce okay din punctul meu de vedere, la fel cum n-am nimic cu cei pro-eutanasie, pro- sau anti-choice etc. Ce nu-mi place este filonul de ‘noi-contra-lor’ specific jupanului Base care transpare din discurs. ‘Victorie impotriva euro-scepticilor’, ‘sustinand cu entuziasm si determinare’ (nu-s convins ca folosirea ultimului cuvant e semantic valida in romana), ‘o Europa puternica, unita in lupta…’, eh, ne intoarcem la lupta de clasa… eu unul m-am cam plictisit, ceva nou nu aveti? In alta ordine de idei, alde Stratfor ziceau ca nemtii sunt prea multicolori in coalitie, abia-abia insailata, si mult prea ne-dispusi sa-si lase fraiele financiare pe mana altora ca sa sustina ce iese pe gura lui Macron. Poate si de-aia intaiul francofon tergiverseaza cu punerea pe tapet a unor initiative concrete, ceea ce e de inteles. Tatoneaza teutonii cu usurelul, ma gandesc.

  8. Domnule Muresan, imi pareti destul de instruit si de cunoscator. Acum mai bine de 20 ani, cand eram student, am fost apostrofat drastic de profesor (un foarte cunoscut specialist) cand am spus ca UE ce tocmai se pregatea de extindere va rezista numai daca va avea aceeleasi politici sociale. Acum, extind opinia: UE – daca vrea sa mai existe – trebuie sa corecteze de urgenta o deficienta majora, cu care a pornit extinderea, si anume realizarea si impunerea in mod institutional a aceluiasi set de politici sociale, acelasi sistem de Justitie, acelasi CNA, acelasi serviciu de informatii. Plus corectarea constitutiei, simplificarea acesteia. Sistemul UE este oricum ultra-birocratizat, macar sa folosim aceasta birocratie pe un front comun, in apararea acelorasi valori.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Siegfried Muresan
Siegfried Muresan
Siegfried Mureșan este un economist și om politic român, deputat european din partea Partidului Național Liberal. Născut la Hunedoara, Siegfried Mureșan a absolvit cursurile Academiei de Studii Economice din București și programul de Master în Științe Economice și Management la Universitatea Humboldt din Berlin. Siegfried Mureșan se află la al doilea mandat de europarlamentar. Este vicelider al Grupului PPE din Parlamentul European, președinte al Delegației Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE - Moldova și membru în Comisia pentru bugete și în Comisia pentru afaceri economice și monetare. Siegfried Mureșan este, totodată, vicepreședinte al Partidului Popular European.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro