Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis ?

Raluca Boboc ianuarie 4, 2016 Opinie, Politica & Doctrine
12 comentarii 2,059 Vizualizari

Absenţa mențiunilor referitoare la activitatea DNA în discursul prezidențial de final de an, un discurs despre Starea Națiunii care anunţă viitoarele trenduri de pe scena politică, precum și declarațiile controversate ale ministrului Justiției despre reînnoirea mandatului Laurei Codruței Kovesi, au ridicat serioase semne de întrebare despre perspectivele pe care le-ar putea aduce anul 2016 în materie de anticorupție.

Semnalul că electoratul doreşte o resetare profundă a clasei politice a fost lansat odată cu turul doi al alegerilor prezidenţiale, reluat şi amplificat apoi cu o intensitate tot mai mare după tragedia de la Colectiv. Iar sprijinul popular pentru instituţiile şi liderii care au preluat şi au susţinut acest mesaj nu a întârziat să apară.

Conducerea DNA a intuit perfect așteptările tot mai ridicate ale populației privind schimbarea clasei politice – 73,3% dintre cetățeni consideră că actuala clasă politică trebuie schimbată, conform sondajului INSCOP realizat în luna aprilie – și, în lipsa altori actori instituționali care să preia mesajul reformator,  s-a pliat rapid pe aceste așteptări, erijându-se în vârful de lance al refomării clasei politice.

Anticorupția –bilanț fructuos

DNA schimbă clasa politică” a fost sloganul care a definit anul 2015. Ofensiva împotriva corupției a dominat titlurile publicațiilor, a deschis jurnalele de știri, a generat numeroase breacking-news-uri, editoriale și dezbateri aprinse în studiourile televiziunilor. Nu de puține ori descinderile mascaților sau cererile procurorilor trimise Parlamentului pentru încuviințarea urmării penale, reținerii sau arestării preventive a unor nume sonore de demnitari au setat agenda mass-media.

Acțiunile DNA, contestate de mediul politic, și-au găsit suportul în rândul populației, sondajele de opinie înregistrând cifre tot mai ridicate în dreptul nivelului de încredere pe care cetățenii o acordă luptei anticorupție. Mobilizarea procurorilor împotriva unor demnitari de prim rang, considerați intangibili sau având imunitate în fața legii, a reprezentat punctul de cotitură care a revigorat și a relansat imaginea unei instituții care se plafonase în ultimii ani în discursul despre propria reforma.

Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi reușeșete să atingă un nivel de credibilitate aproape la fel de mare ca și instituții tradiționale precum Armata sau Biserica.  Sondajul IRES, realizat în luna martie, relevă faptul că, în DNA au încredere 63% dintre români, iar în procurorul-șef al DNA, au multă sau foarte multă încredere 43% dintre persoanele intervievate. Sondajul INSCOP, realizat în luna mai, plasează DNA pe locul patru în cadrul instituțiilor interne cu 61,4% încredere, după Armată, Biserică și Jandarmerie și înaintea Președinției, care se află pe locul cinci, cu doar 50,6% încredere.

Susținută timp de zece ani de la cel mai înalt nivel, reforma justiției a început să producă efectele scontate. Beneficiind de o reîmprospătare generată de încadrarea în sistem a unor procurori tineri, dar și de un cadru modern, în urma schimbărilor legislative adaptate practicilor europene în materie  și de adoptarea noilor Coduri, care au creat condițiile ce au contribuit la modernizarea justiției din România, misiunea Direcției Națională Anticorupție a trecut la un alt nivel: reformarea clasei politice și a întregii societății.

În 2015 au fost finalizare mari dosare de corupție (Sereş, Nagy), iar altele noi au fost deschise. Au căzut victime ale procurorilor foști miniștrii și șefi de instituții precum Elena Udrea, Adrian Videanu, Miron Mitrea, Monica Iocob Ridzi, Alina Bica sau apropiați și consilieri ai acestora precum Dorin și Alin Cocoș, Tudor Breazu, Florentin Mihăilescu. Instituția condusă de Laura Kovesi nu s-a intimidat nici în fața premierului Victor Ponta sau a prietenilor și rudelor acestuia precum deputatul Sebastian Ghiță sau Iulian Herțanu (cumnatul premierului). Guvernul României, de asemenea, nu a fost ocolit, Darius Vâlcov (ministrul Finanțelor) sau Dan Șova (ministrul Marilor Proiecte) ajungând să completeze bilanțul unui an fructuos pentru DNA. Lupta anticorupție a coborât și la nivelul administrației locale, Primăria Municipiului București, primăria Sectoarelor 1, 4 și 5, primăriile municipiilor Ploiești, Constanța, Iași, Baia Mare, Consiliile Județene Iași, Argeș, Satu-Mare, fiind curățate de flagelul corupției. Iar tabloul este completat de oameni de afaceri, patroni de presă sau de consilierul prezidențial George Scutaru.

Susținerea intensă acordată luptei anticorupție de la nivelul unor ambasade și a unor înalți oficiali europeni precum prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, nu și-a găsit tot timpul corespondentul și la nivelul clasei politice românești. Scutul făcut de parlamentari în fața anumitor cereri ale procurorilor (vezi cazul Vosganian, Ponta, Șova, Udrea sau Teodorescu) sau tentativele de modificare a Codului Penal, blocate de amenințările liderului UNPR cu ieșirea din coaliția de guvernământ, au constituit semnale că rezistența la schimbare găsește încă suficienți adepți.

Reformarea clasei politice cu ajutorul cătușelor sau „dictatura procurorilor” a fost denunțată de lideri importanţi precum Călin Popescu Tăriceanu, una dintre cele mai virulente voci împotriva DNA și a luptei anticorupție, dar și de Traian Băsescu, care regretă faptul că nu a reuşit „să educe instituţiile de forţă să respecte drepturile omului”, fostul preşedinte transformând tema apărării drepturilor omului într-o trambulină pentru relansarea în viaţa politică.

Nu au lipsit nici acuzațiile privind implicarea în jocul politic și în jocurile de putere, formulate cu precădere de fostul premier Victor Ponta, care afirma că „În Parlament nu ne poate da jos PNL. Dacă ne dă jos DNA, asta e!” și de Elena Udrea, care declara de la tribuna Parlamentului că „DNA se implică în politică, încearcă să schimbe guvernul”. De asemenea, nu au lipsit campaniile de presă care au încercat să demonstreze că lupta anticorupţie este folosită ca o simplă răfuială personală, cele mai intense campanii fiind cele susţinute de Elena Udrea sau de postul de televiziune Antena3 (cazul Rarinca).

Presiunea acţiunilor procurorilor, a încrederii de care Direcţia Naţională Anticorupţie se bucură în sondajele de opinie ( 61,2 % încredere – conform INSCOP), dar și revolta populară strânită de tragedia de la Colectiv încep să genereze efecte tot mai vizibile la nivelul clasei politice. Sfârșitul anului 2015 găsește partidele politice (8,6% încredere – conform INSCOP) în afara jocurilor de putere la nivel guvernamental, cu listele pentru alegerile locale nefinalizate încă (PSD), sau în proces de reanalizare (PNL), și decise să adopte criterii de integritate pentru membrii care au probleme cu legea. Efortul DNA de reformare a clasei politice începe să prindă contur, însă drumul continuă să rămână unul destul de lung.

Iohannis – bilanț fără rezultate

Pașii făcuți de noul președinte pe drumul reformelor s-au dovedit extrem de complicați și de nesiguri. Iohannis evită să pună presiune pentru demararea accelerată a reformelor, preferând în schimb să imprime societăţii şi clasei politice un stil personal caracterizat prin sintagma „un alt fel de politică”.

Reforma electorală promisă la începutul anului a fost realizată doar pe jumătate, Iohannis putând să bifeze revenirea la votul pe liste, votul prin corespondență și modificarea legii partidelor, care permite înființarea partidelor politice cu doar trei membri, însă votul pentru primari continuă să se desfășoare într-un singur tur de scrutin, ceea ce produce un dezechilibru pe scena politică, partidele mari fiind net avantajate în fața paridelor mai mici sau a celor noi înființare.

Reforma propriului partid este de departe cel mai mare eșec al președintelui în primul an de mandat. Numele noi lansate de Klaus Iohannis pentru reformarea PNL (Goghiu) sau susținute pentru a ocupa funcții importante în administrația locală (Bușoi), s-au dovedit a fi personalități extrem de slabe și mediocre, fără impact în sondajele de opinie.

Iohannis debutează în noul mandat ca un susținător al luptei anticorupție, pe care o consideră un lucru bun, în bilanțul primelor 100 de zile de mandat afirmând că „această fază intensă de luptă anticorupţie este urâta, este foarte urâta; iese la suprafaţă tot ce a fost şi tot ce este mai rău şi mai urât în politica românească. Însa vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine”.

De asemenea, tot în bilanţul prezentat în luna martie de la pupitrul Administraţiei Prezidenţiale, Iohannis denunță piedicile pe care politicul încearcă să le pună justiției, susținând că „cea mai mare nemulțumire a mea în această perioadă și, trebuie să recunoaștem, cea mai mare restanță rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiției. Dar și faptul că promisiunea de a face mai transparente și mai simple procedurile care privesc încuviințarea cererilor justiției nu a fost onorată încă de partide. Fiecare episod în care justiția este blocată în Parlament înseamnă un pas înapoi în recâștigarea încrederii publice și o sursa de pierdere a legitimității”.

Avântul luat de președinte în susținerea acțiunilor DNA s-au mai estompat însă pe parcurs. Reacțiile față de încercările politicului de blocare a cererilor justiției au apărut cu ceva întârziere sau într-o fomă anemică pe rețeaua de socializare Facebook, culminând cu un bilanț de final de an, în fața Parlamentului, care  nu conține niciun mesaj referitor la activitatea DNA, discursul fiind aplaudat îndelung, în picioare, de toți parlamentarii.

Bilanțul prezidențial de sfârșit de an conține însă numeroase referiri despre reușita președintelui Iohannis de a redeschide dialogul cu partidele politice, depre capacitatea de a așeza la acceași masă a dezbaterii Președintele, partidele politice și societatea civilă sau despre abilitatea acestuia de a obține consensul tuturor forțelor politice pe diverse subiecte de larg interes public.

Însă, în timp ce președintele Iohannis reușeşte performanța de a sta la aceeași masă cu liderii partidelor parlamentare, de a restabili normalitatea, decența și dialogul cu aceștia, de a face un „alt fel de politică” în România, fără scandal, cu respect și seriozitate, 77% dintre români au o părere foarte bună sau bună despre faptul că, mulți oameni politici sunt acuzați de corupție, sunt condamnați sau arestați preventiv. În același timp, 70% sunt de părere că, în România, corupția este foarte răspândită, iar 25% consideră că este destul de răspândită (sondaj IRES).

*

Spre finalul anului Iohannis realizează, totuși, că abstractul sintagmei „un altfel de politică” nu aduce prea multe procente în sondaje. Din contră, starea de contemplare a preşedintelui generează pierderi electorale, astfel că acesta încearcă o recalibrare a discursului pe tema reformei clasei politice, odată cu instalarea unui guvern tehnocrat.

Discursul reformator este însă confiscat. Pentru electorat lupta anticorupţie este sinonimă cu reformarea clasei politice, iar percepţia populaţiei despre instituţiile implicate în această luptă este formată deja: instituțiile implicate în sprijinirea luptei anticorupție, conform INSCOP, sunt DNA – 80,1%, și la mare distanță Președinția – 61,8%.

Miza următorului mandat (2016-2019) în fruntea DNA este uriașă. Reînvestirea Laurei Codruța Kovesi reprezintă o amenințare pentru toți cei care sperau că „dictaura procurorilor” va lua sfârşit odată cu eliminarea şefei DNA, dar şi o posibilă ameninţare electorală, având în vedere popularitatea în creştere de care se bucură atât instituţia, cât şi conducătorul ei. Iar potențialul de a devansa la un moment dat popularitatea președintelui, care depinde de numeroși alți factori, este unul destul de mare, însușirea mesajului reformator și a segmentului de electorat care sprijină reformarea clasei politice având capacitatea de a o transforma pe Laura Kovesi într-o potențială „lebădă neagră”, în perspectiva anului prezidențial 2019.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "12 comments" on this Article:

  1. Adelina Baleanu spune:

    parerea mea este ca acest articol cauta probleme acolo unde nu sunt. nu cred ca presedintele sau ministrul justitiei ar complota impotriva Codrutei Kovesi, pentru simplul motiv ca toti trag la aceeasi caruta. ar fi bine sa speculam mai putin si sa ascultam mai mult.

  2. Stefan Michiu spune:

    Daca-fereasca Dumnezeu- prin diferite mijloace Laura Codruta Kovesi nu va fi reinvestita la sefia DNA si inlocuita cu cine stie ce sluga a mafiotilor Patriei-atunci presedintele Klaus Johannis va deveni istorie-o istorie urata!Nu va sesizeaza faptul ca despre neispravitul de procuror general noul ministru al Justitiei nu are nici un comentariu?
    Jeanne d’Arc a redat Franta francezilor, Laura Codruta Kovesi- aceasta Jeanne d’Arc a Romaniei-va reda Romania romanilor!

  3. dorin valeriu spune:

    Eu cred ca multi au interpretat gresit afirmatiile ministrului justitiei. Ea incerca sa impuna ideea ca institutiile justitiei trebuie sa fie puternice prin natura lor si nu prin persoanele care le conduc.
    Toata stima pentru activitatea Dnei Kovesi, ca si pentru cea a precedesorului ei pe acest post (pe care multi l-au uitat; soarta deschizatorilor de drumuri ?)Dl Daniel Morar dar cred (sper) ca mai sunt si alti magistrati capabili, integri si hotariti in Romania. Altfel ce facem peste trei ani, dupa al doilea mandat al Codrutei Kovesi ? Si ce-i de facut la ICCJ dupa Dna Stanciu ?

  4. victor L spune:

    Presedintele Iohannis este confirmarea perfecta a spuselor lui PP Carp: dupa cit noroc are, Romaniei nu ii trebuie politicieni.
    Ca atare, titlul mi se pare evident in dezechilibru “Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis ?”
    – Kovesi continua, cu mai mult ori mai putin succes, nu apreciez eu, munca pe niste baze trainice puse de altii;
    – Iohannis nu face decit sa distruga temeliile facute de inaintasi.
    Pina acum nu a facut altceva decit sa aprobe (uneori sa retrimita Parlamentului) niste legi si sa faca excursii in strainatate, concurindu-l pe Ceausescu.
    A profitat de multimile revoltate si la alegerea ca presedinte, si la schimbarea guvernului.
    NB,
    a nu se uita traseul său de “politician”.

  5. Corector spune:

    “Reforma electorală promisă la începutul anului a fost realizată doar pe jumătate, Iohannis putând să bifeze [...] modificarea legii partidelor, care permite înființarea partidelor politice cu doar trei membrii”

    Iohannis n-a bifat absolut nimic la acest capitol, modificarea legii se datoreaza celor de la Partidul Pirat, care dupa ce au incercat sa inregistreze partidul cu mai putin de 25000 de semnaturi, cat prevedea legea veche, au fost respinsi. Ulterior au dat statul in judecata si au ridicat exceptia de neconstitutionalitate, cazul ajungand pe masa CCR, care au decis ca legea e neconstitutionala si ca un partid se poate infiinta cu minim 3 membri. Iohannis n-a avut absolut nimic de a face cu aceasta victorie, Presedintia nefiind implicata in vreun fel.

    De asemenea, “membri” se scrie cu un singur i, nefiind articulat.

    • victor L spune:

      @ Corector,
      aduc o corectura.
      Dna Raluca Boboc a spus corect “sa bifeze”.
      N-a afirmat ca “modificarea legii se datoreaza ” lui Klaus.
      Modificarea legii va fi bifata in mandatul lui Klaus, ori vrei ori nu vrei.

      Cit despre i-ul in plus scapat la tastare, daca crezi ca meriti, ridica-ti statuie :P

      • π2 spune:

        @victor l. Observatia corecta si la obiect. Poti multumi si sa se corecteze. Aruncarea in tribune este de la periferie. Nu asa se construieste o atitudine. Dar pe de alta parte, unde nu este nici nu poti pretinde!!

  6. cinic spune:

    titlul este “ziaristico-inflamator”, In teren e ceva mai complicat:
    1. se poate schimba o clasa politica in SASE LUNI [alegeri locale]? cine afirma asta e ignorant sau rau-voitor
    2. cum definim clasa politica? ca sa uram/iubim/demolam/inlocuim ceva nu ar trebui sa stim CE??? Sunt doar parlamentarii in cauza? adica -daca dl X nu mai candideaza- , urmatorul activist de partid din lista partidului sau e ESENTIALMENTE diferit? dca zicem da, suntem de o naivitate induiosatoare doamna Boboc. Si uite asa vom face un blacklist de MII DE PERSOANE.
    3. poate KWJ elabora si implementa blacklists? cum?
    4. DNA i-a agatat si pe unii ce nu fac parte din clasa politica ci sunt doar afaceristi murdari [Neaga CNADR, Dinel Staicu, Ioan Nicolae, sefi de la fisc sau de la politie etc]

    Raspunsul la intrebarea dvs este NICI-NICI. Numai electoratul -si numai in cateva cicluri electorale- poate schimba PEISAJUL POLITIC

  7. Dumitru Nuțu spune:

    ”Trenduri”. Regret, nu am putut depăși acest barbarism.

  8. C-tin spune:

    La „Dilema Veche” s-a scris că „2015 a fost anul preşedintelui” şi că „Klaus Iohannis a dominat”:

    http://dilemaveche.ro/sectiune/editoriale-opinii/articol/anul-presedintelui-antizgomot

    • victor L spune:

      dar nu e opinia DV sau a unui institut de sondare macar, ci a unui autor.
      Autor care nedreptateste manifestantii, caci ei au facut schimbarile, nu Klaus, care doar a semnat legi si decorari.
      Anul unui presedinte pentru case obtinute cu acte false? declarat compatibil doar ca sa nu iasa Ponta presedinte?
      Sa nu ne fie teama sa spunem si lucruri care dor.

      • C-tin spune:

        @victor L

        Răspunsul dumneavoastră este un fel de „Iohannis-Bashing”.

        Articolul „Reformatorul anului 2015: Kovesi sau Iohannis ?” redă părerea doamnei Raluca Boboc. Părerea ei stă, în esenţă, contrar părerii autorului de la Dilema Veche.

        Iohannis nu poate şi nu trebuie să rezolve singur problemele României – şi este foarte bine aşa. Manifestaţiile – în urma evoluţiei politice şi a unor evenimente – au dus la demisia guvernului. Ponta nu a mai rezistat presiunilor (interne şi externe) şi a cedat. Părerea mea este că trebuia să demisioneze imediat după ce a pierdut alegerile prezidenţiale, în 2014.

        Şi demonstranţii nu au rezolvat şi nu rezolvă singuri problemele. Guvernul Ponta a căzut, însă nu şi parlamentul. Rămâne să vedem, pe cine şi cum o să voteze românii anul acesta.

        Eu nu sunt judecător şi nu ştiu exact ce acte (false/autentice) există în treaba cu casele. Însă ştiu că în România sunt mulţi politicieni care au mai multe case decât Klaus Iohannis.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Raluca Boboc


Raluca Boboc

Licențiată în Științe Politice, Master în Politică Europeană și Românească, obținut la Facultatea de Stiințe Politice (Universitatea București), Institutul de Cercet... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Perfect de accord. In plus, copy-paste ajunge un mod de viata, o dezumanizare totala. Multe personae...

de: Dedalus

la "Mintea copy-paste"

Cauta articole

iulie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iun    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)