vineri, martie 29, 2024

Religia Siguranței: victime și beneficiari

Este una dintre noile religii seculare care ne modelează profund existența și ne fac vulnerabili, ca societate, în relația cu autoritățile

Frica nu trebuie să ne paralizeze voinţa şi să ne întunece judecata. Nu trebuie s-o facem pe eroii, dar nici să transformăm prudenţa lucidă într-o spaimă iraţională, scria recent profesorul Alexandru Călinescu într-un articol publicat în Ziarul de IasiCâteva cuvinte despre frică. Idee pe care o regăsim și într-un eseu al profesorului Mircea Miclea, fost ministru al educației, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, Boilere sau avioane? Care avertizează că „o nevoie firească, de a ne simți în siguranță, s-a transformat într-o religie!

De la John Stuart Mill la liberalii moderni un obiectiv major al elitelor politice și intelectuale a fost eliberarea de sub ceea ce ei considerau a fi tirania religiei. Apărută în prima decadă a secolului 21 mișcarea „Noul Ateism”, din care făceau parte Richard Dawkins, Christopher Hitchens, Daniel Dennett și Sam Harris, s-a implicat extrem de activ în acest demers. Unul dintre cei patru, Sam Harris, un influent scriitor și podcaster american, autorul unei cărți de succes, Sfârșitul credinței: religie, teroare și viitorul rațiunii„, scria pe blogul său în 2006 că „știința trebuie să distrugă religia” deoarece aceasta din urmă a devenit incompatibilă cu dezvoltarea unei societăți civile globale. „Diferența dintre știință și religie este diferența dintre o deschidere autentică față de fructele curiozității umane din secolul XXI și o închidere prematură față de un astfel de demers, ca o chestiune de principiu. Cred că antagonismul dintre rațiune și credință va deveni tot mai marcant și mai ireconciliabil în anii următori”.

Numai că, ce să vezi, pe acest teren ideologic desțelenit de astfel de „influențe nefaste” a apărut o sumă de religii seculare, de la cultul Schimbărilor Climatice și Religia Corectitudinii Politice pînă la cea menționată Mircea Miclea, Religia Siguranței. Ultima, spune Mircea Miclea, are toți mai mulți aderenți. Unii, pentru că își pot justifica prin ea propriile spaime, alții, pentru că prin ea își pot vărsa ura și frustrările, iar alții, pentru că pot obține câștiguri frauduloase, dar fabuloase, de pe urma ei. O alimentează un întreg, uriaș, aparat instituțional. De pildă la Bruxelles, mii și mii de funcționari lucrează neabătut la directive, coduri galbene și roșii, recomandări, al căror scop declarat este să ne apere de „relele” din jur, să anticipeze riscurile și să le elimine. Mai nou s-a inventat chiar o poliție a exprimărilor corecte care să prevină din fașă „riscul de ofensare”. În acest sens Parlamentul Canadian a și votat o lege care, între altele, reglementează modul în care trebuie să te adresezi transgenderilor. Am devenit o cultură de adepți ai regulilor, instruiți să încadrăm fiecare soluție în termenii legii existente sau a riscului legal. Asumarea răspunderii este înlocuită cu precauția obsesivă. Atunci cînd ai îndoieli, oricît de mici, cel mai bine este să faci nu faci nimic”, scria juristul american Philip Howard într-un articol publicat în 2009 în Wall Street Journal. Această atitudine are costuri concrete, unele se măsoară chiar în vieți omenești, pentru că mulți medici aleg, de teama proceselor de malpraxis, să respecte ad literam indicațiile din ghidurile medicale deși sunt convinși că alte tratamente ar da rezultate semnificativ mai bune.

Această discuție este cu atît mai relevantă acum în situația stranie în care ne aflăm de cîteva săptămîni, cu oameni izolați în locuințe, cu o economie practic înghețată și mai ales cu o traumă socială în creștere, o combinație de teamă, frustrări, angoase. Întrebarea este dacă după ce vom ieși formal din regimul stării de urgență vom continua inerțial într-o stare de cvasi-paralizie sau ne vom putea totuși elibera de teamă și de obsesia eliminării tuturor riscurilor inerente care ne înconjoară, amplificate monstruos de pandemie. Un demers sortit din start eșecului. Pentru că atunci ne confruntăm cu un alt risc, „vom ajunge să ne protejăm, cu costuri tot mai mari, un mod de viață tot mai lipsit de valoare, scrie Mircea Miclea. Care subliniază că relația dintre măsurile de siguranță și starea de siguranță este una non-liniară. După un anumit prag normal, decent, de precauții, costurile materiale și umane cresc galopant. Devin fie nesustenabile, așa cum riscăm acum în plan economic, fie incumbă alt tip de costuri. O societate paralizată de frică va accepta fără o mare opoziție dictatul statului, ingerințele acestuia în viața privată, impunerea unor restricții exagerate, în schimbul unor garanții de protecție, altfel mai mult decît discutabile, pe care acesta susține că le oferă.

Într-un cadrul mai larg chestiunea manierei în care ne raportăm la riscuri este una esențială. Ține de condiția, de valorile din societate, de capacitatea acesteia de a face față provocărilor. Marile realizări din istoria științei, din istorie în general, au fost posibile numai în contextul asumării unor riscuri, unele chiar considerabile. Marile descoperiri s-au făcut cu prețul unor greșeli repetate, uneori cu prețul ostracizării sociale sau chiar cu cel al sacrificiului suprem. Giordano Bruno (ars pe rug) sau Galileo Galilei sunt doar două exemple. Cu două sute de ani în urmă o călătorie din Marea Britanie pînă în orașul Perth de astăzi, fondat în 1829 de căpitanul James Stirling, care a pus bazele unei colonii în arealul din proximitatea rîului Swan, dura 6 luni. Cîți și-ar mai asuma astăzi astfel de riscuri?

Sau, mai aproape de zilele noastre, muzeele naționale din Noua Zeelandă, din Aukland si din Wellington, dedică un spațiu extins participării militarilor din Australia si Noua Zeelandă, alături de cei britanici, în cele două războaie mondiale. Cel din Wellington dedică chiar o întreagă secțiune bătăliei de la Gallipoli, din 1915-1916, cînd s-a încercat să se obțină controlul asupra Strîmtorii Dardanelelor, privită din unghiul dramei umane trăite de participanți. Războaiele provoacă enorme tragedii (la Gallipoli au fost aproape 50 de mii de victime din partea Imperiului Britanic și 70 de mii de soldați turci) și enorme distrugeri materiale însă documentele si fotografiile din muzee relevă faptul, dincolo de această crudă realitate, faptele de eroism, spiritul de sacrificiu, idea de onoare, de sentiment al datoriei, ale celor care au trăit acele momente. Sunt lucruri care răzbat din lectura unor scrisori personale trimise de soldații și ofițerii de pe front.

La mică distanță de sălile care găzduiesc astfel de scrisori se află o alta în care, la intrare, este plasată o plăcută care îi avertizează pe vizitatori că ar putea avea un sentiment de disconfort la vederea unei mumii care se află expusă acolo. Este aparent un detaliu minor, dar contrastul este izbitor. Deși, într-un fel suntem obișnuiți cu astfel de avertizări. Nu ni se spune adesea la televizor că „urmează imagini care ar putea să ne afecteze emoțional” sau că în imagini apar blitz-uri fotografice? Dar acestea sunt doar niște avertismente banale. În multe campusuri universitare au fost inventate așa numitele „safe spaces” în care se pot „refugia” studenții care se simt marginalizați. Unii dintre cei care le frecventează cer să fie scoase dintre lecturile obligatorii cele care, un exemplu sunt „Metamorfozele” lui Ovidiu, „le crează un disconfort psihic”. Iată un alt risc, „riscul de disconfort psihic”!

Cînd privești comparativ toate aceste lucruri realizezi ce prăpastie uriașă există între felul în care arăta lumea atunci și felul în care arată astăzi. Sigur, cea de acum e mult mai confortabilă. Cînd însă vine vorba de energie vitală, de atitudine, de capacitatea de a depăși momente critice precum cel de acum, încep să apară semnele de întrebare.

Distribuie acest articol

67 COMENTARII

  1. Excelentissim articol!

    Cred eu ca inghitim mult prea usor orice ne baga statul – tatuc/mamic pe gat fara nici un fel de filtru si acceptam mult prea usor suspendarea/anularea unor libertati (atentie, dobandite cu greu si in sute de ani!) de dragul unei iluzorii sigurante. Nici macar nu vorbesc de statul roman, am vazut destule in vest.

    Daca va iesi ceva bun din toata povestea cu virusul wuhan, va fi o discutie indelungata si serioasa despre unde se pune granita intre libertati si (grade de) pericol. Sunt eficiente si realiste masurile actuale? Se poate opri economia contemporana fara efecte socio-economice catastrofale pe termen mediu-lung?…Unde cand si daca punem isteria & alarmismul media sub control?…facem stat pe baza de volunariat sau decrete de urgenta?… e stat de cetateni sau o populatie amorfa?…

    Partea interesanta insa e ca istoria se repeta, cand vor veni vremuri grele cu adevarat (ganditi Germania anii 30) toata povestea cu safe spaces, snowflakes etc vor fi rapid trase pe tusa pentru ca vom avea probleme adevarate de rezolvat. Sper sincer sa nu fie cazul.

    • Ar mai fi ceva : diferenta dintre opiniile unui blogger si responsabilitatea omului de stat !
      Multi judeca doar statistic, pe „numere mari”; de fapt in spatele fiecarei cifre se afla un om !
      A invatat asta si Boris Jhonson ?

    • Nu pot sa nu observ ca autorul ne pazeste de niste „frici” , speriendu-ne ! Adica un fel de frica de „frici” .
      Ne e frica de statul pe care noi l-am ales sa ne protejeze si daca nu facea nimic ii saream in cap dar macar aveam vinovatul de seviciu.
      Ne e frica de un numar limitat de studenti si „progresisti” si vrem ca sa nu ne inchida noua gura, dar hai sa le-o inchidem noi lor , ca ne strica status quo-ul .
      Articolul e un fel de frici din toate aspectele vietii care sa ne sperie de un dusman imaginar , si anume schimbarea si evolutia societatii. Daca autorul traia acum o suta de ani parca il si vedeam zicand de progresistii aia care se opuneau sclavagismului sau care vroiau mai multe drepturi pentru muncitori .

      Intre timp uitam ca masurile de carantina au fost recomandate de specialisti, epidemiologi si nu au fost luate arbitrar de oameni politici. Daca ar fi fost dupa ei , tot la munca eram, sa nu le stricam sursa de venit, scuze, economia. Pe deasupra, nu poti sa nu observi cum in tarile cu deficit democratic lucrurile au stat exact pe dos si masurile de carantinare au intarziat sa apara(vezi china, rusia, brazilia, indonezia, iran) si acolo a fost lasat fiecare pe cont propriu, cum isi doresc multi in comentarii.

      O pandemie serioasa precum cea de Covid-19 nu e doar o sperietoare. E reala si poate ucide mult mai multi oameni decat orice razboi mondial ( ba mai rau poate ucide mai multi oameni decat toate razboaiele din secolul trecut la un loc) . Ne speriem de 1 luna de stat in casa si ne dam viteji, dar nici macar la razboi nu mergi cu pieptul gol, fara o arma sau echipament de protectie. Exact asa eram noi acum o luna. In fundul gol in fata virusului, fara masti, fara sistem medical si provizii, fara teste, panicati, dezorganizati, fara sa stim nimic despre dusman. In astfel de conditii mai bine te retragi temporar in cdtate si te reorganizezi decat sa mori ca eroul si sa nu rezolvi nimic. Esti liber, nu sinucigas.

      Vorbim de comparatii cu razboiul , dar uitam ca razboiul e o chestie pornita de oameni batrani , in care mor oamenii tineri, luati cu arcanul, nu pentru ca i-a apucat patriotismul ci pentru ca au fost fortati sa mearga. Tineri care atunci cand vroiau sa scape de ororile razboiului erau asteptati cu mitraliera cand intorceau spatele frontului sau isi vedeau predecesorii atarnand in streang .

      La fel, uitam ca schimbarea climatica e un fapt dovedit stintific si adoptat de majoritatea oamenilor de stiinta , nu e doar o chestie inventata de oamenii politici rai care vor sa ne ia llibertatile care nici nu le avem. Vorba lui George Carlin care spune ca nu ai nici un drept , libertatea e un concept imaginar, iar conceptele astea se schimba si se adapteaza de-alungul timpului in functie de nevoile oamenilor.
      In concluzie, statul suntem noi, politicienii sunt alesi de noi. Singurul moment in care trebuie sa ne ingrijoram e cand un om sta prea mult la putere , vezi Erdogan, vezi Putin, vezi africa si dictaturile din peninsula arabica.

      • 2 comentarii la comentariul dumitale:
        – deciziile au fost pur politice si nu epidemiologice. Dovada stau declaratiile fostei sefe de la Intitutul de sanatate din Danemarca, care a spus clar ca e pur politic si ca nu sunt motive sa inchida tara. Dealtfel Suedia a mers pur pe mana specialistilor – epidemiologi si nu numai si abordarea lor nu aduce rezultate mult mai catastrofale decat multe alte tari.
        – schimbarile climatice sunt unanim acceptate si ele s-au intamplat de milioane de ani. Schimbarile climatice de natura antropogena sunt serios contestate pe buna dreptate. Adik acolo e religia Sfintei Greta sau nu.

        • Toata lumea da exemplu pe Suedia, dar o sa vedem in curand rezultatele si cat de bine o duce economia lor in comparatie cu restul lumii. Recent am umarit un interviu cu seful lor si chiar el recunostea ca doar in regiunea Stockholm au un numar mai mare de infeectati , dar in restul tarii e la fel ca peste tot. Acolo oamenii daca se seimteau bolnavi, le ziceau la angajatori si 2 saptamani erau in continuare platiti, oamenii au stat in casa ca li s-a recomandat si restaurantele sunt oricum goale, la fel orice chestie care necesita mai mult de 50 de oameni intr-un loc. Pe de alta parte nu uita ca si altii au incercat modelul Suedie (vezi UK, Elvetia, SUA, mai nou Rusia, Brazilia, Turcia) si dupa 2 saptamani nici nu stiau cum sa ii bage mai repede pe oameni in carantina ca lucrurile o luasera pe aratura, rau! Mai bine esti ferm de la inceput decat sa bagi lumea in confuzie.
          Cat despre schimbarile climatice cauzate de om, de asemenea exista consens. Ca pe langa oamenii de stiinta normali la cap gasesti tot felul de idioti si lunatici precum greta si alte trompete de serviciu , nu ai ce sa faci. Din astia sunt si de partea cealalta, pecum majoritatea republicanilor din SUA in frunte cu Trump. Nu trebuie sa te uiti la extreme cand judeci ceva, altfel o sa fii usor de pacalit

      • @ion daniel – în armată dădeam din două în două săptămâni ”extemporale” cu ofițerul de Contrainformații. Există puține lucruri utile pe care le-am învățat acolo, dar ăsta e unul dintre ele: știu să recunosc stilul onctuos al securistului care a învățat psihologie ca să-i convingă pe oameni că el le vrea binele.

  2. religii seculare, de la cultul Schimbărilor Climatice și Religia Corectitudinii Politice pînă la cea menționată Mircea Miclea, Religia Siguranței.

    Magistral spus!

    La Marea Revolutie Socialista din 1989, Romania, au existat doua categorii, unii s-au ascuns sub plapuma si altii au iesit cu pieptu gol in fata gloantelor.
    E adevarat ca, in privinta structurii de virsta, cei sub plapuma, au fost mai multi batrini, dar nu toti, iar din a doua categorie cei tineri, dar si citiva batrini. Ciudat ca odata cu imbatrinirea omul devine mai fricos, desi ai putea spune ca deja si-a trait o mare parte din viata, deci sfirsitul e oricum aproape, nu ar avea prea mult de pierdut.

    Asa cred ca va fi si acum, si deja este, unora ne place Nervenkitzel, sa ne aruncam cu parasuta, banging, masini puternice de viteza, amante, bautura, fumat etc., chestii de risc… avem numai o viata si vrem sa o traim.

    Cealalta categorie merge pe principiu, avem numai o viata, deci trebuie sa avem grije de ea, mai bine leguma decit mort.

    • Deci daca alegi autobuzul sau trenul sau alt mijloc de transport in comun in locul unui bolid galagios, inseamna ca esti leguma. Apropo de masini puternice: electricele sport au performante mai bune decat cele cu motor termic.

      • Hodoronc tronc,
        In frazele de mai sus masina puternica e doar un simbol pt ceea ce inseamna risc asumat. Cu una puternica poti merge, cel putin in Ge, si cu peste 200 km/h.

        Daca tu vrei electrica, n-ai decit, desi nu pricep ce intelegi tu prin performanta? E adevarat o electrica poate avea o acceleratie tare, dar daca vrei sa mergi cu mare viteza o bucata mai lunga, ai pierdut, trebuie sa te asezi citeva ore sa o incarci.

  3. Citisem articolele domnilor A. Calinescu si M. Miclea. Acestea pot fi mai bine intelese daca le completam cu una din observatiile lui H.L. Mencken, cel supranumit „The Sage of Baltimore”:

    “The whole aim of practical politics is to keep the populace alarmed (and hence clamorous to be led to safety) by an endless series of hobgoblins, most of them imaginary”.

    Sam Harris (…), autorul unei cărți de succes, “Sfârșitul credinței: religie, teroare și viitorul rațiunii“, scria pe blogul său în 2006 că “știința trebuie să distrugă religia” deoarece aceasta din urmă a devenit incompatibilă cu dezvoltarea unei societăți civile globale.
    (…)
    Numai că, ce să vezi, pe acest teren ideologic desțelenit de astfel de “influențe nefaste” a apărut o sumă de religii seculare, de la cultul Schimbărilor Climatice și Religia Corectitudinii Politice pînă la cea menționată Mircea Miclea, Religia Siguranței.

    Se vede ca Sam Harris nu l-a citit pe G.K. Chesterton, care a stabilit odata pentru totdeauna ca:

    “When people stop believing in God, they don’t believe in nothing — they believe in anything.”

    Altfel spus: consecinta lipsei credintei in Dumnezeu este credinta in orice.

    Mai nou s-a inventat chiar o poliție a exprimărilor corecte care să prevină din fașă “riscul de ofensare”.

    Da, si a aparut un nou business: professional offense-takers.

    Într-un cadrul mai larg chestiunea manierei în care ne raportăm la riscuri este una esențială.

    Chiar ca e esentiala! Si o sa va dau un exemplu impresionant (am tradus comentariul unui canadian pe un blog american):

    Un prieten de-al meu este îngrijorat de situația mea. Am AS (o afecțiune autoimună) și sunt ceea ce medicul meu numește un caz de „manual”. Așa se exprimă el în loc să zică „un caz fără speranță”. Boala mi-a făcut o mulțime de necazuri de-a lungul anilor. În trecut, mi-a atacat ochii, stomacul și mi-a sudat cea mai mare parte a spatelui și a gâtului într-o bucată de os solid, inflexibil și răsucit. S-a extins la coate, șolduri, genunchi și glezne, unde a muncit din greu ca să mă ruineze și mai mult.

    Pentru a-l combate, iau (ca milioane de alții la fel ca mine) un medicament care îmi blochează sistemul imunitar și îl împiedică să-mi atace organismul. Fără acest medicament, acum aș fi într-un scaun cu rotile. Atât de agresivă este boala din mine. Dar pentru că îmi blochează (suprimă) sistemul imunitar, sunt binecuvântat cu darul mobilității și cu o viață mai mult sau mai puțin normală. Cu o singură excepție: sunt mult mai susceptibil să contractez virusuri și să sufăr de infecții decât oamenii cu sisteme imunitare care funcționează normal.

    De aici îngrijorarea lui: merg în continuare la muncă, iar el crede că o să mă îmbolnăvesc.

    Am izbucnit în râs când și-a exprimat îngrijorarea. Contractarea virusurilor este ceva la care mă gândesc tot timpul anului. Unele perioade ale anului sunt mai rele decât altele. Fiecare perioadă din octombrie până în martie este un fel de sezon „Covid19” pentru cei dintre noi cu sisteme imunitare care funcționează prost. Fiecare virus pe care îl contractez ar putea fi cel care să mă bage în spital. Am luat unul la mijlocul lunii ianuarie care aproape că m-a trimis acolo. Este pentru prima dată când am fost cu adevărat preocupat de propria mea sănătate de ani buni.

    Dar, asta e situația. Eu (și cei ca mine) atenuăm posibilitatea ca aceasta să se întâmple luând măsuri de precauție. În general, nu stau în grupuri mari de oameni (ceea ce este bine pentru că, oricum, cei mai mulți dintre voi nu-mi plac deloc), îmi spăl mâinile în mod regulat și îmi igienizez rănile cât mai repede (am învățat lecția asta pe pielea mea).

    Iată ce nu fac: nu stau acasă și nu mă izolez luni de zile de-a rândul. Nu trăiesc în frică. Nu port măști de față. Și nu le cer celorlalți oameni să își modifice comportamentul atunci când sunt în preajma mea.

    Sănătatea mea este responsabilitatea mea. Nu a ta. Nu a „societății”. Și cu siguranță nu a statului. Îmi asum riscul să mă aventurez în lume deoarece o viață trăită în frică nu prea mai este viață.

    În realitate, la scară globală, gripa Covid19 nu a fost mai rea decât gripa porcină din 2009. Mass-media nu a făcut mare tămbălău pe tema asta atunci, iar guvernele nu au încercat să închidă economia sau să vă calce în picioare drepturile pentru că oamenii se îmbolnăveau și mureau. Personal, nu i-am acordat mai mult decât o clipă de atenție.

    Ascultați-mă!

    Rezumatul este acesta:

    Drepturile voastre nu se termină acolo unde încep preocupările mele pentru sănătatea mea.

    Dacă stai acasă pentru a proteja oameni ca mine, atunci eu te rog ca MIE să nu-mi faci niciun favor. Și dacă, după ce ți-am spus acest lucru, încă crezi că asta este „corect” să faci, atunci eu suspectez că ești mai puțin preocupat de sănătatea celorlalți și mult mai preocupat fie de a părea plin de virtuți, fie de a sta în fund și de a încasa un cec de plată.

    Așa că, întoarce-te la muncă (dacă se poate). Ia măsuri de precauție raționale. Și, de dragul tuturor, revino-ți în simțiri și comportă-te rezonabil.

  4. Nu e vorba doar despre a fi în siguranță, ar fi bine să fie doar atât. E vorba despre putere, e vorba despre a impune norme de comportament altora. Cel puțin în România, e vorba despre a deține puterea fără a avea și legitimitate democratică, deja se discută deschis despre amânarea sine die a alegerilor, deși guvernul actual nu și-a obținut mandatul la urne. Iar dacă președintele a fost votat de către electorat, ”triumviratul” care se ocupă de măsuri draconice nu a fost votat de nimeni.

    • @Harald- ce vorbesti, „triumviratul” neales, nevotat de cetățeni, care ne stabilește regulile in starea de urgență? Din vasta ta cultura generală ne poți confirmă probabil că în toată istoria omenirii comandanții de oști au fost votați democratic, aleși de popor, toți generalii Wehrmachtului, ai Armatei Roșii, ai americanilor și britanicilor, celebrul guvernator al Cehoslovaciei Reinhard Heidrich toti au fost votati de popor. Nu-i așa!

      • Nu e nevoie de asa incursiune in istorie, omul locuieste in anglia si ar putea de ex. sa ne spuna cine l-a votat pe Dominic Cummings, de exemplu.

      • @Ioan – pentru tine, Vela și Arafat sunt comparabili cu generalii Wehrmacht-ului sau ai Armatei Roșii? Iar Heydrich era ofițer SS și fusese numit guvernatorul unei țări aflate sub ocupație militară. Tu ești conștient de analogiile pe care le faci? Germania nazistă e modelul tău pentru administrarea României de azi?

        • @Harald-sunt foarte conștient de analogiile exagerate pe care le-am făcut, in contrapartida cu prostia imensa debitata de tine că Vela, Arafat și Louie sau Tataru ar fi trebuit sa acționeze de-abia după legitimarea la urne. Este exact ce ne-ar fi lipsit în luna martie, un scrutin că sa decidă tot boborul cine ne baga în carantină și cât de stricte trebuie sa fie măsurile luate.

          • @Ioan – mai ții minte cum a murit Heydrich, dacă tot l-ai adus în discuție? Dacă nu-l rezolvau cehii, ar fi fost spânzurat la Nurnberg, după război, la fel ca Seyss-Inquart, celălalt ”guvernator”. Mult succes cu comparațiile pe care le faci, idolii tăi chiar merită să ajungă în închisoare.

            În altă ordine de idei, au apărut deja modele matematice (nu în România) care neagă orice utilitate a măsurilor de carantină generalizată. Virusul se răspândește în ritmul lui și se potolește tot în ritmul lui, ai șters degeaba pe jos cu Constituția.

            • @Harald- nu mai spune, asa ti s-a transmis tie de la Moscova? Aceasta este ideea de promovat saptamana aceasta?
              Ia citeste ce spun si altii mai apropiati spatial de tine ( cel putin declarativ) :

              -https://www.dailymail.co.uk/news/article-8287623/Italy-face-deadlier-second-coronavirus-wave-grim-Imperial-College-London-study-finds.html

              „Researchers modelled how the virus would spread in three scenarios – if the nation stayed in quarantine or if Italians increased their movements by 20 per cent and 40 per cent.

              Even if Italians went back to just 20 per cent of their normal routine, it would spark a surge in deaths bigger than the first wave, which has so far killed 30,000 people.

              If mobility returned to pre-lockdown levels by 40 per cent, there could be an additional 23,000 deaths, the report found…”

  5. Frica ne poate paraliza voința și intuneca judecată. Este creierul reptilian, in ADN-ul nostru, nu putem scăpa de el așa ușor (daca îmi aduc bine aminte, este „elefantul” celor de la Mindarchitect). Depinde doar de noi cum ne antrenam „călărețul” (creierul rațional) sa preia cat mai curând conducerea.

    Religia siguranței nu este noua. Ea a apărut de mult timp în industrie/economie. Cred că America a dat startul, 1972 – Consumer Safety Act. Și a făcut din „Safety” o religie, mai ales în industrie/economie. Prin extensie, putem considera actul de patentare ca o măsură de „Safety” a produsului si/sau metodei de producere patentate. O siguranță a muncii, a cercetării, a roadelor culese de pe urma lor. Patentarea are rădăcini în antichitate, deci cam de atunci oamenii doreau să fie „safety” cu muncă și creația lor.

    Exista „regulations” si „standards” pentru orice, pornind de la modul de construcție a unei centrale nucleare și până la modul de management a unei fabricute ce produce bere. A te certifica iso pe anumite direcții (de calitate, de proces, de management, de reciclare, de human relations) este un „must”. Chiar și vaccinurile așteaptă executarea tuturor pașilor din „standardele” specifice pentru a putea fi puse pe piata, oricât de urgenta ar fi utilizarea lor.

    Nu este de mirare că s-au extins aceste standarde și reguli pentru interacțiuni și comportamente sociale. Focusul pe „behavioural science” duce automat si către „behavioural safety”, „emotional safety”, „marital safety”, „safety professional” samd.

    Da, se spune despre Europa că este cea mai stufoasă in reglementari și cea mai „socialistă”. Dar, după aproape un secol de siguranță dpdv al războiului, birocrații au nevoie de „material” pentru munca. Nu se mai pot construi drumuri normale din punctul A in punctul B, ci drumuri care respecta standarde de siguranță pentru circulația cu viteza de până la 130km/h, și le numim autostrăzi. Fără aceste „Safety standards” sunt doar drumuri banale. Și nici un vestic nu ar risca sa apese pedala de accelerație prea mult.
    (Avem nevoie de certitudini in anumite domenii pentru a nu ne mai teme și a putea sa ne focusăm creativitatea pe alte detalii de finețe. V-ați gândit vreodată de ce nu admiram „frumusețile patriei” de pe drumurile din Ro? Pentru că nu avem sosele sigure și focusul nostru este la supraviețuire, „elefantul” conduce, nelasandu-l pe „călăreț” sa se bucure de priveliște. Când conducem in Ro, nu exista plăcere, doar compulsivitate).

    Cred că teama de „religia siguranței” a apărut doar in Ro. Pentru că noi nu suntem obișnuiți că statul să ia măsuri de siguranță pentru protectia noastră. Siguranță pornind de la modul în care se permite modul de construcție a unei case, până la siguranța în branșamentele electrice sau de gaz. Nu mai vorbesc de siguranță alimentară, numarul și cantitatea de chimicale permise într-un produs alimentar (aka spirtul care a omorât 10 oameni!). Noi știm că în Ro „merge și așa” și chestiile de „siguranță” chiar zgaraie și irita.
    Interpretam siguranța că și îngrădire pentru că nu face parte din normalitatea vieții noastre. Nu ne naștem in siguranță, nu trăim în siguranță în mediul de zi cu zi, nu ne tratam in siguranță în spitale, nu călătorim în siguranță, nu conducem in siguranță, nu îmbătrânim cu siguranță. In Ro, singura certitudine este „merge și așa”. Insecuritatea. Nesiguranța.

    Cat despre faptele de eroism și onoare, sentimentul datoriei și alte bla, bla-uri când vine vorba de război, eu sunt mai reținut. Bunicul meu care a luptat la Cotu Donului nu a găsit onoare când a fost luat prizonier și aproape a murit de foame, tifos și purici. Războiul nu este despre onoare și simțul datoriei, ci despre niște egouri și vanități imense. Și despre sărăcie.

    „Safety religion” nu limitează creativitatea sau inventivitatea. Ci o canalizează către bine, către salvare de vieți și către comfort. A categorisi un anumit mod de viață că fiind „lipsit de valoare” este foarte discutabil. Sigur, unii nu găsesc „valoare” în confort și safety pentru că au în ei „elefantul” prea activ și gata de lupta. Dar lupta/agitația/războiul nu au neapărat mai mult sens decât meditația/introspecția/starea de zen. Sunt diferite, complementare, dar nici una nu prezintă neapărat „the right way”.

    • @Stefan – normele sunt una, iar interdicțiile arbitrare sunt altceva. Stabilirea orelor la care cetățenii peste o anumită vârstă au voie să iasă din casă și armata desfășurată pe străzi nu reprezintă norme de siguranță, reprezintă manifestări patologice ale puterii exercitate discreționar.

      • @Harald, deacord. „Tătucul” stat face program copiilor – cetățeni. De ce ne miram, când noi chiar ne comportam ca niște copiii? Sper sa fim adolescenți deja, poate peste inca vreo 30 de ani ne maturizam. Că cetățeni. Să fim raționali, nu pasionali și influențabili, cum sunt copiii.

        • @Stefan – poziția de putere aparține statului, în exemplul de față. Iar cetățenii nu sunt clone ale unui individ standard, pe care statul să-l aprecieze drept infantil. În plus, ”statul” înseamnă nite oameni cu putere de decizie, din care unul nu a fost crescut și educat în mentalitatea europeană, iar un altul și-a pus numele pe geaca de piele fiindcă se crede mare comandant de oști.

          La fel ca pe vremea lui Ceaușescu, ”statul” înseamnă astăzi oameni mai rudimentari decât cetățenii civilizați, exact cum erau Dincă și Postelnicu.

    • Într-adevăr, paranoiei anticapitaliste i se opune paranoia îngerințelor statului în viața privată. Da’ tot paranoia!

  6. Am sa va dau dreptate atunci cand voi vedea obiectii impotriva Religiei Sigurantei energetice, Sigurantei datelor, Siguranta circulatiei, Siguranta bunurilor proprii. Dar ce sa vezi, nimeni nu obiecteaza impotriva sigurantei energetice de exemplu. Adica, ce daca ramai fara gaze in toiul iernii, stramosii tai nu s-au incalzit mii de ani cu lemne? N-au avut lumina de la lumanari de seu?

    Adevarul este ca nu va deranjeaza Religia Sigurantei, ci doar o infima parte din aceasta, respectiv doar partea care afecteaza business-ul.

    Altfel, cand e vorba de exemplu de imigranti, Religia Sigurantei este sublima: vrem garduri, ziduri, si deportarea lor in tarile de origine, pentru ca altfel nu ne mai simtiti in siguranta. Pai de ce, domnilor iubitori de energie vitală si de atitudine?

    • Nu confunda lucrurile. Granite si controlul emigratiei exista pentru ca o suma de cetateni cu anumite valori comune au creat o tara, un anumit standard de viata, un sistem de welfare. Daca o elita corupta cu interese meschine recurge la import de populatii straine cetatenia va reactiona, prin vot, prin alegerea lui trump, prin brexituri, prin alegerea oricarui maniac sau semianalfabet care nu e parte din establishmentul tradator.

      Pe logica ta, e perfect valabil ca eu sa intru la tine in casa fara acceptul tau iar tu sa muncesti pt. mine pana chipurile ma pun pe picioare cu un job. Toti suntem niste samariteni pana ni se cere noua personal ajutorul. In cazul de fata, ni se IMPUNE.

      Doresti imigranti? intretine-i tu PERSONAL prin adoptie de exemplu, dar nu le impune altora ideile tale folosind forta coercitiva a statului.

      • Te contrazic, te rog sa intri la dl. Lazescu in casa pana te pui pe picioare. A dumnealui este logica prin care Siguranta este ceva nociv, dumnealui iubeste energia vitala si atitudinea si n-are nevoie de instrumente din astea ale unor decazuti care vor cu orice pret asigurarea Sigurantei, cum ar fi Politia, legi ale proprietatii, sanatate publica, ziduri etc.

        Sincer, eu nu vreau imigranti, tin la un anumit standard de viata si tin la valorile comune, dar, ce sa vezi, tin si la un anumit nivel al sanatatii comune, si pe cat de strict sunt in apararea primelor, la fel sunt si in apararea celeilalte. Logic, nu? Adica, vreau bani dar la fel de mult vreau si sanatate, asadar vreau siguranta amandurora.

        Altii, in schimb, sunt stricti in apararea sigurantei standardului de viata, dar arunca in derizoriu apararea sigurantei medicale. Well, cum se explica oare aceasta inconsecventa? Simplu, ei sunt de fapt adepti conscventi ai Religiei Propriului Buzunar. Imigrantii ameninta bunuzarul? Traiasca Siguranta!! Virusul ameninta buzunarul? Afara cu Siguranta!

        Tot ce vreau e putina consecventa. Daca te intereseaza Propriul Buzunar ok, nu e nici o problema, dar spune asta verde-n fata si nu pe ocolite prin filozofii despre societatea decazuta.

  7. La un muzeu de Științele Naturii ghidul, o doamnă cu real talent de povestitor, poartă un grup de copii și adulți prin sălile destul de bine organizate pe teme și domenii despre natură, biologie, anatomie umană, flora și fauna planetei.

    Intr-una din sălile dedicate speciei umane, anatomia reproducerii speciei, se află expuse, strict anatomic, planșe, secțiuni prin corpul uman în zonele dedicate reproducerii precum și un ecran pe care rulează diapozitive care înfățișează femei însărcinate, însă îmbrăcate, apoi aceleași femei in posturi fericite, tinandu-si micuții in brațe.

    Tema e civilizat și strict științific expusă, nu există nimic vulgar ori ofensator expus.
    Dar doamna ghid tace. Rumoare printre vizitatori.

    – S-a întâmplat ceva, doamna?, îndrăznește cineva să-și exprime nedumerirea.

    Doamna oftează: – Sunt dată în judecată de mama unor copii in fața cărora am spus că oamenii se înmulțesc prin naștere. Cere daune pentru că ea le-a spus copiilor ei, unul de 7 și altul de 9 ani, că au fost aduși de barză după ce s-a rugat mult la Dumnezeu, iar eu le-am spus altceva. Așa că am hotărât să tac in această sală, măcar până se termină procesul.

  8. Cred ca apare si se dezvolta o aversiune la risc ca o dominanta in societate.

    Este o atitudine caracteristica celor care au trait mult timp din viata lor in totalitarism si ca urmare a nevoii firesti de a se adapta la ceea ce se intampla in societate ajung la un nivel de conformare/ aliniere de neegalat in alt tip de societate. Cred ca se regaseste si la cei care au trait sub teroare o perioada indelungata.

    Aversiunea la risc apare si cand fortele te lasa si simti, constientizezi ceea ce se intampla cu tine, ca nu mai poti controla miscarile si incet, incet te retragi – este un semn care se suprapune cu batranetea fiziologica sau cu o boala pe care o duci cu tine.

    Din punct de vedere economic are implicatii mari: reduce dorinta de auto-realizare, reduce initiativa privata, dorinta de a inova, de a crea nou. este ceva absolut dramatic apreciez – poate sa fie sfarsitul umanitatii.

    Te poti vindeca de toate acestea dar ai nevoie de timp si de dorinta de a face acest lucru.
    Nu cred ca romanii isi doresc acest lucru: urmarea este vezi tipul de societate pe care il avem astazi – cei care au riscat au plecat in afara tarii si continua si vor continua sa o faca.

    Sunt patratele in lumea asta care se misca doar daca vecinii se misca – mimetism.
    Romania pare sa faca parte din acest sistem.

  9. Ștefan, pana la un punct ai dreptate. Regulile safety sunt necesare pentru un produs ținând seama ca se produc bunuri care în economia de masa nu mai pot fi verificate ca sunt corespunzătoare scopului lor de către beneficiar, nici în cel mai rudimentar mod. Numai ca am ajuns deja pe domeniul abuzului. Atunci când am ajuns sa despăgubim o bătrânică pentru ca și-a pus pisica în cuptorul cu microunde la uscat susținând ca producătorul e de vina, pentru ca nu a prevazut instrucțiuni concrete care sa arate ca acel cuptor nu este destinat pentru uscatul pisicii, trecem peste nivelul necesității și intram pe câmpul raporturilor de putere, jocuri politice și ideologice. Cam despre asta e vorba aici. În numele acestui safety, care in niste limite are justificarea sa, s-a ajuns la abuz pe toate planurile. Sa nu uitam ca principala justificare a lui Hitler a fost ca face totul pentru siguranța cetățenilor Germani. Regimurile comuniste făceau totul pentru binele nostru, ca să ne apere de exploatării feroce. În orice discurs din acesta este un sâmbure de adevăr, și virusul acesta este periculos, nu neg asta, dar pina unde merge abdicarea noastră în fata statului în numele acestei siguranțe? De ce as avea încredere ca niște funcționari cunoscuți și rascunoscuti ca fiind corupți și incompetenți vor folosi aceasta putere în scopul de a ma ajuta cu adevărat pe mine? Trebuie sa nu uitam ca Statul nu este decât un rău necesar. Apelul la forță statului pentru rezolvarea problemelor nu este decat o ultimă și nefericita (întotdeauna) solutie. In caz de pericol eu sunt dator in primul rand sa îmi Port de grija. Nu statul. É adevărat ca libertatea mea poate întra în conflict cu libertatea altuia și aici statul pare sa fie în ultima instanta cel care intervine. Însă în general statul é elens și nu-i pasa de mine. Un bun exemplu sunt parcurile. Care au fost închise. É vădit ca pentru menținerea stării de sănătate nimic nu e mai bun decât o plimbare în parc, mai ales ca limitarea posibilității de deplasarae nu îți oferă alternative. Desigur sunt persoane care abuzează de libertatea de ase plimba în parc putând crea aglomerații susceptibile sa transmită virusul. Statul ar putea sa îndrume polițiștii care stau și verifica aproape inutil declarații sa patruleze intens parcurile pentru descuraja Abuzul în folosință acestor spatii. Care a fost soluția autoritatilor: in loc să-și miște fundul la munca concreta, a preferat sa închidă de tot parcurile. Este doar un exemplu în care se vede Abuzul statului fata de cetățean din perspectiva a ca Statul nu e interesat de binele cetățeanului ci de propriul sau bine (minimul efort).

    • Mda, îmi amintesc de problemele privind cuptorul cu microunde. Domnul Cranganu v-ar putea spune despre despăgubirile legate de extracția gazului de șist și emisiile de gaze toxice în apă de consum. Despăgubirile privind influenta câmpului magnetic care apare în jurul liniilor de înaltă tensiune. Despăgubirile pentru radiațiile GSM samd.
      Doar că lucrurile s-au schimbat mult și în acest domeniu. Safety înseamnă că producătorul ți-a pus în mana cartea cu instrucțiunile de folosire, cele 800 de pagini pe care nu le citește nimeni, și s-a spălat pe mâini. La fel și cuptorul cu microunde, nu știu cum l-ați cumpărat dumneavoastră, dar al meu are un roman atașat, cu pași care descriu exact ce și cum. Am pus pisica in cuptor? Ghinion! La pagina 628 scrie mic că nu am voie. Am cumpărat produsul, mi-au dat cartea, era datoria mea să o citesc. Mi-am asumat și cartea, odată cu produsul cumpărat.
      Lucrurile au evoluat mult în acest domeniu. Abia ținem pasul. Cred că știți deja că mașinile scumpe și noi au o „cutie neagra” care va înregistrează comportamentul și nu puteți cere despăgubiri în caz de accident daca se dovedește că aveți un stil de condus defectuos. Nu contează că nu ați greșit dumneavoastră în momentul accidentului, contează că stilul dumneavoastră pune in pericol ceilalți participanți la trafic și ați fi putut, indirect, induce accidentul. Asigurările la mașini scumpe au evoluat. De ce credeți că nu avem rețea pentru mașinile Tesla in Ro? Pentru că nu este vorba doar despre mașină Tesla in sine, ca obiect. Ci despre toate care vin cu ea, siguranta oferita de mașina, stații de încărcare omologate, drumuri omologate, asigurări omologate samd. Și despre cele 1500 de pagini cu scris mic care vin odată cu mașina. Dar scuze, am deviat mult.

      Aveți dreptate cu statul. Perfecta dreptate. Eu sunt adeptul modelului suedez, statul recomanda, dar tu, că persoana, ai datoria sa ai grija de tine. Nu statul de tine, ci tu de tine.
      Problema României este că își tratează cetățenii ca pe niște copii. (Și noi ne comportam ca niște copii). Daca ne-ar trata ca pe niște adulți cu responsabilități, poate că și noi ne-am asuma responsabilitățile și ne-am comporta ca niște adulți. (Ganditi-va că medicii așteptau ca niște copii indicații despre cum sa își pună mască și combinezonul! Așteaptă că niște copii sa li se spună cum funcționează mașina de recoltat plasma și cum sa o folosească. Nu vor să își asume nimic în afara protocoalelor care nu exista. Ca niște copii?!)
      Dar și acum am deviat.

      In ceea ce privește parcurile, cred că tot o decizie de siguranță a fost. Fiind neaglomerate, probabilitatea că niște boschetari sa dea in cap cuiva care se plimba este mare. Vorbim de Ro și de parcurile mari. Politia locala era deja consemnată la asigurarea piețelor și cartierelor.
      Dar și aici, se putea lăsa la alegerea cetățenilor. Se putea transmite pe toate canalele media că plimbatul prin parc în situații de criza este nesigur din cauza lipsei de personal de supraveghere și a rarității oamenilor. Astfel că cine o face, o face pe răspunderea lui și statul nu are nici o vina in cazul unui eveniment neplăcut.

      Siguranță este o chestiune complexa. Dar, noua legislație exonerează producătorul daca te-a avertizat de pericole. Toate pericole. Odată ce știi că fumatul cauzează cancer, nu mai poți da in judecata producătorul. Safety dar cu asumare.

  10. Valoarea vietii este data de ceea iti ofera familia si societatea la un moment dat si apoi cum tu ca individ prin munca si talent, poti oferi valoare societatii. Si in comunism, dar si in cei 30 de ani, conceptul de valoare a individului a fost redus si neglijat, minimalizat. De aici lipsa meritocratiei si exacerbarea profitului cu orice pret dar si a unor relatii umane distorsionate de interes. Apoi, acest virus a pus pe tapet practici si actiuni mult exagerate, pentru ca nu s- a facut ce trebuie ani de randul in sanatate, educatie, cercetare, agricultura. In aceste conditii, la nivelul individului de azi, valoarea este data doar de propria familie si o sursa de existenta, restul numai conteaza, ca si coeziune sociala. Corectitudinea politica, si schimbarile climatice, siguranta sunt paradigme prin care dorim sa ne scuzam neputintele, nepasarea si lacomia, lasitatea La modul concret am dezavuat aceste ordonante militare, daca totul, in 30 de ani ar fi fost responabil si rational, fara coruptie majora si minciuna totul ar fi fost altfek

  11. Obsesia religiilor! Ale celorlalți!
    Ăsta ar putea fi un bun subtitlu la compunerea de față.

    După un anumit prag normal, decent, de precauții, costurile materiale și umane cresc galopant. Devin fie nesustenabile, așa cum riscăm acum în plan economic, fie incumbă alt tip de costuri. O societate paralizată de frică va accepta fără o mare opoziție dictatul statului, ingerințele acestuia în viața privată, impunerea unor restricții exagerate, în schimbul unor garanții de protecție, altfel mai mult decît discutabile, pe care acesta susține că le oferă.

    Oare din ce poziție a astrelor au survenit deducțiile? Ce înseamnă „costurile umane cresc în mod galopant”? Pentru că s-a recurs la carantină și izolare?! Unde e „pragul normal, decent” al acelor precauții de care vorbește dl Lazescu? La un milion de morți, mai mulți sau mai puțini?! Dar, mai ales, de la ce punct încolo transformările și accelerarea fenomenului nu mai poate fi controlată, devenind ireversibilă. Merită riscul pentru evitarea acelui „alt tip de costuri”? Parcă prea multe neclarități pentru a impune drept valabile niște alegații personale.
    Recent cineva întreba aici, referindu-se la președintele Trump, dacă e preferabil să fie 10 milioane de șomeri decât 10 milioane de morți. E doar corect politic să fie preferată prima variantă?! Haida-de! Etichetarea drept religii seculare (cu preotese neapărat deranjate), corectitudine politică sau comportament confortabil (și acesta neapărat prezentat ca fiind antitetic unuia onorabil) sunt doar stratagema pentru refulare.
    În fapt, „Vitejii” apelează cel mai adesea la sisteme sofisticate de siguranță, bodyguarzi, ziduri și controale.

    • @Hantzy – ai văzut cumva în Germania armata pe străzi? Bugetarii germani sunt tot așa, plătiți integral și ținuți cu lunile acasă? A trimis cumva Germania notificare că suspendă aplicarea CEDO? Știi că România a dat mai multe amenzi decât toate celelalte țări UE la un loc?

      Există măsuri rezonabile și există măsuri absurde. Iar România e campioană la măsuri absurde. Aici (în UK) am ieșit pe stradă ori de câte ori am considerat eu necesar, fără să mă oprească vreun polițist vreodată și fără să-și dea nimeni cu părerea asupra oportunității ieșirii mele pe stradă.

  12. Nu cred ca este vorba de religie aici.
    Frica de moarte este o realitate, care a generat tot felul de religii.
    Ori asa cum se vede acum practic, la frica de imbolnavire si de moarte
    nici una din religiile clasice, sau actuale nu are solutii.
    Poate o „religie ” a ratiunii.
    La pericole, la probleme concrete cum este si acest virus.. solutii stiintifice.
    Reactia noastra la acest pericol este: ascunde-te in casa, izoleaza-te, sau lupta cu virusul,
    iar cei cu sistem imunitar mai bun scapa.
    Ce s-a stiut dupa inceputul epidemiei din China?
    Ca virusul este foarte contagios , raspandirea este exponentiala,
    peste 10%, mai ales batrani ajung in stare grava si o parte mor.
    Pentru ca nu exista inca vaccin poti sa stai izolat, sau sa incerci, sa risti sa te imunizezi.
    Statele au ales diverse solutii de distantare sociala, masuri de igiena
    incercari de tratamente, limitarea supra aglomerarii spitalelor….
    incercand sa controleze situatia, sa nu starneasca nemultumiri majore ,
    care pot degenera in anarhii, revolte…
    Ori ce religie este asta?

  13. Dintr-o data toate sunt „religii” cea ecologica, cea a corectidunii politice, cea a banului, a singurantei si mai ce ? una dintre definitiile religiei sunt :
    ” Sistem de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem; totalitatea instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare”
    Dintre toate aceste „religii” moderne lipseste ceva, divinitatea cu exceptia banului, el exista, e palpabil si poate fi numarat.
    Cat despre autoritati ? siguranta noastra depinde intr-o anumita masura de ele si cu cat renuntam mai mult la propria judecata cu atat mai mult devenim dependeti de ele.
    Ne putem lipsi complet de autoritati pt a reduce vulnerabilitatile ? acea societate deocamdata nu exista decat in mintile unora si catorva pustnici.
    Situatia existenta o vom depasi si vom uita destul de repede dupa deviza, invatam greu si uitam repede, deh asa e natura umana, poate fi interpretat ca o „siguranta” mintala, nu de alta, altfel chiar ce n-am arde „sigurantele” de-a binelea.

  14. „Religia schimbarilor climatice”
    ……Da desigur…..alaturi de religia vacinurilor, a antibioticelor si a stiintei in general….religia stiintei….:))) Mostra de gandire profunda la conservatorii contemporani cu pretentii…..

    • @adrian – ai mai multă dreptate decât crezi. Există o religie a științei și se numește scientism. E un caz clasic de idolatrie, conform interpretării din creștinism.

      De ce crezi că în Germania nu e nici măcar recomandat vaccinul BCG? Cu-atât mai puțin obligatoriu. De ce crezi că în Norvegia și Suedia nu mai e obligatoriu vaccinul BCG? Deși a fost obligatoriu în trecut. Nu orice vaccin are are efectul pe care se presupune că-l are și nu pe termen nelimitat.

      • @Harald in aceleasi tari exista o adevarata „religie a schimbarilor climatice”, cum se impaca cele 2 atitudini? Ori aceste societati sunt inconsecvente si atunci argumetul tau este lipsit de valoare, ori ambele se bazeaza pe decizii rationale si in acest caz chiar exista schimbari climatice induse de activitatea umana.

        • @gicu – fiecare individ are propriile lui credințe, unii dezvoltă și o religie în jurul propriilor credințe, dar asta nu înseamnă că vreo tabără deține adevărul.

          Faptic, oamenii produc căldură cu activitățile lor. Însă tu nu vrei să abordezi în ansmblu căldura produsă de oameni, tu ai numai cu CO2 o problemă. Exact asta înseamnă religie, CO2 e diavolul în religia ta, iar restul căldurii produse de oameni nu te interesează. Nu știi nimic despre cât e ponderea căldurii produse de oameni, nu știi ce cantități de energie ți-ar trebui ca să controlezi clima, nu știi dacă ai vreo metodă reală de a controla clima, chiar dacă ai dispune de energia necesară. În schimb vociferezi împotriva CO2, că asta e gratis.

          Presupunând că ești o persoană de bună credință și nu activist pe la vreun ONG, vociferările astea țin de fapt de narcisism: ți se pare ție că ai devenit o persoană mai importantă dacă vociferezi împotriva CO2. Cam asta-i.

      • Intre timp interesul pt acest vaccin a reaparut sub impactul crizei, au fost pornite deja studii prin care se incerca gasirea raspunsului daca acest vaccin are influente pozitive asupra virsului care ne chinuie deja de mult timp.
        Tuberculoza a fost invinsa datorita acestui vaccin, in general vaccinarea isi are rostul, orice campanie impotriva ei fiind in opinia mea, o tampenie cat casa de mare.

        • @Ursul Bruno – nu e vorba despre nicio campanie împoptriva vaccinării, e vorba despre consimțământ informat. La vremea când vaccinarea BCG a devenit obligatorie în România, regimul comunist a impus-o fiindcă sistemul de sănătate aparținea integral statului, iar dpdv statistic vaccinarea era preferabilă. Însă cum îți explici că în Germania nu e nici măcar recomandată?

          Pentru orice act medical există contraindicații și efecte secundare nedorite. Reprezentanții statului trebuie să răspundă material și penal pentru orice efecte secundare nedorite. Mai mult decât atât, nu poți invoca beneficiile vaccinului BCG împotriva Covid-19, când tu ai întâlnit Covid-19 în urmă cu mai puțin de 6 luni. Pur și simplu n-a fost timp de niciun studiu pe tema asta, dar ai găsit tu ocazia să lansezi în spațiu o căruță: de asta te-au vaccinat obligatoriu în 1960 cu BCG, pentru că știau ei că e eficient și împotriva coronavirusurilor, corect? :)

          • Se pare ca aveti o problema cu vaccinarea in Germania si va tot intrebati retoric in vreo 5 comentarii de ce BCG-ul nu este nici macar recomandat in aceasta tara. Raspunsul este simplu : pentru ca nu este nevoie, sunt extrem de putine cazuri. Si in alte tari ( Franta de exemplu) s-a renuntat de ceva timp la acest vaccin, tot din acelasi motiv; numarul de cazuri de tuberculoza este atat de mic incat nu este necesara vaccinarea decat in cazul copiilor cu un anumit risc .
            In schimb, de indata ce o boala incepe sa ia amploare, atunci vaccinarea devine obligatorie: este cazul vaccinului impotriva rujeolei care a devenit obligatoriu in Germania.

            • @Alexa – folosesc ca exemplu Germania tocmai pentru ca ”talibanii” vaccinării să vadă că nu e obligatorie peste tot. În România, vaccinarea BCG e obligatorie și n-are decât să rămână obligatorie, nu mă deranjează cu nimic. Dar ”talibanii” trebuie să înțeleagă că există o logică a vaccinării și nu e doar o obligație impusă automat de puterea momentului, mulțumesc pentru confirmare.

            • @harald Ati uitat un lucru: Romania nu este Germania, nici alta tara din vest. Chiar daca vaccinarea nu este obligatorie intr-o tara, nici macar recomandata, asta nu inseamna ca oamenii au uitat complet ce inseamna vaccinare. In Germania, inainte de a inscrie un copil la gradinita/ scoala parintii trebuie sa-l duca pe cel mic la un control medical iar medicul este cel care ii da un certificat in care se specifica situatia vaccinarilor ( in functie de fiecare caz).
              Exista o anumita disciplina, un respect fata de ceilalti, un nivel de informare care lipsesc inca in Romania, la nivel de societate. Nici chiar in Germania nu mai merge pe „increderea absoluta in populatie” de unde aceasta lege.

              In Romania BCG-ul este obligatoriu pentru ca sunt multe cazuri si vaccinul este necesar, nu pentru ca vrea musai statul: Romania este pe primul loc in Europa la cazuri de tuberculoza / populatie, de 14 pri mai mult ca media europeana) si pe locul 29 in lume. Pentru cine se intreaba la ce foloseste vaccinul BCG daca tot sunt cazuri de tuberculoza: evita formele grave ale acestei boli ( de exemplu meningitele) in special la copii

      • Absurd. Nu exista religie a stiintei. Stiinta este bazata pe dovezi, in timp ce religia se bazeaza pe credinta. Schimbarile climatice sunt fenomene dovedite stiintific, in timp ce cei care le neaga se bazeaza exclusiv pe credinta. De unde si ironia situatiei….

        • @adrian – dincolo de știința perfect legitimă bazată pe dovezi, mai există un milion de lucruri care nu sunt bazate pe dovezi. Dar ele totuși există. Aserțiunile tale sunt cel mai bun exemplu de manifestări de credință oarbă în infailibilitatea științei.

          În realitate, știința e doar imaginea pe care o avem noi despre realitate la un moment dat. Această imagine evoluează permanent, iar abordările tale sunt mult prea low-resolution, gen: ”vaccinul e bun, toată lumea să fie vaccinată obligatoriu!”. Sunt zeci de vaccinuri în peisaj. Care dintre ele știi tu că e bun? Care dintre ele trebuie să fie obligatoriu și care nu?

  15. Câteva observatii cinice.
    1.La Galipoli au murit nu doar soldați britanici și turci, ci și francezi. Aceasta debarcarea a fost ideea lui Churchill, probabil cea mai proastă din toata carieră sa politică. A avut și o idee f buna: sa echipeze marina britanică cu motoare pe petrol, erau mai rapide si imperiul britanic avea acces la aceasta sursa de energie.
    2. Este bizar și chiar împotriva logicii (declarate) a articolului sa introduci pe lista religiilor cultul schimbărilor climatice cand acessts se sprijina pe stiinta. Dacă ar fi să folosim corect raționamentul autorului contestatarii acestei teorii sunt niste culte religioase. Până la proba contrarie un jurnalist nu este echipat cu suficientă cunoaștere științifică sa dovedească contrariul.
    3. Toate societățile cultivă frica. La școlile de jurnalistică se spune că un titlu de prima pagina trebuie sa includa: fear, blood and local. Toate sunt legate: violență produce și mai multa frica iar daca es se intampla la tine in cartier și nu în Burundi impactul este și mai mare. Fenomenul pe care-l critica autorul străini cotrareactie la decăderea jurnalismului in senzaționalism ieftin.
    4. A scrie un articol împotriva tendinței firești (vechi de cel putin 200 ani) a societăților de oferi cetățeanului o stare de siguranță mi se pare foarte deplasat. Este intr-un fel o pledoarie sa ne cumpărăm fiecare un pistol.

    • Cred ca autorul se refera la „chimbari climatice antropogene” pentru care nu exista nici o dovada stiintifica solida ci doa rinterpretari ideologice.

      • Schimbarile climatice in milioane de ani si schimbarile climatice recente, posibil antropogene, au exact acelasi tip de dovezi stiintifice. Si anume, estimari obtinute prin masuratori, modele si interpretari. Ca doar nimeni n-a vazut cu ochii lui schimbarile climatice din mezozoic sau cretacic.

        Singura diferenta este ca schimbarile climatice din mezozoic nu afecteaza business-ul, nu suscita interes decat pentru oamenii de stiinta, si atunci consensul e mai usor de atins si „dovezile stiintifice solide” de acceptat. Schimbarile climatice recente afecteaza business-ul, motiv pentru care suscita interesul diversilor actori interesati sa submineze consensul dovezilor pentru a nu le scadea buzunarul, de aceea acelasi tip de masuratori, modele si interpretari devin „religie”.

        • As dori o referinta clara la un articol stiintific care sa indice substantiat ca schmibarile climei in ultimele decenii se datoreaza exclusiv activitatilor umane. Si aici ma refer la incalzire/racire (cum vrei sa o numesti) si nu la poluarea cu noxe care intr-adevar trebuie adresata, mai ales in aglomerarile umane. Asta e tot ce iti cer. Dealtfel cu totul de acord ca trebuie sa facem ceva, mai ales pentru reducerea poluarii de orice tip (plastic, noxe, pesticide, you name it) , a deforestrarilor si a orice atinge esenta naturii. Doar ca concentrandu-va pe aceasta „decarbonizaqre” uitati de toate celelalte, care sunt MUL|T mai importante si mai dovedite stiintific.
          oricum, daca vrei sa fiiu de acrod cu GD-ul o fac cu o conditie: orice vine din afara pietei GD sa fie taxat la centima pentru CO2. Altfel nu vad decat concurenta neloiala, cresterea Chinei, Indiei si a altor autocratii, banii nostri supti fara mila, si nimic mai mult.

      • Chiar asa? Cei care le contesta au si mai putine dovezi stiintifice, sunt un cult religios format din talibani si refuznici.

  16. Mda. Vom avea o teribila energie vitala, morti. Asta e sigur.
    Oricum, intre „energia vitala” consumata in razboaie si masacre, si confortul nostru, permiteti-mi sa-l aleg pe cel din urma.

  17. Observ o obsesie in combaterea „religiei schimbarilor climatice”, desi ea se bazeaza pe dovezi stiintifice vechi de decenii.

    • religia schimbarilor climatice este o religie fara absolut nici o baza stiintifica, de fapt este marxism deghizat in ecologie, si are rostul de a mentine frica in cetateni. Aoleo, maica vine caldura, aoleo maica, se termina petrolul, aoleo maica creste nivelul marii, se topeste gheata polara si tot asa. De zeci de ani se tot fac preziceri imbecile de acest gen, si evident absolut niciuna nu s-a adeverit. Imbecile dar interesate, stinga criminala, aceeasi datorita careia virusul chinez a aparut si prospera, asa face mereu, inventeaza frici si spaime de care numai ”oamenii de stiinta” si anume cei marxistoizi ne pot scapa. Lupta cu saracia, razboiul impotriva incalzirii globale, numai lupte si razboaie, de la genocidarul comunist lenin incoace sint pe buzele oricarui politican comunistoid. Semidoctii frustrati alcatuiesc grosul adeptilor acestei secte si altora de acest gen.
      Daca citeai articolul intelegeai cite ceva, dar asa vrei doar sa te bagi in seama, cit de ”stiintific” esti tu, draga, si ce ignoranti, adica prosti, sint cei care nu gindesc ca tine. Narcisism tipic ”progresist”.
      PS: hitler a fost bunicul miscarii ecologiste, voia sa faca acelaesi lucruri ca ”ecologistii ” de azi. dovezile istorice sint coplesitoare. Dar nu va recunoaste nimeni dintre ”ecologisti” acest lucru, nu prea e trendi si cul.

      • Da nene, chiar mai ieri faceau unii preziceri imbecile ca cina vine o pandemie, care se extinde global si provoaca victime. Ce povesti vanatoresti, auzi tu maica vine pandemia, vine caldura, creste nivelul marii, ce baliverne marxiste mai scornesc si comunistoizii astia.

        Intre timp ups, ce sa vezi, pandemia chiar a venit, si noi ne dam de ceasul mortii cum de s-a intamplat. De unde stia dom’le Andreea Esca de anul trecut ca e posibila o pandemie? O fi mana-n mana cu chinezii?? Oricum noi, desteptii n-am gresit, ca noi nu gresim niciodata, este o conspiratie globala a chinezilor si a liliecilor pentru a-l submina pe Trump. Niste imbecili erau aia care au prezis asa ceva, dom’le! Ba poate chiar comunisti aliati cu chinezii, cine stie.

        Intre timp, inundatiile din Venetia s-au inzecit. Dar nu, nu creste nivelul marii, noi desteptii nu ne lasam pacaliti de fleacuri d-astea, este de fapt o conspiratie globala a chinezilor si a delfinilor pentru a submina cultura occidentala. Niste imbecili erau aia care au prezis asa ceva, dom’le!

        • Hehe…or fi zicand unii ca pandemia in jos sau sus si cel putin ei au putut fi dovediti (sau nu) ca nu au avut dreptate. Cu incalzirea asta poti zice orice. Cate nu a prezis Gore? Sau altii prin anii 70. Ce nu s-a adeverit s-a uitat fiindca e totul pe termen de nici stramosii nostri nu vor putea sa zica ceva.
          Eu daca prezic maine numerele castigatoare la loto si nu ies, ma decredibilizez imediat, voi daca faceti predictii catastrofale care nu se adeveresc fiindca spuneti clar ca vin dupa zeci de ani, nu aveti nici o responsabilitate.
          Deci comparatia pandemie/schimbari e total neavenita si inadecvata.

        • @pandemicum – nu ”s-au înzecit inundațiile din Veneția” dacă a crescut nivelul mării cu 1cm. Ăsta e exact genul de minciună sfruntată din propaganda ecologistă. Cu cât a crescut nivelul mării în ultimul secol?

  18. Aştept de mult şi probabil voi mai aştepta mult şi prost (nu bine) ca să se facă nişte raportări la CONŞTIINŢA MORALĂ ca formator de structuri umane, sociale etc.
    . Restul e cam bătutul apei în piuă, erudit şi personal recunosc. Dar are şi meritul de a arăta că omul /oamenii au nevoie de puncte de reper solide – filosofice şi morale. Nu degeaba Kant era fascinat de existenţa CONŞTIINŢIEI MORALE în om şi de cerul înstelat deasupra lui. Dar odată cu execuţia mediatică a acestui mare filosof german – a se vedea intervenţia în forţă a supermediatizatei filosoafei americane Ayn Rand ( n.Alissa Zinovieva Rosenbaum, la Sankt Petersburg, 1905), întemeietoarea mişcării „Obiectiviste” – a fost adoptat stilul „original” de bătut apa în piuă în mod cult, erudit şi aiuristic, lipsit de rigoare logică şi ştiinţifică prin care oricine poate fi distrus cultural şi mediatic chiar dacă a avut/are o contribuţie importantă la istoria culturii. Exemplul tratamentului lui Kant este mai mult decât grăitor, este stupefiant . Dna Rand îl considră un „monstru” şi „cel mai demoniac om din istoria omenirii”, iar efectele acestui punct de vedere care nici nu merita a fi avut în vedere la acest nivel se pot vedea în zilele noastre : cei 200 de ani de la moartea lui Kant au fost comemoraţi destul de modest chiar în patria sa natală, în schimb adevăratul filosof demoniac Karl Marx a fost omagiat cu statuie de bronz (chinezesc) implantată în oraşul său natal ; şi tot în Germania asistăm în ACESTE ZILE la încercarea de a i se ridica o statuie a lui Lenin…!!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Lazescu
Alexandru Lazescu
Fondator al retelei nationale de publicatii locale Monitorul (1991) actionar al Grupului de Presa Medianet, ce editeaza Ziarul de Iasi membru al Grupului pentru Dialog Social a fost expert media pentru proiecte europene. A coordonat proiecte europene dedicate mass-media, a fost membru fondator si membru in conducerea unor organisme profesionale precum BRAT sau ARCA A fost membru in CA al SRTv in perioada 2002-2005. In prealabil, a ocupat un post de director executiv in cadrul Televiziunii publice si a fost membru in CA al SRTv (1999-2000). A fost presedinte-director general al SRTv

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro