vineri, martie 29, 2024

România compătimitoare trebuie frăgezită

Nu știu de ce s-a mutat domnul Ponta la MApN. Nu știu și, spre deosebire de alții, nici nu mă tentează să cercetez. De la o vreme, a apărut o nouă disciplină: pontologia. Oameni cu pretenții de seriozitate, cultură, imaginație, experiență și discernământ se chinuie să răsucească pe o parte și pe alta cuvintele și gesturile primului ministru, storcând din ele o substanță mereu contradictorie. Ce va fi vrut să spună când s-a considerat prea bătrân pentru politică? Dar atunci când a tăcut? Și ce urmărește acum, când s-a așezat sub protecție armată? E spațiu vast de analiză, bănuiesc că se pot scrie și doctorate cu asemenea subiecte, însă, pentru mine, personalitatea domnului Ponta e mult mai puțin sofisticată decât ne lasă să bănuim pontologii. Să alergi cu microfonul după el e ca și cum te-ai încăpățâna să întrebi o marionetă de ce dă așa din mâini și din picioare. Domnul Ponta e insondabil de banal.

Prin urmare, nu faptul în sine de a fi trecut sub scutul armatei mă interesează, ci ce anume a făcut aparatul de propagandă din gestul lui. Iar în ultimul timp aparatul de propagandă pare să se adreseze cu predilecție României compătimitoare. De pildă, încarcerarea domnului George Becali a fost tratată la RTV cu mai mult entuziasm jurnalistic decât ar fi meritat un eventual contact cu o civilizație din altă galaxie. În cazul lui Gică Popescu, campania națională de compătimire și-a ratat ținta pentru că erau implicate cele mai dezgustătoare figuri din fotbal, lucru pe care un post de televiziune cu perspicacitatea Antenei 3 l-a sesizat la timp. Mult mai abilă, Antena 3 s-a orientat spre domnul Mircea Diaconu care, în plus, are și avantajul de a fi el însuși actor. Și satrapii locali arestați, încătușați, ridicați din situații cât se poate de omenești (de la sfânta masă la restaurant!) și târâți la judecată au fost candidați redutabili pentru compasiune. Apoi, seară de seară, s-au perindat pe ecran tot felul de oameni ajunși în situații grave, mizerabile, dramatice, oribile – din cauza lui Băsescu, bineînțeles. Culmea a fost atinsă când ni s-a prezentat cazul unui bărbat aflat în închisoare, care suferă de cancer și nu e grațiat de președinte. Nu știu ce onomatopee ar trebui să inventez pentru amestecul de groază, disperare și dezgust provocat de povestea asta. În fine, sub lozinca „Zece ani de sclavie”, întreg poporul e invitat să se autocompătimească, de parcă din adâncurile studioului Antenei 3 ar răsuna nonstop, obsesiv celebrul cor din Nabucco.

Așa se face că, în mod automat, și mișcarea locativă a domnului Ponta a primit din partea propagandei tratamentul prin compasiune. Numai că aici apare o mică problemă. Iată, de pildă, reacția spontană a unui simpatizant PSD: „Dom’le, totuși, ce naiba… Cum adică, să părăsești guvernul, să te duci la Apărare! Păi, bine, da’…” Și, după un moment de reflecție: „Al dracului Băsescu! Ia uite ce-i face lui Ponta! Săracu’ Ponta!” Sigur, până la urmă răspunsul e cel sugerat de propagandă, dar își vâră coada și un fleac de îndoială, pentru că omului gestul i se pare în sine deplasat, dincolo de toate ticăloșiile imaginabile ale lui Băsescu.

Mișcarea locativă a domnului Ponta nu te poate lăsa indiferent – e gogonată, e enormă. Și atunci există două reacții posibile: rămâi fie cu un Ponta hăituit, persecutat, refugiat în disperare de cauză în brațele armatei, fie cu un Ponta laș. La prima soluție ajunge România compătimitoare, la a doua România, să-i zicem, cinică, deși cuvântul „cinic” nu-i tocmai potrivit. Un om care privește lucrurile detașat, necompătimitor, vede ridicolul situației în care se pune domnul Ponta, vede enormitatea, însă nu numai în ochii lui va fi descalificat primul ministru, ci și în ai aceluia care prețuiește simțul onoarei, curajul. La prima vedere, de o parte avem un tip uman, de cealaltă, două – numai că lucrurile sunt ceva mai complicate.

Pariind sistematic în ultimul timp pe România compătimitoare, propaganda va fi avut în vedere că publicul de la noi a fost frăgezit cu telenovele și cu tot soiul de emisiuni lacrimogene de mare audiență. Totuși, în telenovele, mai apare și un oarece simț latinoamerican al onoarei, așa încât efectul lor nu e în întregime favorabil. Atunci, argumentul decisiv e mila creștinească, orientată exclusiv după preferințele Antenei 3 sau RTV-ului. E un argument, recunosc, imbatabil.

Prin urmare, întrebarea e simplă: Cum este domnul Ponta – e o victimă sau e un laș? România compătimitoare temeinic frăgezită va răspunde în cor: E o victimă! Cinicii vor râde. Cei cu aplecare spre simțul onoarei vor exclama: E un laș! Aici cred că propaganda a luat în calcul faptul că aceia pe care (prin abuz de limbaj) i-am numit „cinici” nu prea merg la vot. Ei ar fi cheia problemei, numai că sunt sastisiți. Rămân cei din a treia categorie, probabil relativ puțini. Dar nu e sigur, jocurile nu sunt încă făcute. De aceea cred că – în paralel cu emisiuni maraton în care se vor face dezvăluiri senzaționale despre vărul pedichiuristei lui Băsescu sau despre amantul bucătăresei lui – presiunea asupra României compătimitoare va crește. Pentru toate scopurile urmărite de PSD, România compătimitoare trebuie frăgezită cât mai bine.

Distribuie acest articol

31 COMENTARII

  1. Avem o „vina nationala” compusa din depresie, lipsa de speranta, frustrare si complexe. Tinuta frumos intr-un manunchi de multa multa autocompatimire dezarmata.
    Ne tragem seva autodestructiva dintr-o zeama tulbure de impotenta, de dispret si ura marunta unii fata de ceilalti.
    De la perceptia istoriei noastre pina la cum tratam persoanele publice – peste tot gasim motive de a ne plinge de mila, nu fara a avea un ochi atintit asupra „caprei vecinului”.
    Chiar si in mica fabula cu capra vecinului – ne dorim sa moara. Doar ne dorim. Impotenta din noi ne face sa nu luam „capra” de coarne…sa impuscam cu mina noastra capra vecinului. Nu, nu trecem la actiune fiindca pe de o parte consideram ca nu ar fi „uman, crestineste” sa asasinam capra…dar pe de alta parte o vedem zilnic prin gard si ura si dispretul si gindurile negative se acumuleaza in noi, indreptate atit spre capra cit si spre noi insine, constienti in mod subtil de incompetenta si impotenta noastra universala.
    Deci…ne autocompatimi, si facem si parada de mila crestineasca calduta fata de cite un Becali sau Popescu ajunsi in situatii de viata „din cauza lu nenea rau (de data asta e Basescu)”. Nu le acordam creditul de a fi ajuns la puscarie din cauza propriilor actiuni, ……asta ar implica ca recunoastem o forma de responsabilitate, de autodeterminare personala, de actiuni rationale asumate …actiuni constiente care iaca, de data asta au rezultat in efectuarea unor ani de puscarie…
    La fel ca si in fabula cu capra vecinului…nu ne asumam o actiune (proasta sau buna)..ci doar gindim, simtim monstruos si mai degraba facem „ulcer” de frustrare, ginduri negre si obida decit sa rezolvam cumva printr-o actiune problema caprei..
    Si ne mai si facem un titlu de glorie din starea asta mentala….
    PS> lucrez (si) in turism, si din cadrul a 90% din grupurile de straini ce ii intilnesc primesc invariabil aceeasi intrebare ….”De ce sunt oamenii asa deprimati, incruntati si sictiriti in Romania?”…iar intrebarea respectiva vine de la ei cam in primele 24-48 de ore petrecute in tara….

  2. „Prin urmare, întrebarea e simplă: Cum este domnul Ponta – e o victimă sau e un laș?”
    *
    O victimă a lașității. :)

    PS, Rămân la bănuiala că a fost prost sfătuit de Ilie Botoș [actual magistrat figurant și secretar de stat în MAI, detașat militar în urmă cu un an la Cancelaria Primului Ministru (consilier până luna trecută), reactivat politic anul trecut din altă detașare (de la serviciul secret al Armatei-DGIA- servicu în care și-a dezvoltat niște relații de colegialitate și de interes pentru Ponta), fost scut de protectie pentru Ponta față de două tentative (din 2005-2006) ale Monicăi Macovei de declanșare a urmăririi penale în „dosarul Cristian Panait”, fost procuror general de casă și beneficiar de casă de serviciu din patrimoniul RAPPS printr-o Hotărâre de Guvern Năstase din… decembrie 2004, în str Nicolae Racotă (Piața Domenii) de 130 mp ].
    Datoria militară de onoare nu moare, se predă.
    Generalul-magistrat-cumpărat, mare-n grad și sfat. :)

    • Am citit acum despre altă teamă a micului bunkerist Ponta: cu frica-n sân, anticipează un conflict juridic de natură constituțională cu Președinția.
      Cel mai probabil s-a gândit la posibilitatea președintelui în funcție de a-și cere înapoi perioada de suspendare din funcție în ultimul mandat (din iulie 2012); există și alte mandate constituționale în care perioada de suspendare nu se pune la socoteală, adică mandatul se prelungește cu durata suspendării. Chiar dacă președintele Traian Băsescu va dori să renunțe la bucățica de mandat neefectuată, nu înseamnă că nu i s-ar cuveni de drept.
      Pentru PSD nu urmează alegeri, ci culegeri… cu agregatul pesedist, or iarna nu-i ca toamna și ar fi în stare să le organizeze vara, când ciobanii își „mobilizează” oile mai cu spor, precum își mână pesediștii griveii în țarcul de stână al secției de votare.

    • Pe de altă parte, atrag atenția asupra precedentului periculos de a permite oricărui guvern să stabilească data alegerilor prezidențiale după cum vor mușchii puterii aflate pe val într-o anumită perioadă. Ar echivala cu posibilitatea, de neconceput, ca USL-ul să fi devenit liberul arbitru musculos și să-și fi permis deja organizarea alegerilor prezidențiale neanticipate încă anul trecut. :)
      Adică își alegeau în apogeul 2012 viitorul președinte și-l țineau în vitrină, în așteptarea depunerii jurământului după 21 decembrie 2014.(după expirarea mandatului actualului președinte).

      Constituția nu prevede expres o perioadă de desfășurare a alegerilor prezidențiale, însă alegerile parlamentare desfășurate înainte de expirarea mandatelor din legislatura în curs încalcă dispozițiile Constituționale de la art. 63 alin 2.
      *
      „Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului”.
      *
      „În cel mult după”, nu înainte de expirarea mandatului de parlamentar.

      Pentru alegerile prezidențiale, aștept ocazia CCR-ului să ne spună de ce-ar fi altfel decât la alegerile parlamentare. Precedentul periculos de musculos ne-ar plasa într-o mișcare browniană, la cheremul oricărei puteri actuale și viitoare.

    • Da, numai că articolul nu propune și soluții. Am mai scris asta, pentru cine a citit Popa Tanda, situația actuală din RO e incredibil de simplu de descris: ”Toată ziua, oamenii stăteau grămezi. Care la sfat, care la batjocură”. România nu e compusă din ”noi și ei”, împărțirea asta insidioasă făcută de Antena 3 a fost tacit (ba chiar inconștient) acceptată de oamenii civilizați, iar asta e complet greșit.

      Din păcate, articolul de față, la fel ca multe altele din presa românească, nu e decât o parte a peisajului descris în Popa Tanda. O parte în care se implică oamenii civilizați, într-adevăr, dar totuși o parte a problemei, nu o parte a soluției.

      • Ba da, Romania se compune din „noi” si „ei”, adica noi, cei care producem, si ei, care ne iau cu japca (scuzati: in mod legal, ca doar daca-i lege atunci musai ca-i si dreapta) rezultatele muncii.
        Romania se compune din cei care inteleg ca orice beneficiu social acordat de catre stat inseamna o limitare a productivitatii, si cei care striga in gura mare ca vor „sa le dea statul”, de parca acesta le-ar da din ceea ce produce, si nu din ceea ce produc altii.
        Romania se compune din cei care dau spaga (ca n-au incotro) si cei care cer spaga (ca doar nu-i verifica nimeni), din cei care aduc plus-valoare si din „frectionari”, din relatii asimetrice cu statul (a se vedea situatia penalizarilor in cazul intarzierilor de plata) si din cei care au „sustinere politica” (oare ce-o mai fi si asta?) si cei care incearca sa-si castige existenta prin munca. Deci Romania nu se compune din „noi” si „ei”, ci se IMPARTE in „noi” si „ei”.

        Deosebirea este ca „noi” ii finantam pe „ei” (inclusiv pentru a putea sa ne agreseze pe „noi”), iar cand vom refuza sa mai facem acest lucru „ei” se vor trezi descoperiti, si mi-e ca se va vedea clar ca imparatul este gol… si-atunci, desigur, va fi vai de „ei”!

  3. Ma tot intreb de multa vreme ce le-or fi casunat liderilor REALI ai PSD, aia care nu mai ies in fata, sa-l puna pe imberbul Ponta sef de partid. Sigur l-au studiat cu bagare de seama si au concluzionat la un moment dat: asta-i insul ce ne trebuie ! Gaunos, imoral, ahtiat dupa functii, mincinos, fara coloana vertebrala. Dar cat de cat se descurca in limbi straine, e mare spre deosebire de „piticul lu’ Chioru”, Boc, pentru cine nu-l cunoaste pare a fi bine crescut. Cu un astfel de lider confectionat din materialul clientului, cu ce a avut partidul la indemana, pesedistii spera sa-si desavarseasca raptul Romaniei inceput sub Ilici si mai ales sub Nastase, perioada lor de aur. Nu insipidul Ponta e periculos, ci cei care il papuseaza din spate, gen Hrebenciuc, Mitrea, Sarbu-socrul si liota de baroni si baroneti din teritoriu. Acolo e pericolul letal, acolo se fac jocurile. Cand toata artileria e pusa pe plavanul Ponta celor dindaratul lui le convine, oricum bovina poate duce ca e mare si cu spinarea tabacita. Ce fac estimp papusarii lui ar fi interesant de aflat.

  4. Din cate stiu eu, armata are o ierarhie…grade functii etc…ce implica subordonare…intre cadre militare.Primul ministru ce grad militar, functie, are de poate ordona cadrelor militare (sau poate dispune de structura armatei) ? Adica, ma gandesc ca daca a dat un ordin…acel ordin nu trebuia aprobat de ..comandantul ierarhic superior… ?
    Sau (ptiu!) primul ministru este investit cu gradul de comandant suprem, si atunci are autoritate respectiva (nu mai comentam despre ..competenta).

    • Buna intrebare! Si se poate glosa in continunare: presedintele tarii este comandantul suprem al armatei, conform constitutiei.

  5. Ponta nu e victima nimanui, el si acolitii lui stiu bine ce fac, romanii sunt victimele faunei politice instaurate dupa ’89!!
    Toata clasa politica intr-un fel sau altul a procedat si procedeaza la fel, NU le pasa decat de propriile interese, amaratilor de la care asteapta voturile le arunca faramituri umilitoare.

  6. Multe calitati li se pot contesta ganditorilor din PSD, dar nu si aceea de fini psihologi, dotati de un inalt grad de cunoastere a mentalitatii românilor!
    Aceasta forta indiscutabila de care dispun serveste fidel intereselor lor majore, ei reusind de fiecare data, cu brio(!), sa transforme orice eveniment potrivnic lor in exact contrariul tuturor previziunior asa-zis logice! Acolo unde ne-am fi asteptat la manifestatii de revolta si la dezaprobare unanima, avem simpatie quasi generala, o aderare populara isterica si neconditionata, tocmai la cauza generatoare de probleme…!Oamenii de buna-credinta care vad manipularea si o denunta public, critica implicit poporul care se lasa manipulat, care la randul sau, neacceptand sa fie acuzat de slabiciune, lipsa de discernamant sau pur si simplu de ignoranta, va prefera sa sustina cu si mai multa verva pe cei care i-au mintit, i-au furat, etc, dar nu i-au jignit!?
    Nu intamplator probabil, V.V.Ponta se declara, brusc, infricosat de T.Basescu, tocmai in saptamana patimilor, moment in care orice crestin este mai dispus ca niciodata sa apere pe cel fragil impotriva tradarii si respectiv a crucificarii abuzive si nemeritate…
    Tot acum senatoarea „santaj(ista?)ata” se teme si ea pentru viata ei si a familiei, ne impartaseste din intimitatea discutiilor cu fiul cel mare care o asigura ca o sustine cu o dragoste neconditionata…etc.
    Romania compatimitoare este servita!

  7. Articolul este corect intrucat leaga comportamentul politicienilor (sau politrucilor) de tip Ponta de asteptarile, gusturile, temerile si sperantele Romaniei reale. Sa nu ne amagim insa, root cause-ul problemelor noastre este lipsa demnitatii la nivel individual, faptul ca sunt foarte multi cei care se vand pe mize prea mici, iar si mai multi ii tolereaza si uneori invidiaza pe primii. Din pacate, ceea ce ne poate salva, si anume educatia, actioneaza doar pe termen lung si doar daca elitele inteleg sa o promoveze.

  8. Ai dreptate sa nu cercetezi dar doar daca ai pune mana si pe maturoi caci doar maturoiul ar fi actiunea corecta la ce a facut Ponta .
    Dar daca nu ma intereseaza propaganda propontista constat ca toti telectualii romani sau mai toti nu au inteles ca:
    a) Gestul acesta al unui PM ar trebui urmat imediat de demiterea acestuia caci este o abdicare de facto de la functie. Desigur Constitutia nu permite dar Basescu nu era impiedicat sa spuna ca din punctul lui de vedere Ponta si-a parasit functia si ca va cere avizul CCR pentru asa ceva
    b) Fata de cancelariille straine daca Romania mai inseamna cat un pasduche pe picior ce a facut Ponta este grav caci rezulta ori ca si-a pierdut mintile ori ca Romania nu mai poate sa-si achite nici-o obligatie de securitate interna sau externa daca fata de primul minisdtru institutiile nu pot sa actioneze asigurator
    c) Daca de vina este Basescu inseamna ca ni se comunica o stare de aproape razboi intern ceea ce de asemeni este inadmisibil

    Dar dle Vlad Zografi ce pretentie sa am de la o tara care este la portile Orientului(poate ale Rusieu si unde nimic nu e luat in serios sau poate ca si mai exact totul este luat in bascalie , lucru senzational exprimat artistic de Pintilie in filmul De ce trag clopotele Mitica ?

    Eu nu mai tin minte exact ce se raspunde acolo dar ca sa fiu in ton cu bascalia nationala as raspunde: Da aia!

  9. Oare este bine să scriu toate numele politicienilor care, când au ajuns la putere, au considerat că aparatele de zbor ale Armatei României sunt jucării personale? Da, cred că este bine. Pe coperta cărţii „Bătălia pentru NATO”, scrisă de Ioan Mircea Paşcu şi publicată în anul 2007 (Casa Editorială Proiect din Bucureşti) se află o fotografie cu fostul ministru al Apărării Naţionale în carlinga unui avion, având degetul mare ridicat. Vă rog să nu mă întrebaţi de ce politicienii români doresc să se joace de-a „Top Gun” pe banii ţării, de ce vor să fie imortalizaţi precum căţeluşa Laika înainte de a fi trimisă în Cosmos? Vă rog să nu mă întrebaţi de ce Gabriel Oprea şi Victor-Viorel Ponta şi-au pus, la rândul lor, partea corpului cu care gândesc în scaunul de catapultare al unui avion de vânătoare. Probabil că Paşcu, Oprea, Ponta şi alţii de teapa lor sunt atât de ridicoli deoarece nu doresc să cheltuiască deloc pentru aventurile lor aeriene. Ar putea să se ducă la Moscova, să scoată banul din buzunar şi să zboare cu MiG-ul 25 sau MiG-ul 29 cât îi ţin brăcinarii şi punga, pe post de saci de cartofi în carlingă. Ruşii le-ar putea oferi şi alte senzaţii tari, dar politicienii de la Bucureşti ţin morţiş să fie plimbaţi ca porcii prin lobodă în România, cu aparate de zbor, fără să achite nici un ban.

  10. Ponta e un simptom al bolii care se agraveaza de 25 de ani. De aceea este atat de prezent in imaginarul romanesc si media care pe de o parte il formeaza iar pe de alta se foloseste de el. Nu e banal decat ca persoana, ca fenomen / pentru ca despre asta vorbim, POnta este o creatie si o rezultanta/este o sinteza absolut uluitoare a evolutiei Romaniei postdecembriste.
    Este omul fara insusiri nascut intr-o societate care nu respecta persoana, ci individul. El este un individ perfect. Individul spre deosebire de persoana (personalitatea fiind treapta urmatoare) nu ajunge la nivel socio-cultural, ramane la forma umana a primului nivel al supravietuirii> cel economico-politic. Si cum in comunism cele elemente au devenit aproape identice, Ponta a fost invatat ( daca nu pica Ceausescu, acum Ponta era in CC ca secretar general UTC) si toate instinctele sale vin din aceasta realitate pe care Iliescu si Nastase doar i-au cultivat.
    Minciuna lui este penibila si acceptabila in acelasi timp(pentru „cinici” penibila, pentru ceilalti acceptabila) pentru ca este minciuna generalizata existenta inainte de 89 manifestat la nivel individual.
    Si iata explicatia pentru care s-a mutat unde s-a mutat. Pana la urma indivizii ajung la armata: soldatii reprezentand formula ideala a individului. Individuluil, precum se stie, cand aude de cultura, democratie, cinste, onoare si alte parascovenii d-astea, ii vine asa sa puna mana pe pistol…

  11. Daca populatia acestei tari ar sanctiona nerusinarea fara limite a unor politicieni, nu ar fi rau. Dar aceasta populatie submediocra si ignoranta isi pune singura latul in jurul gatului, de buna voie si nesilit de nimeni. Ea nu doar ca nu sanctioneaza aceste exemplare de imbogatiti prin furt si minciuna, deveniti “mari politicieni”, cu bogatie afisata cu ostentatie sfidatoare, dar ii si ia ca exemple demne de urmat.

    Cum poti accepta ca persoane publice ca Tov-a Paula Iacob sa planga pe umarul mafiotului Radu Mazare, a lui Gigi Becali sau a lui Mircea Diaconu si sa sustina cu “inocenta” ca e scuzabil sa comiti infractiuni. Sa nu mai spun cat il compatimea pe Ceausescu, si cat de “nedrepti” am fost cu el, care a vrut numai binele Romaniei.

    Un om care ajunge la conducerea unei tari, trebuie sa raspunda pentru o asemenea asumare. Nu atunci cand a adus tara in dezastru, sa il ierti ca “saracu nu a stiut ce face”. Daca a ajuns prizonierul unor infractori, fie ca sunt locali, ca cei din jurul lui Ponta, fie din exterior, ca cei care au impus comunismul, eliminand statul de drept, nu sunt scuzabili, nu trebuie iertati si mangaiati pe crestet. Trebuie pedepsiti, iar prejudiciile recuperte.

    Legile statului de drept trebuiesc respectate si incalcarea lor trebuie pedepsita. La fel cum legile fizice actioneaza fie ca sunt sau nu pe placul unora, ele nu se supun la vot, tot asa ADEVARUL nu poate fi decretat prin vot. Nu il putem achita de vinovatie pe Radu Mazare, pentru ca este votat de constanteni.

  12. Excelent text, ca de obicei, clar și judicios. Cred că dramaturgia telenovelelor media de la noi trebuie fortata putin sa se ajusteze la alte teme, pe care cea de-a treia categorie la care va referiti in finalul articolului sa o introduca in spatiul public: tema onoarei, demnitatii si a responsabilitatii individuale si colective.

    • Onoarea e un lucru tare delicat – e pomenita si in manele, exista si un soi de onoare a borfasilor. In fine, putem cadea de-acord asupra unui inteles.
      In imaginarul colectiv mutatiile au loc foarte lent. Totusi, pot fi induse, cum s-a intamplat in Japonia, la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, cand casta militara a impus pe toate caile valori razboinice.
      Nu cred ca telenovelele modificate genetic ar schimba mare lucru, dar ma gandesc la altceva: oamenii nostri de publicitate ar putea intra intr-o campanie care sa valorizeze comportamentul moral prin bascalie. Pare bizar, dar noi la bascalie reactionam totusi cel mai bine. Asadar: nu cu indemnuri moralizatoare, ci cu o bascalie bine tintita, concertata. Bascalie di granda in scopuri nobile, nabascalioase!

  13. Comentatorul de mai sus, @Ela, a pus punctul pe i, vorbind despre PSD:

    „cei care i-au furat, i-au mintit, dar nu i-au jignit”.

    Aceasta e cheia succesului PSD si, respectiv, cheia insuccesului „dreptei”. Si lucrurile stau in continuare la fel.

  14. Excelenta analiza a unui gest, a unei stări, a unei induse isterii, a ceea ce suntem, desi nu vrem sa fim, de fapt.
    Nu avem a ne mira prea mult, nici de gestul lui Ponta – de a da bir cu fugiții in cel mai sigur adăpost al „propriei mosii”, nici de opiniile pro si contra ale romanului.
    Inconsecvent cu el însuși, veșnic „comentator de pe marginea șanțului al gestului altuia”, întruchipare a deja emblematicului „las’ ca se poate si asa”, in căutarea proverbialei si salvatoarei smecherii oltenești, incapabil de a vedea pădurea de copaci, romanasul nostru, iată, ar avea ocazia unei opinii inteligente, inventive si echilibrate…. ar avea, numai daca aplicarea deja vestitului „Decalogul al lui Chomsky”, nu ar face din nou din romani niște victime vesnicie, dar tot la fel de demne de penibil. Excepțiile -din fericire, destul de numeroase si din nefericire insuficiente, pana la proba contrarie- nu fac decat sa confirme regula: avem o tara minunata… păcat ca nu ne interesează „ce băgam in urne” sau mai grav, nici măcar nu mergem „sa băgam in urne” caci, daca tot ne furam căciula unul altuia, măcar sa fie la vedere ca fără circ si pâine poporul asta nu mai pare a sti sa functioneze.

  15. Un singur lucru m-ar durea…ca cei din tara asta care pretind ca gandesc sa stea iarasi ca boul pe coada acasa sau aiurea si sa lase din nou la alegeri sa decida pentru ei idiotii si complicii coruptilor care ne teleguverneaza de 2 ani prin…”emanatii” de noi taxe si smecherii financiare care scad nivelul de trai.
    Altfel zis… avem ce meritam!

  16. Dragă Vlad,
    Mare chin să urmăreşti pe cei de la Antena3 şi Rotv!
    Îţi recomand un post:
    F&H (fishing & hunting) ….hahaha

  17. 1.Cu un minim efort de memorie, autorul ar ,,descoperi” ca Ponta repeta maniera voit ascunsa de exprimare Prezidentiala, din care ma refer doar la ceeace ,,transmitea” prin crainicii-consilieri, ca de pilda acea noua revolutie politica (de construit), pe model ,,alba ca zapada”, ori alte si alte gogomanii lipsite de orice continut sau finalitate pozitiva pentru populatie.
    Ponta apeleza in alt registru, dar la aceeasi maniera de exprimare (voit) ermetica, prin care la fel ca Presedintele vorbeste de una sau alta extrem de activ sau virulent, drept compensare a incapacitatii ambilor de a face ceva pozitiv in spatiul real, politic si economic.Oricit ar vrea sa fie de diferiti unul de celalalt, se pare ca cei inerti sau letargici in gindire economica sint absolut identici, depinzind total de consilierii care practic GUVERNEAZA in locul lor.Acestia le fac proiectele de guvernare, tematica de lucru zilnica, iar pina la urma, tara se dovedeste condusa catastrofal, de persoane de strinsura (asa cum sint consilierii) care n-au nici in clin, nici in mineca cu stiinta guvernarii sau a dezvoltarii economice, intr-o epoca a celei mai acerbe competitii intre natiuni.
    2.Lipsit de calitatea de politician-tehnocrat, care sa stie ce sa le pretinda ministerelor si institutiilor conexe procesului de dezvoltare industriala si agricola, Premierul a renuntat la cresterea economica ,,asumata” politic de 4-5 la suta pe an, nefiind ,,calificat” economic pentru functia pe care o detine, intr-o tara cazuta economica, care avea nevoie de un ,,DENG XIAO PING” drept prim ministru!Cum sa fie realizabile cele 1 milion de noi locuri de munca, 12 miliarde Euro investitii, cind Premierul in loc sa manince la Biblioteca ASE ,,economie pe paine”, se plimba (de imagine) de la o televiziune la alta, de la un KM de autostrada la un avion al SUA, iar intre aceste peripluri, lanseaza petarde verbale, care sa dea de lucru comentatorilor si politologilor – lipsiti de orice rezultate practice in economie, pe care sa le dezbata ori clarifice pentru populatie?

  18. Gresit! Nu este reactia unei populatii formata cu telenovele! Ar fi simplu! Vrei sa spui ca daca treci in registrul eroic productia televizata se schimba politichia romaneasca? Boala este muuuult mai veche si de aceea greu de vindecat! Toti, ma rog, foarte multi, masa critica este formata din ponti, mazari,fenechii,vlasovi,etc. Fiecare dintre noi, acolo, in lumile noastre, invartim, smecherim,manipulam,etc. pentru a supravietui nu pentru ca suntem ticalosi. Nu. Asa am fost formati, de generatii, in aceasta matrice mioritic-bizantina. Cand vedem ca modelul, cel pe care il copiem, pentru ca asta-i modelul de reusita propus, este incoltit, arestat, cand o intreaga lume, un sistem de valori, dupa care ne-am calibrat valentele, este pus in discutie, atunci, lumea noastra este data peste cap! Si, instinctiv ne identificam cu „victima”. E greu sa ne schimbam! Cea mai la indemana reactie, instinctiva, care functioneaza si in lumea animala, este aceea de a participa la sfasierea celui cazut pentru ca asa avem sanse sa scapam noi. O rasa de calitate se obtine greu. In primul rand trebuie ca cineva sa-si propuna acest lucru!

  19. Bun, deci Ponta se refugiaza la MAPN… si care sunt mesajele? Pai sa vedem:
    1. „Organili” il asculta.
    2. Armata e cu noi!
    3. Tara se afla intr-o situatie critica.

    Bun, si o oarecare analiza:
    1. Avem cu totii o aprehensiune fata de „organe”, inca de pe vremea in care acestea isi cam faceau de cap prin vietile noastre. Morala: chestia cu „organili” este usor vandabila, pentru ca ne regasim in ea cu totii – atat cei ascultati cat si cei care au contribuit la ascultari – deci „intelegem”.
    2. Armata este apartinica, impartiala, transcendenta si apara valorile democratiei. Pai ce poate fi mai bun, in perspectiva unor proteste publice? Jandarmeria s-a cam demonetizat, de la diverse excese incoace, deci ne ramane armata ca garant al statului „pont-ifical” de drept!
    3. Usor de asociat cu situatia din Ucraina: pai vedeti la ce-a dus protestul public, chiar vreti sa intre si peste noi trupele rusesti, ca n-avem altat treaba decat sa rasturnam guvernul prin miscari de strada? Chiar vrem sa ajungem iar sub cizma rusilor, doar de dragul unei schimbari de regim?

    Se pare ca psihologii de serviciu si-au facut lectiile… Cat despre noi, urmeaza (eventual) sa ne intrebam din nou cine-a tras, asta, desigur, daca vom avea curajul sa fim carne de tun, ceea ce eu nu cred!

  20. Cind dl. Ungureanu, in loc sa le plinga de mila, cu lacrimile de crocodil pe care PSD le are permanent in trusa de machiaj (cu care incropeste pe loc orice masca necesara), le-a spus celor din satele mai putin inzapezite sa puna mina pe lopata, intreaga media (de la Pro TV la TVR – ca la antene nu ma uit!) le-a plins imediat de mila bietilor neajutorati si l-au hulit pe Ungureanu, punind si o muzica de film, cu accente profund apocaliptice. In momentul ala PSD a exultat de bucurie pentru ca ei stiu ca a te preface ca-ti pasa este o reteta sigura, infailibila pina acum. Multi romani se simt bine sa li se spuna ca sint niste nenorociti, niste amariti…chiar de catre cei care sistematic au jefuit tara de putinul bine care se putea folosi ca liant pentru a reface o societate si o natiune pulverizata. Acestia nu incurajeaza demnitatea ci dependenta si umilitatea ….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Zografi
Vlad Zografi
De formatie fizician, Vlad Zografi este scriitor si dramaturg. In 1994 si-a susținut teza de doctorat în fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică atomică teoretică în Physical Review, Physics Reports, Surface Science. A publicat volume de povestiri si a scris teatru, cu mare succes de public. Este coordonatorul colectiilor de stiinta ale editurii Humanitas.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro