joi, martie 28, 2024

România feudală și România occidentală

Ceea ce a încercat să realizeze comunismul românesc a fost o feudalizare modernizată a țării. Dincolo de toată povestea comunismului științific a lui Marx, comunismul real se instaurează nu prin abolirea proprietății private , ci prin confiscarea ei de un grup ce acționează după regulile bandei de gangsteri. Violența împoriva elitelor politice și economice, omerta presei, închiderea granițelor, supravegherea cetățenilor și dispunera totală de veniturile țării, fac din comunismul real o parazitare ce se pretinde legitimă, orientată „științific” spre un viitor prosper care se tot amână. Orice țară căzută pradă comunismului devine un lagăr de concentrare la nivel național. Ajunsă proprietatea de facto a unei familii România funcționa prin relații de vasalitate dirijate de Partidul Comunist, feudal-comunist. Feudalismul presupune niște relații sociale sintagmatice, de familie, și în care loialitatea și servilismul față de  șef prevalează relațiilor profesioniste.  Se creează astfel o stratificare fermă a națiunii, cea între o  clasă comunist-feudală privilegiată și restul populatiei ce devine o populație de șerbi.  Găsim în această descriere și  explicația blocajului economic în care intră o asemenea țară în care criteriile de selecție a persoanelor de conducere sunt orientate spre loialitate în dauna profesionalismului și creativității, știut fiind că profesioniștii sunt oameni liberi, greu de înregimentat. Comunismul real se bazează pe neisprăviți, mimetiști profesionali, oameni ale căror carențe îi fac disponibili pentru supravegherea păturii oprimate și exploatate. Această neisprăvire profesională, dar și sufletească explică și nevoia de lux și de mărire ca răsplată a  valorii, a lipsei de valoare, de fapt.

Ceea ce se întâmplă astăzi în România e un conflict major între clasa feudală postrevoluționara, devenită feudal-mafiotică, și o conștiință liberă ce s-a născut între timp.Nu e întâmplător faptul că diaspora românească e atât de conștientă de situația gravă în care se află țara. Rahitica victorie în alegeri a forțelor feudale, victorie bazată pe absenteismul unor oameni scârbiți de politică, a reprezentat șansa unei capturări a țării printr-o privatizare a justiției și, după cum se vede, a forțelor de ordine ce ar urma să devină gărzi pretoriene ale stăpânilor feudali. Ceea ce a câștigat diaspora în Occident este codul libertății. Indiferent că îngrijesc bătrâni sau lucrează ca doctori sau superspecialiști in firme de prestigiu, acești oameni știu că sunt liberi să-și vândă munca și o fac cum cred  că e mai bine pentru ei, în state ce funcționează realmente pe principii democratice. Feudalitatea românească actuală s-a văzut teribil amenințată de faptul că instituțiile au început să funcționeze dincolo de controlul lor. Nu e întâmplător faptul că guvernarea actuală se întemeiază pe relații  de județ care sunt adevărate relații de familie în care loialitatea primează – vezi actulalul prim-ministru etc. Se urmărește restaurarea unei societăți etajate sub camuflajul unei democrații formale. Marea lor problemă e cum să înșele organismele europene și o fac după metoda hoțului care strigă ”Hoțul!”. Justificările lor bazate pe o rețea de dezinformări funcționează  la un anumit segment al populației ce nu s-a putut elibera de conștiința de șerb, dar pentru cei care au înțeles și au trăit libertatea ele nu mai au nicio putere. O altă problemă pentru ei este alegerea unui președinte de orientare occidentală si aici e vorba atât de Traian Băsescu dar și de Klaus Iohannis ce au fost și sunt cât se poate de conștienți de existența acestor forțe malefice în societatea românească. Discreditarea președinților prin cele mai abjecte minciuni, suspendarea fără temei fac parte din arsenalul toxic pe care îl folosesc în lupta lor disperată de înstăpânire totală asupra țării. Asemeni unui șarpe constrictor ce-și sufocă prada se urmărește sufocarea Justiției pe baza unui scenariu realizat cu ajutorul,  mărinimos plătit desigur, al unor consilieri ai răului. Asistăm de fapt la o lovitură de stat discretă, camuflată în haina unui vot democratic. Se încearcă capturarea instituțiilor statului de drept, aducerea lor la ordine și e vorba de ordinea strâmbă a unor interese de infractori.

Ultima lar ispravă în care sute de jandarmi au fost făcuți să-și calce jurământul făcut poporului de o conducere aservită grupului infracțional ce a dizolvat cu totul PSD-ul ca partid politic a devoalat situația reală în care se află România. Suntem la o răscruce istorică…

Distribuie acest articol

45 COMENTARII

  1. Totusi, comunismul a dat roade. A functionat, asa cum a fost el. Probabil si pentru ca a instaurat un regim politic coerent, omogen. Nu discut impactul social si toate efectele negative, ci doar functionarea sa.

    Dupa mine, Romania de astazi are un regim croit dupa asemanarea celui capitalist, dar nu identic cu acela. Are multe trasaturi socialist-comuniste, dar nici socialist sau comunist nu mai e.

    Inca de acum 3-4 ani se vedeau mugurii acestei „raspantii istorice”. Dupa mine, a fost nevoie de un dezastru pentru a fi posibila o renastere. O fi situatia de acum dezastrul asteptat?

    Spun ca este posibila acum instaurarea capitalismului real in locul celui de vitrina. Dar e doar o ipoteza, Sper (si eu ce sa fac) in intelepciunea oamenilor, refuz sa cred ca sute de mii de parinti si bunici din PSD chiar doresc raul copiilor si nepotilor lor.

    Daca doresc acestia o societate condusa social-democrat, unii poate ca nu ar fi de acord. Dar combaterea unei asemnea optiuni ar insemna normalitate,

    • Comunismul a funcționat atât timp cât toate resursele aparțineau statului și atât timp cât s-au mai aflat în activitate cei educați în perioada interbelică, ei aveau o etică a muncii pe care o aplicau și în comunism, fiecare la locul lui de muncă. Dar în anii ’80, toți ăștia erau deja la pensie și au rămas numai băieții descurcăreți, capabili să dea cu gura în ședințele de partid, dar să nu facă o țară să funcționeze.

      În perioada interbelică, oamenii aveau o idee despre cum să se califice profesional prin eforturi proprii, dacă voiau să scape de agricultură și să obțină un salariu. În comunism, de parcursul lor profesional se ocupa statul, care le repartiza și apartamente în oraș, astfel încât oamenii capabili să-și construiască o carieră profesională au devenit brusc egali cu cei incapabili, dar dispunând de rubedenii în locuri potrivite.

      Oamenii nu puteau obține sume semnificative de bani pe cont propriu, astfel încât nu aveau cum face investiții, deși (puțină lume știe!) era legal să ai o firmă, dacă îți aproba funcționarul de la județ care se ocupa de asta. Banii pentru investiții îi obținea doar statul, din credite din Vest, astfel încât intrarea în incapacitate de plată, cum s-a întâmplat în Polonia și în România, demola pur și simplu statul cu totul.

      Astăzi, dacă o firmă gen Tarom ar da faliment, nu se prăbușește statul. Dar în anii ’80, statul le ținea în viață pe toate, ca și cum ar fi jonglat cu 50 de mingi de tenis deodată. Iar finalul nu putea fi decât unul singur, statul intra el însuși în incapcitate de plată și scăpa toate mingile pe jos. Iar asta chiar de mai multe ori, în cazul României.

      • Comunismul nu a functionat niciodata, din principiu: pur si simpu, oamenii nu sunt egali. Nici inegali. Sunt DIFERITI! Chinezii au inteles asta si au incercat o combinatie de communism cu capitalism, insa viitorul e incert. Capitalismul, asa imperfect cum e, functioneaza de mii de ani pt ca se bazeaza pe diferentele dintre oameni. Comunismul pretinde egalitarismul dintre oameni si esueaza invariabil.

        • @Doru – spune-i asta unui om de la țară cu 4 clase, pe care comuniștii l-au făcut maistru și șef de secție și i-au dat apartament în centrul orașului. Părinții lui aveau vreo 15 hectare de pământ, erau considerați ”chiaburi”, dar el ura agricultura cu toată ființa lui. Efectiv s-a bucurat când acel pământ a fost luat la CAP, a avut astfel garanția că scăpase definitiv de noroaie.

          La 30 de ani după prăbușirea comunismului, e plină lumea de teoreticieni capabili să explice de ce nu va funcționa niciodată. Dar pentru milioane de oameni el chiar a funcționat, atât cât a funcționat. Politicile comuniste erau mult mai coerente. Adesea erau coerente spre a face rău, dar erau coerente, aveau o direcție. Și câteva milioane de oameni au beneficiat de acea direcția și de acea coerență.

          Despre asta era vorba, nu despre posibilitatea comunismului de a funcționa pe termen lung sau despre viabilitatea lui. Statul comunist a fost ca o firmă condamnată din start la faliment, dar milioane de oameni și-au luat timp de zeci de ani salariile de-acolo, până să dea faliment. Pentru ei asta a contat.

        • În ce țară (nu mai întreb și de planetă…) funcționează capitalismul de mii de ani ? [Dacă trecem cu vederea atât de ușor peste astfel de amănunte esențiale când vorbim de fațeta occidentală în comparație cu cea feudală a României, se înțelege ușor concluzia articolului citindu-i doar titlul…]

          • @siBemol14a – capitalismul e natural, în principiu orice fierar care a renunțat să-și mai semene singur grâul și a angajat 3-4 ajutoare într-un atelier mai mare decât ar fi putut utiliza singur, era deja capitalist. Dar asta nu face întreaga societate capitalistă, evident.

            O locomotivă sau o navă nu se pot construi fără capitalism, iar asta rămâne valabil chiar și atunci când statul furnizează el însuși capitalul necesar. Până și comunismul poate fi considerat un capitalism monopolist de stat, instituit artificial, prin lege.

          • Capitalismul e o forma ultrarafinata se sclavagism. Nu mai sunt lanturi, oamenii lucreaza benevol pentru o suma de bani numita salariu care e o forma de capital. Ba chiar se pregatesc de mici pentru asta. Nu mai sunt vatafi, pt ca acum s-au transformat in sefi. Capitalismul evolueaza, se transforma, e viu.
            Comunismul e mort pentru ca s-a nascut asa!

            PS Lasati mitul cu taranii fara educatie care s-au emancipat sub comunisti.

            • Pe omul respectiv îl cunoșteam personal, s-a pensionat prin 1992 și a murit prin 2002 sau 2003.

              Nu e vorba de ”emancipare”, e vorba că acei oameni au fost aduși la oraș, să lucreze în intreprinderi comuniste, au primit apartamente în blocurile comuniste și își cumpărau cele necesare traiului din alimentarele comuniste. Acela a fost sistemul în care au trăit ei, indiferent ce cred părerologii de astăzi.

            • Și aveți vreo alternativă viabilă, rezonabilă și necriminală, neopresivă la acest, ultra rafinat, sclavagism numit capitalism?!?!

            • Depinde din ce perspectiva judeci asa-zisa „functionare” a comunismului:
              Daca reperele tale sunt impostura, incompetenta, ne-munca, necinstea, etc. (taranul de care vorbesti, cu 4 clase, a primit o meserie pentru care nu era calificat, o functie obtinuta prin obedienta si nu prin meritocratie, un apartament pentru care nu a muncit niciodata, alimente cumparate cu bani nemeritati), atunci da, comunismul a functionat. Pe smacherie, cum ar zice Giani din Las Fierbinti.

              Insa daca schimbi un pic perspectiva si aduci in ecuatie un set de valori autentice, cum ar fi cultul pentru munca bine-facuta, cinstea, corectitudinea, competenta, adevarul etc., atunci vei intelege ca taranul din exemplul tau e de fapt un impostor care nu ar fi realizat nimic in viata, daca nu veneau astia cu ciuma lor rosie.

            • @Doru – secția aceea a funcționat foarte bine atât timp cât a condus-o el, lucrurile s-au dărâmat abia când a venit șef de secție un inginer pregătit în perioada comunistă. Asta e una din ideile neroade induse de comunism, aceea că trebuie n-șpe facultăți tehnice ca să organizezi munca a câteva zeci de oameni sau ca să știi ce e sub capota unui utilaj.

              Treaba lui era ca toate utilajele din intreprindere să aibă piesele necesare spre a funcționa și chiar le aveau, indiferent dacă asta însemna să-și folosească relațiile personale, să repare subansamble defecte sau să canibalizeze utilaje mai vechi, date la casare, dar păstrate în intreprindere chiar prin grija lui. Impostor era tocmai inginerul care nu știa nimic din toate astea, dar avea diplomă și era membru de partid.

              După cum se vede din comentarii, educația primită în comunism și în post-comunism e mult mai ruptă de realitate decât educația primită în familie de acel om de la țară cu 4 clase. Chiar dacă astăzi găsești doctorate pe toate gardurile, școala lui de maiștri fusese pe bune, iar educația lui de-acasă, la fel.

            • @Doru – exact ”cultul pentru munca bine-facuta, cinstea, corectitudinea, competenta, adevarul etc” erau calitățile lui reale, domnu’ teoretician de operetă.

    • Cu capitalismul ăsta real e o mare problemă, în opinia mea doar Statele Unite au așa ceva. Plus UK și Irlanda, într-o măsură ceva mai mică decât US. În rest, Germania și Franța nu au capitalism real, mai degrabă Suedia și Danemarca au capitalism real, deși taxele în ultimele două sunt la un nivel aberant, iar țările în sine sunt prea mici ca să conteze la scară mondială.

      Ca opinie personală, în vreo 30 de ani România ar putea ajunge cam ca Italia, în cel mai bun caz. Cam ca Italia de sud, mai exact. Există niște lucruri care evoluează natural, e normal ca România să depășească Grecia sau Turcia, pentru că distanța față de Frankfurt e ceea ce contează, dar Italia de nord e muult mai aproape de Frankfurt și așa va fi mereu.

      Pentru cine vrea o doză maximă de optimism, peste vreo 50 de ani ar putea exista o axă Varșovia – Istanbul, având aproximativ rolul pe care-l are astăzi axa Berlin – Palermo. Iar România va fi excelent plasată, pe o asemenea axă Varșovia – Istanbul. Dar asta peste vreo 50 de ani, așa cum spuneam. La vremea aceea, Dragnea va fi istorie antică, în genul cum sunt astăzi Petru Groza sau Chivu Stoica, oamenii au o idee foarte vagă cine au fost ei și ce-au făcut.

      • Sigur, sunt nuante. As spune ca de fapt conteaza doar mecansimele intime, de reglare, in intemeirea si perenitatea unui stat capitalist.

        Eu consider ca definitoriu statul, ca institutie politica.

        Cred ca intr-adevar a trecut vremea separarii statelor dupa prezenta economiei de piata, spre pilda. Mai toate au asa ceva.

        Spre a simplifica, as spune doar ca se poate analiza prin prisma libertatii individului . Opozitia – individualism- colectivism.

      • De acord cu optimismul pentru viitor. Trebuie căutate și folosite șansele.
        Văd altfel „capitalismul“ occidental. Liberalismujl anglosaxon e altceva decât „Soziale Marktwirtschaft (Ludwig Erhard/CDU)“ în Westgermany. Suedia și Danemarca mai „capitaliste“ decât Germania? Nu știu. Mentalitatea scandinavilor și orientarea lor e clar spre Londra, în nici un caz spre Paris.
        Riscurile le văd în sud-estul UE. Jens Weidmann, probabil 2019 la BCE/ Frankfurt în locul lui Draghi, a spus într-un interviu cu Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung la 19 (… …Den Unmut der Sparer kann ich gut verstehen. Zehn Jahre nach der Finanzkrise erklärt Jens Weidmann im Gespräch mit Rainer Hank, warum man Lehmann besser nicht in die Pleite geschickt hätte, wieso deutsche Anleger reales Geld verlieren und warum es Schlimmeres gibt als die Target-Salden ….. ) August 2018: Recensiunea 2008 e depășită 2018. Economia germană e în creștere de mult timp. Probleme rămân cu dobânzile zero care camuflează datoriile de stat mult prea mari (Italia 131% BIP, Franța 100&%, Germania 59%, etc. Italia e prea mare pentru a fi salvată… ). Probleme ramân în sistemul bancar unde sunt multe crede putrede (Italia 300 miliarde Euro). Soluția sunt economii solide performante și competitive în toate părțile UE.
        România are azi sau mâine o economie performantă și competitivă în era globalizării? Prognoze?

        • @Kurt – deocamdată, Germania își întreține ”economia socială de piață” din munca est-europenilor și a chinezilor. Plus imigrația demențială, de 50 de ani încoace, începând cu turcii și iugoslavii și continuând cu repatrierea oricărui etnic german la a 17-a spiță sau a oricărui polonez dispus să jure cu mâna pe inimă că a avut o bunică nemțoaică. Când s-au terminat și ăștia, s-a trecut la sirieni cu bunici nemțoaice :)

          • Văd cu totul altfel, cunosc realitatea Westgermany foarte bine.
            a) Gastarbeiter 1955-1973 au fost angajați în firmele vestgermane cu Arbeitsvertrag (tarif mai mic) identic cu cel al cetățenilopr germani (inclusiv cei din Yugoslavia si Turcia). Acesti pensionari de azi, vorbesc cu multi, au pensii bune (numai unii au Betriebsrente Volkswagen, Daimler etc) până ca. 1.800 Euro pe luna ca simpli lucrători. Cât e salariul azi pentrru un tânar român la un antreprenor (patriot, ortodox) român în țară? Frustrare la cine? De ce?
            b) După 1974 s-a renunțat la „Anwerbung Gastarbeiter“ din cauza crizei economice (Ölschock). Au venit totuși până 1989 /2004 Einwanderer. Au primit de multe ori alte conditii (fara Betriebsrente etc), alte contracte de muncă. Nu cred că necalaficatii din sud- est au făcut inovatiile și cercetarea în índustria vestgermană (Würth Schrauben, Fischer Dübel, etc). Au contribuit esential la creșterea economică și la export. Au un merit mare, sunt de acord. „Wir haben Gastarbeiter angeworben und es kamen Menschen“ au persiflat Sozialdemokraten 1968 și Grüne 1981. E ceva adevărat în această acuzație în privința imigrării (Gymnasium in limbile: italiana, greaca, turca etc. Özdemir a facut Türkisches Gymnasium, Ludwigsburg?)?
            c) După 2004/2007 libera circulație (2011) a „lucrătoriilor degajați“ din est a adus alții în intreprindere din Bundesrepublik D. Nu sunt de acord cu acest sistem de „exploatare“ cruntă. Cunosc foarte bine condițiile și am vorbit cu foarte mulți din domeniul construcțiilor, sunt inginer constructor. Fachirma germană (Rohbau, Ausbau, Trockenbau, etc.) are un „Zuhälter Ost“ un intermediar român care angajează „lucrătorii degajați“ în țară est cu contract (de multe ori „Selbstsändiger“) est și asigurări sociale est. Aici e problema „exploatării capitaliste“. Eu o văd în est și în nici un caz la Gastarbeiter Westgermany până 1973. Ei au avut cele mai bune condiții în Germania Federală (ca imigranți, Gastarbeiter) și au azi pensii bune vest. Gastarbeiter era mai bine decât „lucrător dagajat est“ 2004/2207 – 2018 în mâna unor jecmănitori „patrioți est“.
            d) Nu cunosc oraș mic vestgerman fără Pitzeria sau Eisdiele italiană.

            • @Kurt – acei Gastarbeiter au venit în RFG la maturitate, statul german nu a plătit alocații în copilărie pentru ei, nu i-a ținut la școală și nu a suportat pierderile aferente mortalității infantile din țările de origine. Ipocrizia germană e foarte mercantilă, dar foarte hotărâtă să nu recunoască asta. De asta se și numește ipocrizie.

              Pentru a obține creștere economică pe termen lung, Ceaușescu a forțat natalitatea la modul agresiv și rudimentar. Germania a făcut-o la modul elegant, dar a făcut același lucru, ba încă la un mod mult mai profitabil, evitând cheltuielile aferente copilăriei imigranșilor. Ceea ce pe Ceaușescu nu l-a dus mintea :)

            • @Kurt – tânar român la un antreprenor (patriot, ortodox) român în țară

              Fraza asta nu o comentez eu, am citat-o doar ca să o vadă toată lumea.

            • Harald,
              Citatul oferit nu e frază, nici măcar propoziție. E doar un decupaj fără sens.

            • @Hantzy – întreabă-l pe Kurt care era sensul, el împarte oamenii pe criterii religioase.

            • Deci recunoști că nu e frază!
              Nu e nevoie să îl întreb pe Kurt care e sensul: încerca o identificare cât mai precisă a antreprenorilor români. Tipologia e evidentă, chiar dacă recunosc o ușoară urmă de ironie. De remarcat poate, dar nu de condamnat.

        • Sunt de acord.
          Ordoliberalismul este o soluție rezonabilă la excesele, aproape, inerente ale liberalismului de tip anglo-saxon și la ciclul boom&bust . Din păcate este o abordare prea serioasă si fără rezultate spectaculoase imediate. Răbdarea, determinarea, buna planificare sunt văzute prea des drept niște corvezi destinate doar „ălora care nu știu să facă decât mașini”……
          De aici și teribila înverșunare invidioasă la adresa DE&co.

        • Sorry, mate, nu scriu decât despre lucruri pe care le știu. Despre cum merg lucrurile down under în materie de capitalism, no idea.

    • @Dedalus:Spun ca este posibila acum instaurarea capitalismului real in locul celui de vitrina.

      Problema cea mai drificilă cu „capitalismul real” este că nu poate fi instaurat. Nu poți impune reguli pentru a obține un sistem gândit să fie liber. Tot ce poți face e să previi excesele.

  2. in 90 romania a fost la rascruce, bombardata insa cu banane, portocale, caritasuri, haine second hand si a revenit ! acum este din nou la rascruce, iar aparatul bugetar / extractor este din nou bombardat, cu mariri de lefuri, pensii si multe zile libere sa nu moara litoralul si sa se prabuseasca consumul ! putinii prostanaci care mai produc cite ceva sint biciuiti de militienime (cita frunza si iarba) si dijmuiti draceste de functionarime (la fel de numerosi si astia). magarul n a murit, rotile de lemn ale cotigii se nvirt, acusica vin alte alegeri libere si natura (moarta) se va trezi din nou la viata si va ride la soare !

  3. Domnule Marius Iosif,

    Plecînd de la titlu şi citind de 5 ori articolul dumneavoastră,
    dezamăgirea e mai mult decît imensă.
    Analiza dvs. a ideologiei comuniste a comunismului aplicat „at litteram”
    şi a societăţii româneşti aflată sub dictatura post-comunismului/ex-securist
    şi aceluiaşi Partid Unic dar doar preschimbat la faţă multilateral-dezvoltat,
    este într-un mod halucinant îmbibată (special ?) de tot felul de formul şi termeni
    Absolut nepotriviţi cu ceea ce ideologia comunistă a comunismului aplicat concret a reuşit
    să facă/să distrugă în România.
    Nu am să vă înşir aici şi acum multitudinea de „sintagme” subtil-interesante total anapoda
    bune doar de a crea confuzii majore şi grave în conştiinţa tinerilor care nu au apucat comunismul şi habar n-au cu ce se „mănîncă”.
    În schimb am să-mi permit să subliniez lipsa totală absolut stranie din analiza dvs.
    a unui termen/noţiune/idee/program/planificare şi acţiune practică prin care ideologia comunistă a comunismului a triumfat astăzi nu doar prin urmaşii Ei/Lor :
    Crima de Massă Organizată şi Planificată ştiinţifico-concret-materialist
    O CRIMĂ împotriva Umanităţii de o amploare inimaginabilă (nici astăzi judecată şi pedepsită !!!).
    Despre „chestia asta” n-aţi pomenit absolut nimic !
    În rest ……..

  4. Romania este impartita intre comunism post 89 (care obtine constant si lejer peste 50% la orice alegeri) si neo-comunism, pe care unii il numesc „liberalism”, care suna foarte inselator, pt ca nu are nimic in comun cu liberalismul clasic. Liberalismul actual e o forma soft de comunism / socialism. Politicile si ideile autentic de dreapta au ajuns sa fie asociate cu nazismul/extremismul peste tot in Europa si nu numai. Zecile de ani de indoctrinare dau roade: populatia e braiwashed total si este mentinuta in starea de legume in sera statului atotputernic de catre elite, media, si invatamint. Romania e impartita intre cripto comunism si neo comunism. Cei din diaspora care sint de dreapta au renuntat demult sa mai voteze sau sa le mai pese ce se intimpla in tara.

    • @the punisher

      Un comentariu excelent ! Felicitări !
      Ce bine ar fi dacă şi alţii ar putea pricepe măcar 25% din
      Adevărurile pe care le-aţi spus !!!
      „Politicile si ideile autentic de dreapta au ajuns sa fie asociate cu nazismul/extremismul peste tot in Europa si nu numai.” + „Zecile de ani de indoctrinare dau roade: ……”
      Mai există şi alte asociaţii malefice făcute de propaganda Dictaturii Amalgamului Totalitarist Globalizant : „capitalismul sălbatec”, „neo liberalismul”.
      Această frază şi +,
      sînt Absolut Esenţiale !
      Dar cine să le mai înţeleagă astăzi
      în condiţiile mediatizăriilor şi intelectualismelor de tot felul
      apetisant-atrăgătoare infernal-abrutizante nivelator-strivitoare De TOT,
      şi cu atît mai mult în România d’Azi
      laminată Complet Fascinant şi Fantastic
      de 29 de ani de post-comunism/ex-securistic diabolic şi superb intelectualizat modernizat
      (şi încă, să nu uităm, cu ceea ce-a fost 45 de ani mai înainte !)
      Mulţumesc !

    • @the punisher – ”liberalismul” actual se prăbușește în maximum 10 ani, exact cum s-au prăbușit în 1989 regimurile comuniste. Piața nu iartă pe nimeni.

  5. PSD-ALDE e un regim opresiv de tip comunist. Dar liderii acestei facaturi politice nu mai au nimic a face cu ideologia marxista. Parintii lor au acaparat bogatia nationala in comunism si le-au transmis-o, iar urmasii lor vor sa pastreze bogatia natiunii, pentru care nu mai este nevoie sa duca vreo lupta ideologica in care sa pozeze in insi insufletiti de „nobilele idealuri”. Sunt comunisti dintr-o generatie strict pragmatica si mizerabila, din care orice prefacatorie social-politica a fost lasata la o parte, fiindca nu le mai serveste la nimic.

  6. Analiza corecta pînă la un singur detaliu: PSD nu a fost „acaparat” sau „dizolvat” de actuala conducere.pcr – fsn – pdsr-psd este si a fost întotdeauna o formatiune securist-mafiotă ce poartă in ea gena totalitarismului bolsevico-feudal asezonat dupa gust cu national-socialismul ceausist. Otrava intrinsecă acestei formațiuni asa-zise partid politic a existat tot timpul…si a fost scoasa la iveală cînd era nevoie….mineriade…10 august 2018 etc.pînă nu se recurge la lustratia membrilor acestui „partid” nu vom avea un climat politic sănătos in tara. Ba mai mult si alte partide -PNL udmr etc sunt si ele i nfiltrate si contaminate cu persoane afectate de aceleasi tare si maladii….

  7. Excelent!
    Intr-adevar, „suntem la o răscruce istorică”, la fel de importanta ca cea din decembrie 1989, acum insa avem marele avantaj al erorilor deja comise…
    Se pare ca omul invata, daca o face vreodata, numai din greseli. Niciodata din reusite! Suntem pe calea cea buna, deci, avand in vedere ca tot ce am obtinut dupa 28 de ani de libertate de gandire si actiune, e o tara in ruine bantuite de zombies.
    Constatul fiind clar : nimic nu functioneaza corect in RO!, cred ca trebuie sa ne focalizam exclusiv pe solutii.
    Mi se pare total incoerent (ca sa nu zic stupid!) sa continuam in a ne irosi timpul si energia explicandu-le, celor pe care i-am diagnosticat DEJA cu sindromul de Stockholm, ca tortionarii care ii tin ostatici nu sunt asa de buni cum cred ei, ca ii manipuleaza si ii prostesc!
    Mai trebuie sa ne amintim ca, 28 de ani de discursuri populiste confera o „arta” cu care noi, progresistii, nu putem concura. Nu avem nicio sansa la acest capitol, PSD&co nu numai ca joaca in alta categorie, dar sunt deja pe podium!
    Ne ramane actiunea. Concreta si incununata de succes, de preferinta!
    Pentru asta, avem nevoie de accesul la putere, imediat si prin orice metode democratice altele decat asteptarea urmatoarelor alegeri!
    Altfel, vaslim in gol…si in curand ne vor confisca si vaslele.

    • Puterea nu se ia democratic decat daca grupuri de oameni bine concertate si educate, satule de domnia camarilelor, actioneaza non stop.
      Puterea nu se ia din fata plasmei sau din jocurile de rol. Nici de la firma. Puterea se educa, preluarea ei se intretine ca flacara eroilor neamului.
      Puterea se ia pentru copii si nepoti, nu pe o zi sau pe un an: sa ne-amintim de rugamintile lui Dacian Ciolos – „lasati-ne, va rog, sa guvernam un an”. Atunci trebuie disolat parlamentul si inchis jumate apoi temnita grea, ocna, confiscari etc.
      Intr-un grup de pradatori, de vrei putere, tre’ sa fii mai bestial decat ei. Daca te rogi de criminal sa nu te omoare sau de violator sa nu te violeze… sunt sanse sa iasa rau.
      Pentru tine: ce cautai acolo ? Auzi des: e vina neamtului, de ce I-a lasat ?

      Cu educatie in slujba puterii, nici vorba de preluarea puterii, cu atat mai putind e forta care s-o mentina in maini bune.

  8. Moștenirea naționalcomunistă ceaușistă este o povară groaznică pentru tânăra democrație românească. Ce se sărbătorește la București 2018 la centenar? Peste 70 de ani de dictatură feudală? Peste 80 de ani absența statului de drept? Epurarea etnică în naționalismul legionar ortodox interbelic? Epurarea entică și vânzarea cetătenilor evrei, sași, șvabi, etc pentru dolari în Națiunea ceaușistă? Migrarea spre vest 1990- 2018 a peste 3 milioane de locuitori?
    Ce rămâne tinerilor de azi din țarâ, pentru tinerii care nu vor să emigreze?

    …. „… Orice țară căzută pradă comunismului devine un lagăr de concentrare la nivel național… … Se creează astfel o stratificare fermă a națiunii, cea între o clasă comunist-feudală privilegiată și restul populatiei ce devine o populație de șerbi. Găsim în această descriere și explicația blocajului economic în care intră o asemenea țară în care criteriile de selecție a persoanelor de conducere sunt orientate spre loialitate în dauna profesionalismului și creativității …. „….

    Eliberarea 1989 a dezlăntuit spiritul civic asuprit și atomizat 1939- 1989 în cei 50 de ani de dictatură. Europa a aplaudat eliberarea României 1989. Europa a salutat aderarea României la NATO și UE 2007. Sibiu a fost capitala culturală europeană 2007 și va găzdui președinția UE 2019. Timișoara va fi capitala culturală europeană 2021. Totul în regulă?

    … „… Ceea ce se întâmplă astăzi în România e un conflict major între clasa feudală postrevoluționara, devenită feudal-mafiotică, și o conștiință liberă ce s-a născut între timp. Nu e întâmplător faptul că diaspora românească e atât de conștientă de situația gravă în care se află țara… „

    Acuz pe cei din academie care sunt un focar de instingare de peste 70 de ani, colaboreaza cu regimurile dâmbovițene mârșave. Academicienii sau făcut una cu minciuna, cu mitologia falsă și hotia regimurilor totalitare dâmbovițene. Peștele de la cap se impute!
    Ce urmează?

  9. Nu-mi place să mă încurc în tot felul de termeni şi sintagme clarificatoare privind comunismul, capitalismul, fascismul. Toate sunt vorbe.
    Realitatea cruntă în care ne zbatem am simţit-o chiar de la aşa-zisa cădere a comunismului din dec.1989, când am văzut sumbrele personaje care au preluat puterea
    Încă de atunci n-am încetat să trag alarma asupra TBC-iştilor (Tâlhari, Bandiţi, Criminali) încârdăşiţi în Congregaţia Şobomanilor, în cărţuliile pe care le-am scris pe banii din pensia mea mizeră. Încă de atunci am realizat pericolul de moarte pe care aceştia îl reprezintă şi nu încetez nici astăzi să cred acest lucru. Aceşti TBC-işti încârdăşiţi în rele sunt cel mai mare pericol pentru naţiunea noastră, cu atât mai mare cu cât a reuşit să obţină puterea politică prin votul acordat de cei orbi şi orbiţi.
    Nu vedeţi că toate încercările şi eforturile noastre pentru o democraţie şi o justiţie reală s-au lovit ca de un zid impenetrabil de existenţa lor ?
    Nu realizaţi că suntem învârtiţi pe degete de această funestă congregaţie, specializată în cele mai mârşave manipulări şi diversiuni ?
    Şi nu înţelegeţi că atâta vreme cât ei vor deţine puterea, naţiunea noastră continuând să trăiască într-o stare de espectativă şi letargie extrem de periculoasă, nu vom putea realiza nimic pentru copii şi nepoţi ?
    Câtă vreme nu ne vom ridica în unire şi solidaritate reală şi nu vom acţiona cu toată fermitatea pentru anihilarea urgiei TBC-iste, această ţară nu va avea câştig de cauză, va ajunge ca un mormânt pe care nu va mai creşte nici iarba.
    Nu sunt sceptic, nu sunt nihilist, nici provocator ! Vârsta şi experienţa mă îndreptăţesc să mă pronunţ atât de clar şi elocvent.

  10. O analiza pertinenta a diferitelor forme de capitalism se gaseste in cartea „Capitalismul bun, capitalismul rau si economia dezvoltarii si a prosperitatii” de
    William J. Baumol, Robert E. Litan si tradusa la editura Polirom. Pe scurt, autorii pleaca de la urmatoarea intrebare: de ce unele tari capitaliste prospera, in timp ce altele, tot capitaliste, stagneaza sau chiar degenereaza? Decalajul economic dintre state este determinat nu doar de factorii culturali si geografici ci si de formele de capitalism caracteristice acestora. Autorii identifica si descriu patru tipuri de economie capitalista: antreprenorial, administrat de stat, oligarhic si dominat de firmele mari. Forma care pare cea mai eficienta este o combinatie de capitalism antreprenorial cu cel dominat de firme mari (cazul Statelor Unite ale Americii). In Romania, avem ca forma principala un amestec de capitalism administrat de stat cu cel oligarhic si ca forme secundare capitalism antreprenorial si cel dominat de firme mari, dar care nu sunt romanesti (ca parte integranta in Uniunea Europeana si globalizare). Cred ca asta vrea sa spuna autorul prin antagonismul dintre Romania feudala si Romania occidentala.

    • firmele mari din exterior ii ung pe barbatul dancilei sau pe alti pitigoi de partid in functii bine remunerate si si vad linistite de business. logistica lor nu depinde de acei trogloditi, doar ii cumpara ! firmele mari romanesti pompeaza n alde ghita alimentind pusculita de partid si institutiile extractoare care l sustin. asa functioneaza cleptocratia romaneasca. lepadaturile n au nimic de a face cu tara romanilor. totul pentru ei si progeniturile lor analfabete.

  11. …. Harald
    Grober Keil auf groben Klotz.
    Resentimentele dvs. (Neid?, frustrare, resentimente la 2) înspre RFG e treaba dvs. Wettbewerb & concurență e „liberalism anglosaxon“.
    Libertatea occidentală e una, mitologia balcanică e alta…. Aiureala Varșovia-București-Istanbul ca centrul Europei…. Politica balcanică mă plictisește .. … sunt tinerii pentru care reflectez… cum se ajunge la „Vergleichbare Lebensverhältnisse (Grundgesetz BRD)“ în UE

    Victor Ponta: eu, mândru român ortodox … el „străinul“ (KWI)….
    2019 repriza 2 ??

    • @Kurt – Politica balcanică mă plictisește

      Și-atunci, cu ce ocazie pe-aici? ”Dacă-i ordin, cu plăcere”, corect? :)

      Se pare că trebuie să lămurim niște lucruri: până acum v-ați referit la modelul german de ”economie socială de piață”, iar eu m-am referit la același lucru. Comentariile ad hominem (”resentimente” et al) n-au ce căuta aici, ele sunt doar o dovadă de românism pentru niște mândri etnici germani emigrați care se întorc acum pe forumurile românești ca să-i scoată pe opincari din bezna ignoranței politice. Așadar, o să vă rog să vă abțineți pe viitor de la considerații ad hominem. Nu de altceva, dar s-ar putea să nu suportați prea bine ecoul, Herr Kurt.

      • Politica și religia nu mă pasionează. Nici neamul „balcanic”.
        Nici un fel de „naţionalism identitar”.

        Ingineria, stiinţa, fizica cuantică, da.

        Aici în publicaţia contributors: „solidaritatea” în societate, în UE, … civilizaţia urbană europeană…

        nimic din protocronism, poporanism, semănătorism…. din mitologia balcanică….

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Marius Iosif
Marius Iosif
Marius Iosif (n. 25 martie 1953, Timişoara) – strănepot al poetului Şt. O. Iosif – este eseist, prozator, poet și traducător. A absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii Babeş-Bolyai (1979), iar în 2012 a obţinut titlul de doctor în filologie. A debutat în 1978, în revista Echinox. Publică periodic articole în publicații din România şi de peste hotare precum Vatra, Familia, Transilvania, Idei în dialog, Agora, Forum studenţesc, Filozofie magazine (Belgia & Olanda), Clipa (SUA). Este autorul a trei volume, Tragedie şi Haiku (1999), Petra (2000) și O ecologie a sacrului (2014). Din 2002 este membru al Uniunii Scriitorilor.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro