Home » Opinie »Societate/Life » Citesti:

Romania, greu de modernizat (IV) – Comunitatea

Radu Magdin iunie 21, 2013 Opinie, Societate/Life
5 comentarii 904 Vizualizari

Acest articol este ultima parte dintr-o colectie de patru. Prima parte are in vedere necesitatea modernizarii Romaniei si chestiunea “destinului”, a doua si a treia urmareste ideile de “meserie” (in sens de profesionalism) si de “succes”. Va invit sa le cititi, pentru context. Ultimul articol din serie e dedicat ideii de comunitate, esentiala pentru modernizarea noastra ca natiune.
Comunitatea porneste de la chestiuni de baza: zambet, salut, respect pentru bunul comun. E interesant cat de mult ne-am schimbat dupa revolutie, cel putin in mediul urban: copilul din mine tine minte cum cobora lumea din bloc si “gospodarea” gradina, plantam pomi, faceam curat, si asa mai departe. Te gandeai pe moment ca e simt civic, dar se pare ca era mai degraba o constrangere de care proaspat cetatenii democratiei s-au “eliberat” dupa 1990. Acum, in continuare e frumos in case, in majoritatea cazurilor (tinem la bunul propriu), dar nu pretuim bunul comun, fie el scara blocului, ghena, strada, parcul, statia de autobuz s.a.m.d. Nu e vorba doar de curatenie in sine, ci de atitudine: nu e al meu, nu ma priveste. Lucrurile stau mai bine in comunitatile mici si mijlocii, dar problema ramane. Curajos e cel care intinde mana primul ca sa faca echipa pentru un proiect destinat celor multi.
Respectul reciproc tine de baza comunitatii, caci fara el nu se poate construi nimic. Nu te pune nimeni sa zambesti sau sa saluti primul, dar raspunsul la salut e o obligatie neexercitata de destula lume, socata probabil de gestul neasteptat: “cum, ma saluta cineva?”. De la respectul reciproc porneste o conversatie si incep, in functie de afinitati si interese, prietenia si posibile proiecte comune in vecinatate. Se poate naste totodata o solidaritate, iar criza, cu nevoile pe care le antreneaza, e o oportunitate, mai mult decat un pericol, pentru comunitati: ori ne ridicam impreuna, ori saracim separat. La bine, mai merge cu invidia, la greu, e mai bine cu ciocu’ mic si joc de glezne in comun. Tot spre solidaritate, macar temporara, tind oamenii in caz de amenintari naturale, precum inundatiile. E important ca semnalul de solidaritate si comunitate sa fie in asemenea cazuri, si nu numai, intarit si de un semnal politic la varf.
In perioada de criza, oamenii au nevoie de lideri pe masura, de curaj, asumare, responsabilitate. Turma nu inseamna comunitate; turma e turma, e acolo de dragul grupului. Comunitatea se bazeaza pe valori, pe proiecte comune, are nevoie de pastori intelepti, de lideri de comunitate si, la cel mai inalt nivel, de lideri politici carora le pasa. De multe ori se spune ca e important ca liderul sa fie destept sau puternic, sa aiba viziune sau valori, sau vointa, sau toate la un loc; e important, dar la fel de important e sa ii pese. Sau macar sa para ca ii pasa, ca sa intareasca spiritul de comunitate, nu sa dezbine cetatenii, in grasi si slabi, inalti si pitici si tot asa.
Destin, meserie, succes, comunitate, acestea sunt, in opinia mea, cateva chestiuni cheie de care depinde modernizarea Romaniei. Modernizarea depinde de atitudine si de o majoritatea in favoarea ei. Majoritatea e, mai mereu, tacuta si in banca ei; ea e, din pacate, in Romania, asaltata zilnic de stilul agresiv, fara bun simt, al unei minoritati vocale si sigure pe ea din doua motive: are finante, fara numar, respectiv crede ca, pentru ca nu i-a tinut piept nimeni, o poate tine asa bine mersi oricat. Schimbarea nu poate veni decat de la o contrapondere bine intentionata, o alta minoritate, mobilizata de crezul modernizarii Romaniei, care sa fie la fel de vocala ca minoritatea sus-mentionata. Valori afirmate vs asaltul bunului simt. Oameni de succes, repere sociale care sa ia pozitie, public, cu claritate si empatie, cand ceva este in neregula, care sa ralieze majoritatea in jurul ideei de modernizare, de intoarcere la valori (nu ale trecutului, ci unele adaptate secolului in care traim).
Daca oamenii de actiune nu se implica, atunci de unde se presupune ca ar veni salvarea natiunii? Daca nu acum, cand? Cand, vorba bancului, ultimul stinge lumina… E atata loc pentru campanii pe toate patru palierele de mai sus. Campaniile cu romanii exceptionali sunt bune, un excelent inceput, dar nu rezolva problema. Daca nu influentam actiunea celor din jur, in mai bine, pentru crearea unei majoritati spre modernizare, nu am rezolvat mare lucru. Romanii exceptionali raman exceptionali, admirabili, multumea ii admira si isi vede de treaba ei (“biznis” as usual). De aceea, prezenta oamenilor de actiune trebuie sa fie continua, e nevoie de un nou militantism social, economic, politic. Sigur, cu totii obosim si “avem viata si treaba noastra”; de aceea e important ca atunci cand cineva oboseste, sa ii vina schimbul, sa preia altcineva stafeta, in numele bunului simt.
Importanta e ideea, importanti sunt si promotorii ei, care sa actioneze, ca o adevarata comunitate de actionari ai Romaniei. Actionari caci, intr-o comunitate, fiecare dintre noi are partea sa, cu drepturi si obligatii. Vrem sau nu, suntem cu totii actionari ai viitorului Romaniei, pe care il creditam cu munca, sperantele si energiile noastre. Aici un rol important il au tinerii, din Romania, dar si din strainatate, resursa strategica a modernizarii tarii. E nevoie de un pact cu romanii pentru modernizarea Romaniei, pact care e in interesul tuturor, pe fond, chiar daca nu isi dau toti seama de asta si le e frica de schimbare. Ce ar face aceasta schimbare mai eficienta in anii care vin, de ce tocmai acum? Tocmai criza e marea oportunitate, acum este momentul de a opera schimbari in bine, caci e o perioada de reconfigurari tectonice. O privire pe noua structura demografica a tarii, ponderea in crestere a electoratului tanar care nu poate fi vrajit cu una cu doua sau cumparat, face un asemenea demers necesar si promitator.
Nu intamplator am pastrat cuvantul comunitate la finalul seriei de articole, caci primul pas concret in modernizare porneste de la trei cuvinte simbol: comunitate, actiune, pact. Comunitate, ca mediu in care traim, animat de un set de valori si proiecte comune. Actiune, de la depasirea fazei de vorbe. Respectiv pact, de la necesitatea unui angajament ferm, axat pe solutii si o destinatie clara. Ideile acestea anima deja destui romani din tara si strainatate; ca in orice proiect in care nu e vorba doar de anumiti oameni, ci de un plan de modernizare a Romaniei, va exista o continuare, curand.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. costica spune:

    Greu ?!
    Mai degraba imposibil cat timp in politica nu intra decat adunatura ce-o vedem de peste 20 de ani….orice om diferit de astia NU are nici o sansa sa-si faca treaba, sa schimbe ceva, te “inghite sistemul” imediat..
    Cred ca asta este marea problema a Romaniei: deprofesionalizarea totala a institutiilor publice, centrale si locale, mai grava chair decat criza economica peste care cumva vom trece…
    Peste aceasta continua deprofesionalizare NU vom trece, asa cum vedem an de an, dimpotriva….
    Ce si mai ales cine sa poata determina modernizarea Romania in absenta unor LIDERI care sa inteleaga necesitatea si mai ales sa fie in stare sa defineasca directiiile si sa adune oamenii competenti pentru o asemenea uriasa treaba?!
    Traian Basescu a fost in 2004 pentru mine si pentru multi romani marea speranta ca va face asta.
    Nu a reusit decat sa ne dezamageasca si mai mult sa ne faca sa credem ca este de-a dreptul imposibil pentru Romania…

    • Mișu Rareș spune:

      Costica, cred că aici era ideea, că nu de lideri providențiali e nevoie, ci de implicare individuală, în cadrul comunității.

    • cititor9 spune:

      Pai deprofesionalizarea s-a intamplat pentru ca pur si simplu nu mai sunt oameni competenti in Romania. Sau sunt foarte putini. Oricum, tot mai putini.
      Din acest motiv nici Basescu, nici Ponta nu pot sa aiba prea mult succes. Au fost sau vor fi blocati de ceilalti, de marea masa a celor care nu vor nici un fel de schimbare.
      Profesionalizarea e legata de educatie si mai ales de invatamant. Aici trebuie sa cautam hibele.
      Teoria mea e ca MRU a picat pentru ca marea masa de incompetenti din invatamant, si mai ales din cel superior, s-a simtit amenintata. In parlament au fost tot timpul multi profesori si asta a contat din pacate, in mod negativ.
      Sa ne gandim ce s-ar fi intamplat daca cifrele de scolarizare propuse de guvernul MRU ar fi ramas valabile pentru anul scolar 2012-2013! Am fi avut cu vreo 15000 de locuri bugetate mai putin in invatamantul superior. Asta ar fi insemnat reduceri serioase de beneficii pentru multe facultati, si mai ales pentru cele care scot semianalfabeti. Ce sens are sa pregatim 100 de profesori de istorie cand noi avem nevoie doar de 10?
      Apoi, s-au impus restrictii in asa fel incat promovarile sa fie cat mai meritate -chestii care imediat s-au scos. La fel cu limitarile de ore/norme pe care un profesor le poate face. Cum era posibil sa faci 6-7 norme ca profesor universitar in diferite judete in acelasi timp?
      Daca cineva informat ar face o analiza a celor care au “migrat” spre USL in vederea instalarii guvernului Ponta 1 sunt sigur ca ar gasi foarte multi profesori pe lista.

      Reducerea locurilor in invatamantul superior ar fi ascutit concurenta si in licee si in randul cadrelor didactice. Ar fi disparut destui impostori din sistem iar produsul finit ar fi fost mai profesionalizat si implicit ar fi contribuit altfel la dezvoltarea tarii.

  2. COMUNITATEA.
    Aveti dreptate, insa cele prezentate nu sunt decat varful aisbergului.Ne confruntam zilnic cu aspecte socante, in traficul auto in care mitocania este strans unita cu claxoane fara noima suprapuse peste muzica la maxim indiferent de ora, de animatia din metrou cu personaje rontaind fara jena celebrii covrigi, sau apatici cu casti sau tablete ,absolut indferenti la viata normala.Agitatia strazii indiferent de ora, cu tipetele nocturne suprapuse peste latratul hoardelor de caini fara stapan, domina orice tendinta spre normalitate dorita de omul civilizat.Ar mai fi multe de spus!Solutii?Poate printr-o legislatie corespunzatoare care sa fie aplicata, actiuni ale cultelor , o anumita organizare a celor civilizati in care sa atraga si persoane cu anumite carente in comportamentul civilizat.Nu dorim aspecte, ca cele descrise de Orwell,Bradbury ,sau in diverse productii cinematografice ce prezinta viitorul in culori mai mult decat sumbre.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Magdin


Radu Magdin

Radu Magdin este consultant de comunicare si afaceri publice, fiind interesat de IT, energie si marile tendinte din Uniunea Europeana. A lucrat la Bruxelles, la Parlamentul Europea... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Apreciez toate comentariile, pe cel al doamnei doctor Virginia Batog indeosebi. Este si raspunsu...

de: Prof. Vasile Ghetau

la "Revenind la Sănătatea românilor. Sunt corecte datele asupra mortalității pe cauze de deces?"

Cauta articole

septembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)