vineri, martie 29, 2024

România pluralismului metafizic

Când ceea ce credem că există e de cu totul altă natură decât ce crede altcineva și ambele moduri de a vedea lumea sunt acceptabile social predominând în grupuri importante, nemarginale, ne aflăm în situația enunțată în titlu. Societățile pot ajunge într-o astfel de situație fie în mod programatic, prin acceptarea diversității de la bun început, așa cum sunt SUA, fie obligate să o accepte deși nu o doreau, cum este România.

Când nu dorești de la început ceva, dar realitatea arată că nu poate fi schimbat, e preferabil să găsești un folos acelei situații, să o transformi într-un avantaj. Atitudinea conflictuală, accentuarea faliilor nu ajută. Nimeni din exterior nu poate lărgi diferențele dacă atitudinea oamenilor este una de bună înțelegere.

România are șansa de a nu mai avea o sursă a cunoașterii cu monopol și nici vreo ideologie dominantă. Îmi doresc pentru ea să păstreze cu înțelepciune această situația de diversitate metafizică și existențială apărută contingent din întrepătrunderea adesea traumatică în mințile și sufletele oamenilor a unor mari curenți culturali în aceste locuri. E cea mai favorabilă situație libertății în toate înțelesurile ei.

Există un potențial uriaș de dezvoltare într-o astfel de alcătuire hibridă în condițiile unei guvernări înțelepte.

Nu putem aștepta de la mințile slabe să acopere complexitatea realității românești prin simplitatea perspectivei. Fiecare minte modestă o aduce în patul ei procustian mânată de mândria de a înțelege ceea ce nu poate, și a influența în sensul felului personal de a vedea lumea. De influențat influențează, dar altfel decât intenționează.

Interesul personal al unui om de stat nu poate fi de folos funcției pe care o deține dacă nu e unul care transcende perspectivelor parțiale din țară. Fiecare dintre ele e legitimă la scara ei de operare, fiecare om poate produce ceva de folos, dar nimic parțial nu e de folos tuturor, României. Ce ne mai unește atunci ?

Ceea ce ne unește să fie pacea interioară, inteligența și hărnicia exprimate prin orice moduri de viață onorabile și prin produse ale unor eforturi oneste. Națiune civilă sau neam, iluminiști sau religioși, dar numai sub constrângerea unor astfel de valori. A pune definițiile identitare înaintea comportamentelor morale, responsabile nu ajută la nimic. Definițiile au apărut istoric după comportamente, nu înaintea lor, sunt doar metereze ale unor ziduri ale bunului simț. Dacă diferențe grupale aruncă bunul simț la coș identitățile asumate devin o povară, nu un avantaj, perturbă în loc să dea stabilitate.

Pentru o Românie a libertății responsabile.

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Pentru ca mi-a placut cum ati inteles sa sintetizati, va rog sa primiti o sugestie semnatica cuprinsa in parabola din romanul https://en.wikipedia.org/wiki/The_Dosadi_Experiment, pentru ca ofera o perspectiva a naturii transformarilor adaptive la care ajunge o populatie in conditii indelungate de confinare si constrangeri, precum si ce se-ntampla cand spatiul de confinare este spart. De peste 20 de ani consider ca este parabola, experimentul mental, in care regasesc cel mai bine cum simt natura paradoxala a spatiului romanesc. Sper sa vedeti si Dvs paralela. La multi ani!

  2. Când vorbiți de pluralism vă referiți la:
    – mici
    – pui congelați (distribuiți mai ales la Constanța)
    – pachete de zahăr
    – ulei
    – etc.?!
    Cât despre metafizic bănuim că aveți în vedere:
    – sticla (”regulamentară”) de votcă?!

  3. Apropo de pluralism, ma gindesc la un aspect de la unirea din 1918. In iuresul care a durat 100 de ani ea fost vazuta ca orice altceva, unele din ele doar aspecte decorative, decit o unire intre doua civilizatii. Valahi, moldoveni care le stiau pe ale lor (sa nu intram in detalii, pina dupa jumatatea secolului 19 nu au avut deloc infrastructura a civilizatiei, adica facultati, scoli, biblioteci, teatre, lucrari mari de arhitectura si drumuri, spitale, academie etc) si o alta cultura care fusese finisata de-a lungul unor secole de catre austrieci, maghiari si sasi. In loc sa fie o bucurie pentru un cistig imens pentru interesul national, a fost vazuta ca pe un efect colateral nedorit, un deseu. Nu stam mai bine nici acum, cind nici ardelenii nu mai sint ce au fost. Si ne-ar fi prins bine de tot, dar civilizatia noastra a biruit-o pe a lor, in loc sa o inglobeze, ca asa a fost ordinul pe unitate. Sa tinem minte data viitoare.

  4. Absenta unor curente majore aparute in spatiu nostru si lipsa unei ideologii dominante pot fi și slăbiciuni. Popoarele su nevoie de un ceva care sa le direcționate și să le dea coerență. M-am intors recent dintr-o vizita in Asia de SE unde am văzut efectele contrastante ale influenței budiste față de a confucianimului.
    Noi romanii suntem supusi modelor (nu modelelor) vremii și asta ne face vulnerabili.

    • Și cum o rezolvați ? Eliminați creștinii și păstrați scientiștii progresiști sau invers ? E limpede că așa ceva e cu totul nerealist, chiar dacă cineva ar spune că trebuie făcut. Nu e fezabil la scara de timp necesară pentru management.

      Conceptul de coerență nu e neapărat liniar, poate fi și structural. Ce e coerent pe o piață liberă a ideilor ? E o competiția sub niște reguli generale comun acceptate. Cu condiția respectării regulilor generale ale statului fiecare urmează drumul său, adaptabilitatea sistemului e mai mare și producția la fel. E suficient ca armata și alte instituții de forță să fie de o coerență liniarîă deplină.

      Cine dorește coerență de tip asiatic poate oricând să emigreze acolo.

      Gânduri bune,

      • @Cinicul
        „Noi romanii suntem supusi modelor (nu modelelor) vremii și asta ne face vulnerabili.”
        La nivelul acesta de generalizare nu se poate discuta. Mode si modele sint lucruri cam diferite, uneori opuse. O moda sint buzele umflate si sprincenele pensate (la barbati). Un model e Isus Cristos.
        Ca românii sint morti dupa mode (nu numai ei) am observat. Despre modele… Hm, despre ce modele vorbiti, pentru ca model este si felul cum organizezi o piata a drogurilor, model e si cum o administratie isi serveste cetatenii (modelul suedez, care de cele mai multe ori e inteles gresit dupa ureche), model este si in sala de studiu la pictura, un model poate fi si suma procedurilor de combatere a infectiilor in spitale. Inca nu am reusit sa descopar un model care sa ma faca vulnerabil. Modele se servesc pe banda rulanta si in pregatirea scolara. Cei care refuza scoala se pun la adapost de vulnerabilitate. Prostii urmeaza modele, cei mai prosti urmeaza modelele cele mai bune si contacteaza boli cum ar fi perfectionismul lucrului bine facut.
        Gînduri bune,

      • Aveti dreptate.
        Totusi nu e vorba de solutii individuale (emigrarea în Asia sau aiurea) ci de solutii colective. O societate nu poate avansa printr-o mișcare browniana și maxima entropie. E nevoie de o minimă ordine in sistem si o direcție cat de cat definită. Noi ortodocșii ne apropiem de budisti prin credința în fatalitate. Mai lipseste sa credem in reîncarnare ca sa nu realizam nimic in aceasta viata.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Virgil Iordache
Virgil Iordache
Virgil Iordache cercetează și predă la Facultatea de Biologie a Universităţii din Bucureşti. Domenii principale de preocupări: ecologie şi filosofia biologiei. Cărţi şi articole în domeniile ecologiei și filosofiei, eseuri filosofice în reviste de cultură. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Univesităţii din Bucureşti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro