Home » Analize »Educatie »Opinie » Citesti:

Să ne amuzăm împreună lecturând Strategia Națională de Cercetare pe șapte ani, 2014-2020

Doi Mici si un Anc martie 28, 2018 Analize, Educatie, Opinie
15 comentarii 1,683 Vizualizari

Prin HG-ul din 28 octombrie 2014 era aprobată Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare (SNCDI) a României pentru intervalul 2014-2020. Da, așa este, SNCDI era adoptată la aproape un an de când trebuia de fapt să intre în vigoare. Ca să începem distracția: principalul mecanism de implementare a Strategiei este Planul Național de Cercetare, care, ați ghicit!, a fost adoptat aproximativ un an mai târziu, prin HG 583 din 6 august 2015.

Prin Strategia prezentă România ar trebui să aloce aproximativ 36 miliarde lei pentru cercetare între 2014 și 2020. La cum s-au respectat termenele, am putea zice: norocul nostru că nu se respectă strategia, și prin urmare nu vom irosi banii respectivi. Într-adevăr, nu vom irosi atât de mult, ci doar o cotă parte.

Strategia are trei obiective generale, iar al doilea dintre acestea este: „Creşterea contribuţiei româneşti la progresul cunoaşterii de frontieră.”

Cei de la butoanele cercetării românești s-au gândit că vor îndeplini acest obiectiv general deschizând o singură competiție de Proiecte Complexe de Cercetare de Frontieră (PCCF), pentru care trebuia începută contractarea în luna martie 2017. După cum știți, în prezent nu se știe când vor fi contractate proiectele câștigătoare, dar avem finalizată evaluarea de câteva zile.  Deci proiectele sunt necontractate la mai bine de un an jumate de la lansarea competiției. Dar nah, asta face parte din contribuția României la „cunoașterea de frontieră”… La ritmul acesta accelerat și predictibil de lansare a competițiilor de tip PCCF probabil că vom reuși performanța de a fi finalizat o singură competiție de acest gen în tot ciclul financiar de șapte ani.

Pe lângă cele trei obiective generale Strategia mai prevede șase obiective specifice. Să ne amuzăm împreună citindu-l pe al patrulea: „Susţinerea aspiraţiei către excelenţă în cercetarea la frontiera cunoaşterii prin internaţionalizarea cercetării din România, evaluare internaţională, creşterea atractivităţii sistemului CDI românesc, prin mobilitate şi parteneriate.

  • Apropos de internaționalizare, ultima competiție majoră de proiecte de cercetare (PCCDI) a inclus depunerea proiectelor de cercetare în limba română, iar evaluatorii au fost selectați, natural, tot din rândul vorbitorilor de română.
  • Mobilitatea de care se vorbește frumos mai sus s-a făcut anul trecut prin granturi în care Ministerul dădea jumătate din bani, iar restul erau credite de angajament. La una din întâlnirile fostului ministru al cercetării, dl Lucian Georgescu, cu cercetătorii din Institutele Naționale acesta a fost întrebat punctual de unul din colegii noștri: dle ministru, pe perioada deplasării, ce modalitate de a-mi se plăti salariul am la dispoziție? Întrebarea este legitimă pentru că cercetătorii sunt pontați în fiecare lună pe diferitele proiecte pe care lucrează. Or, plecarea într-un stagiu de mobilitate prin fondurile puse la dispoziție de minister nu acoperea și salariul cercetătorului, ci doar costurile de deplasare. Soluția propusă de dl ministru a fost mind-blowing! „Vă puteți lua concediu fără salar”. Apoi a detaliat (parafrazăm): „eu vă pun la dispoziție o schemă de finanțare, dar nu pot face tot, mai trebuie să faceți și voi …”. Asta nu a declarat-o un director de institut obscur, supărat pe cercetătorii din subordine, ci ministrul cercetării, țineți minte!
  • Să râdem un pic și de latura cu parteneriatele: în prezent este deschis un apel de proiecte de colaborare cu cercetătorii chinezi. Două echipe din cele două țări aplică împreună pentru un proiect de interes comun, pentru care semnează un acord de colaborare. Atâta doar că la momentul deschiderii competiției în România, perioada de depunere la partea chineză era deja încheiată. Ne întrebăm cu cine au făcut chinezii parteneriate, din moment ce în România nici nu se știa că se deschide competiție. Sau să fi știut „cine trebuie”? În acest caz nu știm dacă e de râs sau de plâns.

Să trecem acum la al cincilea obiectiv specific: „Atingerea până în 2020 a masei critice de cercetători necesară pentru transformarea CDI într-un factor al creşterii economice, prin asigurarea unei evoluţii rapide şi sustenabile, numerice şi calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare şi inovare.”

Singura masă critică pe care avem șanse să o atingem până în 2020 este cea a cercetătorilor scârbiți de modul în care se finanțează cercetarea în România. Având în vedere întârzierea de aproape un an cu care vor fi probabil contractate proiectele din cadrul subprogramului Resurse Umane și respectiv doi ani pentru Proiectele Complexe de Cercetare de Frontieră (ambele parte a Planului Național de Cercetare) vă dați seama ce semnal încurajator este acesta pentru cercetători.

În contextul Resursei Umane și întârzierilor în evaluare, se mai spune în Strategie că „în ultimii ani s-au făcut investiţii majore în educaţia doctorală şi specializarea postdoctorală, inclusiv prin programul POS-DRU. Totuşi, în ciuda interesului sporit pentru doctorat, cariera de cercetător nu este una atractivă astăzi.”  Păi cum naiba să atragi cercetători cu astfel de practici? Adică lansezi o competiție postdoctorală în decembrie 2016 și încă nu sunt contractate proiectele? Puneți-vă în pielea proaspătului absolvent de doctorat, care este la fel cu un pui de țestoasă ce eclozează undeva pe o plajă, dar ca să ajungă la apă trebuie să treacă de mai multe iguane flămânde. Își face planul de bătaie, desenează traseul de urmat în carieră, aplică pentru un proiect postdoctoral și se bazează pe faptul că în câteva luni are rezultatul. Segmentul acesta tânăr de cercetători este cel mai fragil și cu toate acestea pare a fi cel mai desconsiderat de guvernanți, contrar declarațiilor de fațadă ale acestora.

Se mai spune în Strategie așa: „continuarea finanţării programelor doctorale şi a programelor de postdoctorat, cu alocarea unei ponderi crescute domeniilor de specializare inteligentă, prin Programul operaţional Capital uman”.  Care continuare nene? Cum spuneam anterior, nu dați doi bani pe tineri și chiar vă bateți joc de ei, judecând după acțiunile/inacțiunile  ce vizează proiectele Postdoctorale și Tinere Echipe. Ați lansat o singură competiție postdoctorală în ciclul financiar al prezentei Strategii  și nu ați finalizat-o încă, iar imediat ne lovește noua „strategie”. Punem în ghilimele pentru că nu ne așteptăm să fie mai bună decât prezenta, la fel de goală de conținut și scrisă într-un limbaj de lemn.

La subsecțiunea destinată Infrastructurilor de Cercetare, din cadrul Strategiei, scrie așa: „Soluţia o reprezintă reactualizarea “roadmap-ului” naţional, în funcţie de: …” Nu vă vom spun ce scrie în locul punctelor de suspensie (vă lăsăm plăcerea), dar vă îndrumăm spre articolul nostru pentru a vedea cum a fost făcută „reactualizarea”

La subsecțiunea „Performanţă şi concentrare organizaţională” scrie „Sectorul CD public este dispersat, cu un grad ridicat de duplicare la nivelul misiunilor instituţionale şi cu un nivel redus de colaborare interinstituţională.”

Fiind așa de dispersat au zis guvernanții: hai să ne tragem și un Minister al Cercetării, că nu sunt destule. În noua structură (Ministerul Cercetării separat de cel al Educației) UEFISCDI, principala agenție executivă cu care lucrează Ministerul Cercetării, este plasată în alt minister, cel al Educației. Dar să lăsăm asta, că nu ține în mod expres de subsecțiunea de mai sus, care vizează instituțiile de Cercetare-Dezvoltare. În completare, se mai spune „crearea cadrului legal adecvat, inclusiv a unor proceduri clare şi simple, care să susţină iniţiativele de fuzionare a organizaţiilor publice de cercetare (inclusiv a fuziunilor între universităţi şi institute).” Serios?! De asta ați luat Institutele Naționale de Cercetare-Dezvoltare la Ministerul Cercetării și ați lăsat Universitățile în Ministerul Educației, ca să încurajați fuziunea? Nu vi se pare natural să fie în același minister și să fuzioneze dacă vor? Vă pregătiți să faceți o Lege a cercetării și una a educației. Ideea asta năstrușnică cine v-a dat-o? Părerea noastră pe această temă o găsiți în articolul din Pressone, Cumpănașul integrității.

Subsecțiunea „Mecanism de orientare strtategică” este o distracție maximă dacă o citești, prin prisma (ne)respectării prevederilor: „colectarea sistematică a datelor prin instrumente specifice (printre acestea: Registrul cercetătorilor, Registrul naţional al infrastructurilor de cercetare-dezvoltare, rapoartele de tip “capital intelectual” sau de rezultate economice, bazele de date privind publicaţiile şi brevetele etc.), interoperarea, integrarea şi analiza acestora;”

  • Dăm o bere dacă găsiți ceva public în acest sens, în afară de ERRIS (care oricum nu este un registru robust al infrastructurilor de cercetare).
  • Basmele din Strategie privind „interoperarea, integrarea şi analiza acestora” … rămân basme, ca multe alte prevederi din aceasta. De fapt, la cum e scrisă strategia pare a fi făcută pentru a umple paginile, cu multe paragrafe scrise în limbaj de lemn, politicianist, cum spuneam și mai sus. Surprinzător, având în vedere că se presupune că e făcută de cercetători, cu minte critică și obișnuiți (teoretic) să sistematizeze și să fie succinți în ce scriu.

Înainte să încheiem cu niște cifre seci, dar grăitoare, vă provocăm să vă gândiți un minut, sau două, câte dintre următoarele principii care guvernează (teoretic) finanțarea instituțională sunt respectate sau au fost respectate:

  • Finanţarea se bazează pe evaluarea rezultatelor cercetării ştiinţifice, precum şi a impactului acestor rezultate (efecte economice şi sociale).
  • Evaluarea instituţională, în vederea finanţării, se realizează după standarde internaţionale recunoscute, cu participarea unor experţi internaţionali.
  • Finanţarea este predictibilă: se realizează pe cicluri multianuale, după criterii făcute publice cu cel puţin 2 ani înainte de începerea următorului ciclu, şi presupune o evaluare intermediară informativă (la jumătatea ciclului în curs).
    • Ce rezultat v-a dat, că nouă ne-a dat 0? Prevederea cu evaluare instituțională după standarde internaționale, cu participarea unor experți internaționali credem că le-a dat coșmaruri guvernanților, de-a dreptul. De fapt, ne mirăm cum de le-a scăpat asta când au modificat de câteva ori Strategia prin HG-uri mai mult sau mai puțin argumentate (varianta doi, în cele mai multe cazuri – mai țineți minte cu și-a băgat dl ministru Șerban Valeca reactorul de la Mioveni în Strategia Națională imediat ce a pășit în Guvern?)

Și la final, simfonia cifrelor! Cu referire la alocările bugetare pentru cercetare în ciclul financiar prezent, Strategia zice așa: „Provocatoare, dar realiste, ţintele de mai jos au la bază premisa că, până în 2020, cheltuielile publice pentru cercetare vor creşte treptat, până la 1% din PIB

Țintele au rămas la nivel de provocare, realitatea fiind cruntă: la un PIB estimat pentru 2018 de 908 mld lei, Ministerul Cercetării primește 1,63 mld, adică 0,18%, față de ținta de 0,72% din Strategie, pentru acest an. Mai sunt ceva peanuts money pe la ministerul mediului și altele, dar 1% rămâne un vis frumos. Oricum, să vedem care va fi execuția bugetară la finalul anului…

Pentru anul trecut strategia prevedea alocarea a  0,63% din PIB pentru cercetare, adică aprox. 5,1 miliarde lei. Amețitoare cifra asta! Noroc că ne-a readus cu picioarele pe pământ Legea bugetului de stat prin care s-au alocat 1,7 mld spre Ministerul Cercetării… din care acesta a executat la finele anului 1,4 mld.

Și acum că ne-am distrat împreună, citind prevederile Strategie Naționale de Cercetare-Dezvoltare-Inovare,  vă invităm să faceți un exercițiu de viziune și să vă închipuiți cum va arăta Strategia pentru viitorul ciclu financiar, pentru care la nivelul UE se lucrează de sar stropii din stilou și butoanele de pe tastaturi. La noi … cântă greierii! Nici măcar evaluare intermediară nu avem… Oricum, ce să evaluăm dacă nu respectăm ce scrie în Strategia prezentă? Sau poate o fi fost și aceasta un obiectiv al vreunui proiect cu finanțare europeană și trebuia bifată ca „livrabilă”, la fel cum vor fi Legea Cercetării și Statutul cercetătorului? Cele două vor fi elaborate de „Cumpănașul integrității” – Prietenii știu de ce…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "15 comments" on this Article:

  1. ion spune:

    Ca sa faci cercetare trebuie sa te uiti cam asa:

    1. Legislatia e prietenoasa pentru cercetatori? Brevete, stat de drept, justitie, facilitati, etc.

    2. Exista cineva care consuma aceasta cercetare? Armata, firme, industrie, etc.

    3. Exista facilitati, infrastructura? Cladiri, terenuri, laboratoare. Poti invita orice cercetator din lume sa vina cu familia pe cativa ani si sa nu refuze sotia? Sa fie atractiv si interesant pentru cercetator, sa fie si alti cercetatori cu care sa comunice.

    4. Exista invatamant, universitati, studenti care vin din alte tari sa invete acolo?

    Daca se rezolva astea 3 cercetatorii, cercetarea se va gandi daca sa vina in romania sau sa mearga in USA, UK, Belgia, Olanda, Elvetia, Franta, da e concurenta si bataie pe cercetare.

    Pana atunci vorbim degeaba, mai bine ne-am concentra si din acesti bani am face infrastructura: trenuri, drumuri, avioane, spitale, apa curenta, canalizare, invatamant, spital, curatenie, euro, schenghen, reducem birocratia. Avem inca mult de lucru sa ajungem din urma.

  2. ilie spune:

    Nu ma leg de articol.Situatia de bataie de joc in care se afla cercetarea in Romania este arhicunoscuta. Si nici nu e de mirare daca ne uitam cine a condus sau conduce ministerul.Dar cu l. romana ce aveti, stimabili autori? Cuvantul inexistent “a lectura” este o prostie, nu inseamna “a citi”. Si mai sunt si alte “perle”, distrati-va “lecturand”…

  3. Man X. spune:

    Nu numai la Ministerul Cercetării este situația așa. Multe merg după principiile combinate: Aveți puțintică răbdare + Improvizație de moment + Dac-am aruncat toporul în baltă, să fie de sufletu’ tatii + Merge și-așa + Asta e viața + La anu’ (următorul ciclu de finanțare) va fi mai bine.
    Eu mă întreb:
    - dacă la CSAȚ ajunge vreun raport despre rolul (potențial uriaș) și starea (jalnică) a cercetării Românești.
    - dacă băieții care stau cu ochii pe cercetare (nu se poate să nu fie unii care să nu!) înțeleg care este pericolul decapitării unui stat prin îndepărtarea și aneantizarea cercetării (și educației).

    1 % din PIB nu va fi prea curând, din nefericire (ideal ar fi s-ajungă la 0,5 % din bugetele serviciilor secrete!).

  4. mike_the_hunter spune:

    Domnilor 2M1A,

    Inteleg ca va plictisiti pe acasa sau la institut si va aplecati in scris pe un subiect ratat din start: cercetarea di Romania. Nu numai strategia de cercetare e ratata, dar si cea a autostrazilor, a canalizarii , a liniilor de cale ferata si in genral a modernizarii Romaniei. De ce ?

    Un citat din Cioran care ne lamureste …

    1. România e geografie, nu e istorie.

    Pai Dv. nu vedeti ce deficit bugetar s-a acumulat in 3 luni? Aproape 6 miliarde de lei, mai mult de 1 miliard de Euro. Romanii viseaza bani multi ,fara prea multa munca, iar PSD+ALDE le satisface aceasta dorinta din totdeauna. De unde atatia bani pentru cercetari de frontiere, mobilitati si alte chestii?. Macar de s-ar astupa gaurile din asfalt in Bucuresti ,macar pe marile bulevarde. Dupa care va urma criza in care ne baga partidele la putere votate de popor. Cioran zice : “Cum poti să fii român? – Era o intrebare la care nu puteam să răspund decat printr-o durere de fiece clipa”.

  5. @ mike_the_hunter
    Nu știu ce vă face să înțelegeți că ne-am plictisi „pe acasă sau la institut”. Poate detaliați…
    Un răspuns la întrebarea dvs. „De ce?” vă dăm noi aici:
    http://mic-mic-anc.ro/2017/12/20/cercetatorul-roman/

    • mike_the_hunter spune:

      Domnilor ,

      Am citit cu nedisimulata placere articolul Dv. despre cercetatorul roman. De ce stau membri comunitatii academice in pozitia ghiocel si de ce nu protesteaza? Pai postati acest articol pe Contributors ca sa va raspunda cei care scriu aici,in marea lor majoritate profesori universitari.
      Nu sunteti curiosi sa primiti un raspuns? Eu va dau un citat din Cioran care va tine loc raspunsului care nu va veni vreodata:
      ” Nu este deloc comod să te fi născut într-o ţara de a doua mana”.

      • @mike_the_hunter
        Articolul de blog antedatează începerea colaborării cu platforma Contributors, care nu republică texte. Astfel, textele ce apar aici sunt publicate simultan și pe blog. Dar mulțumim anticipat pentru orice comentarii la respectivul articol în pagina blogului.

        • mike-the-hunter spune:

          Totusi merita incercat ca platforma Contributors sa va preia acest articol.Nu cred sa aveti probleme….si merita, fiindca acest articol este un portret al intelectualului roman de azi aflat sub vremi.” Iară nu suntu vremile supt carma omului, ci bietul om supt vremi”, zice cronicarul Miron Costin. Iar aceste vremi sunt foarte bine descrise.de voi, iar intelectualul un biet om….
          Deci,incercati? Blogurile ,mult prea multe, nu prea sunt citite. Daca nu imi dadeati link-ul nici nu stiam de acest articol deosebit. Succes!

  6. Teodor spune:

    Am si eu o intrebare, cum de in Eurostat vad bugetul anual al Romaniei pentru cercetare undeva la 0.5% din PIB, ultimul din Europa, oricum, iar in articol imi apare oribilul procent de 0.18% ? Daca ar fi adevarat, ar fi un scandal imens, pana la INS si inapoi, pentru masluirea datelor. Neoficial, cu totii stim ca INS masluieste grosolan orice fel de date. Cu 0.18% din PIB, cred ca suntem la nivelul Ghanei

    • Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

      Procentul pe care-l vedeți dvs. la Eurostat include atât cheltuielile publice cât și cele private în cercetare. Aici le vedeți pe cele două defalcate pe public vs. business, precum și contrastul dintre previziunile pentru 2020 și realitatea din teren. Pentru conformitate: procentul de 0,18% de care vorbim în articol se referă la bugetul Ministerului Cercetării și Inovării, care gestionează marea majoritate a fondurilor destinate cercetării. Ministerul Mediului are și el o cotă parte, dar nesemnificativă în raport cu MCI. La aceasta se adaugă fondurile Academiei Române (care sunt cam 350-400 milioane lei) și alte academii de ramură, de exemplu ASAS (din subordinea Ministerului Agriculturii).

      • Ileana spune:

        Academia Română: buget de 305,601 milioane lei în 2018. (google)
        Mare parte merg pe salarii și pe structura centrală (academicienii), cercetătorilor nu li se decontează deplasări la conferințe sau măcar taxa de participare la conferințe.

        • Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

          Recomandăm surse sigure de informare (Google are limitările lui). Vă rugăm deci să accesați pagina Ministerului Finanțelor – Legea bugetului de stat – Anexa 3 – Bugetele ordonatorilor principali de credite, unde veți găsi bugetul de anul acesta al Academiei Române – 415 milioane lei.

          • Ileana spune:

            Diferența dintre ce am citit în presă și ce apare pe site-ul Min. Finanțelor e impresionantă.
            În fine, nu cred că banii sunt cheltuiți foarte eficient, pentru că salariile cercetătorilor sunt mici (cu excepția CSI), iar avantaje de tip deplasări științifice, acces la resurse etc. nu există (decât dacă „prinzi” un proiect finanțat prin UEFISCDI). Plus obiceiul păgubos de a ține pensionarii angajați până la 80+ ani, ocupând posturi din schema de personal care ar trebui să revină celor ce nu au ieșit la pensie. E foarte demotivant.
            În loc să investească în cercetători, AR se gândea să investească într-un nou corp de clădire pe spațiul verde de lângă sediul central (știre recentă pe hotnews).
            AR ar avea nevoie de un manager profesionist.

  7. Razvan Orasanu spune:

    In calitate de critic al Strategiei de Energie m-am delectat cu acest articol. Totusi, cred ca autorii pot mai mult, in lumina lucrurilor fine prezentate aici – ei ar putea schita o alternativa, o propunere de politica publica inchegata, care sa aiba o noima. Acest lucru ar fi important pentru cititori – astfel am vedea nu doar ce nu functioneaza, dar esenta ar fi si ce se poate face mai bine. Astept asadar, articolul urmator cu speranta si incredere si m-am abonat la blogul vostru.

    • Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

      Răzvan, am spus-o și în articol: trebuie început cu respectarea prevederilor legale, iar aici nu știm exact dacă Guvernul poate fi chemat în instanță pentru nerespectarea propriilor acte emise, în speță HG de aprobare a Strategiei. Fiind o „strategie” nu credem că ea implică neapărat obligația legală de a fi urmată ad literam. Tocmai de aceea Guvernul o poate modifica, conform legii. Dar guvernanții nici măcar asta nu fac, să ancoreze Strategia realităților prezente. Tocmai de asta am spus noi în articolul de luni că poate politicienii sunt ocupați cu culesul ghioceilor…

      Soluțiile macro le oferă Ad Astra, nu are rost să le dublăm noi pe blog. Unul din comunicatele asociației (ai cărei membri suntem) este intitulat astfel: Despre reforma în cercetare – puncte cheie în viziunea membrilor Asociației Ad Astra.

      O propunere punctuală a noastră este să începem cu alocarea constantă a 300 milioane lei (adică aprox 1/6 din procentul acela de 0,18% din PIB ce-l primește Ministerul Cercetării) anual în programele ce vizează resursa umană, pe cele 3 paliere ale carierei: postdoc, tânăr cercetător și cercetător avansat (mulat pe modelul ERC Grants).



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Doi Mici și un Anc


Doi Mici si un Anc

Sistemul românesc de cercetare văzut prin ochii a doi doctori în fizică (Lucian și Octavian) și ai unuia în biologie (Mihai). Publicăm, de asemenea, articole pe teme de act... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

Ptr.poporul ăsta urgentă e doar la UPU.Luciditatea e înlocuită cu neîncrederea, lehamitea si li...

de: Ana Hanes

la "Defăimarea naţiunii - despre un anume viitor"

Cauta articole

aprilie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
30  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)