Home » Analize »Global / Europa »Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Scenariul 6: Juncker se spală pe mâini şi îşi pregăteşte o ieşire „romantică” din scenă

Valentin Naumescu septembrie 20, 2017 Analize, Global / Europa, Opinie, Politica & Doctrine
35 comentarii 6,678 Vizualizari

Puncte cheie:

  • După ce, pe 1 martie, lansa faimoasele cinci scenarii de evoluţie a Uniunii Europene, unul mai neconvenabil ca altul, cuprinse într-un (mult prea) dezbătut dar mediocru ca substanţă White Paper, Jean-Claude Juncker ne-a anunţat recent, în discursul anual despre starea Uniunii Europene, că niciunul din cele cinci scenarii pe care le-a formulat nu este, de fapt, pe placul său şi că el este în favoarea unui al şaselea scenariu: „Europa valorilor”, care să se bazeze pe ambii „plămâni” ai Uniunii, Vest-Est, care să menţină tot ce a fost bun până acum şi să adauge noi valenţe, în care să curgă lapte şi miere şi toată lumea să iubească pe toată lumea, o Europă a deplinei solidarităţi şi a continuării (adâncirii) integrării cu toți membrii ei etc. Ce frumos, nu?;
  • I se reproșase atunci lui Juncker că nu are nicio viziune, că nu propune nimic, că doar contabilizează tehnic, neutru, cinci scenarii posibile. Iată deci “viziunea lui Juncker”. Ne-a spus-o, de la tribuna Parlamentului European. Acum a bifat că ne-a comunicat și propria preferință pentru evoluția Uniunii, una desigur ideală din perspectivă teoretică şi morală (în caz că ar exista o morală în realpolitik) dar pe care nimeni nu o vede astăzi fezabilă;
  • Interesant este însă că Juncker însuşi spune la un moment dat că şansele scenariului 6 sunt mici dar, în fine, să nu zicem că el nu ne-ar fi spus că aşa ar fi mai bine să procedăm. Cum ar veni, mai departe e treaba noastră, dacă şi ce vrem (sau ce putem) să facem cu Uniunea Europeană dar, uite, „scenariul 6 ar fi fost minunat”…;
  • Entuziasmul oficialilor din România, după discursul lui Juncker, a fost (nepermis de) mare, la limita naivităţii. Se şi vedeau revotaţi pentru marile succese ale guvernării. Premierul deja îi „felicita pe toţi românii” pentru victorie (?!), mulţumindu-i „preşedintelui Consiliului European” (jalnică „greşeală şi eroare”, vorba ministrului Educaţiei) pentru ideile generoase formulate despre România, pentru acceptarea în Spaţiul Schengen, în Zona Euro şi în nucleul dur al procesului de integrare europeană. Mai trebuia să iasă românii în stradă, cu steaguri și claxoane, ca în vremurile bune… Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, la rândul lor, credeau că în sfârșit „şi-au găsit omul” la vârful Uniunii Europene (mare lider, maturitate, înţelepciune etc.), în sfârşit auziseră un discurs european în care nu mai era criticat proiectul legilor justiţiei;
  • Spre seară, bula de entuziasm s-a spart, după ce Olanda şi Austria au reamintit sec că, în Uniunea Europeană, deciziile esenţiale aparţin statelor (Consiliului European), nu Comisiei Europene, iar premierul olandez Mark Rutte nu a avut nicio problemă în a-l taxa drept „romantic” pe Juncker, reiterând că Olanda nu a fost şi nu este de acord cu intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Iar Olanda este post-electorală, nu pre-electorală, ca Austria, ca să credem că e vorba doar de o declaraţie conjuncturală;
  • Pe fond, discursul lui Juncker nu a schimbat nimic. Ştiam din 2011 că, pe baza îndeplinirii criteriilor tehnice, Comisia Europeană susţine acceptarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen, şi tot de atunci ştiam că Olanda şi alte state se opun. Noutatea ar fi optimismul debordant şi „vântul în pânzele Uniunii Europene”, pe care le introduce în discuţia publică Juncker, ceea ce nu e rău din punct de vedere tactic şi al moralului cetăţenilor europeni, dar nici nu rezolvă nimic din problemele concrete ale Uniunii. Pe scurt, un discurs care începe să pregătească retragerea pe care și-ar dori-o triumfală și, de ce nu?, regretată de noi toți, din toamna lui 2019;
  • Să fi fost într-adevăr Juncker atât de naiv? Nici vorbă. Seniorul luxemburghez, cu poziţii politice de top în palmares, de peste 30 de ani în politica vest-europeană şi bruxelleză, ştie foarte bine că urmează o reformă dură a Uniunii Europene, condusă de Germania şi Franţa, centrată pe Zona Euro şi pe interesele marilor economii, care va face diferenţa între cei capabili/puternici şi cei mai puţin performanţi (să nu spunem direct între bogaţi şi săraci, căci nimeni nu va recunoaşte asta) şi va oficializa „Europa cu două viteze”. Dar versatul Juncker, aflat în ultimii doi ani ai carierei sale politice europene la nivel înalt, ştie foarte bine să-şi pregătească o ieşire onorabilă din scenă, cu un discurs incontestabil, bazat pe valori, lăsând pe umerii şefilor de stat şi de guvern din Uniune povara deciziilor politice grele, a sancţiunilor care vor urma la adresa rebelilor din Vișegrad sau de unde or mai fi, a modificării Acordului Schengen, a mecanismelor interne ale Zonei Euro şi a regulilor de finanţare, a luptei la baionetă pe care partidele din mainstream o duc cu populiştii de dreapta sau de stânga şi cu naţionaliştii radicali din propriile lor democraţii, fiind nevoiţi să împrumute uneori din arsenalul discursiv al acestora, pentru a-i învinge în alegeri;
  • Urmează, de fapt, să vedem la lucru o Europă a intereselor, și abia pe plan secund o „Europă a valorilor”, în măsura în care va mai fi loc și pentru acestea, dar rămâne de văzut dacă din conjugarea intereselor statelor membre, ca într-un mecanism fin de ceasornic, va rezulta totuși o Uniune Europeană funcțională și rezonabilă, care să ne includă și pe noi, sau dacă falia istorică Vest-Est, cu toate aspectele sensibile care decurg din ea, se va dovedi încă o dată mai rezistentă decât speranțele celor mai optimiști dintre noi.

*

Nu e, aşadar, niciunul din cele cinci scenarii din White Paper pe gustul lui Juncker. Oricum fuseseră contestate, criticate şi, indirect, neacceptate de statele membre şi de opinia publică, în primăvară. Preşedintele Comisiei Europene dă însă acum un semnal politic curios: una e ce crede că se va întâmpla în viitor (nu s-a dezis de variantele expuse pe 1 martie) şi alta e ce ar fi vrut el să se întâmple, adică scenariul 6, enunţat la mai bine de şase luni distanţă. Este, care va să zică, o diferenţă semnificativă între ceea ce doreşte Juncker şi ceea ce crede el că se va întâmpla în realitate.

Juncker pare astfel să se distanţeze de politica reală din Uniunea Europeană actuală şi să vorbească mai mult despre idealurile lui, despre lucruri de care ştie că oricum nu se vor întâmpla, dar care îi pregătesc o imagine de „părinte (re)fondator” al Uniunii, ceea ce evident este fals. Ştim că rolul de „părinte (re)fondator” al Uniunii Europene îl vizează şi noua stea a politicii europene, Emmanuel Macron. Juncker este, dimpotrivă, tocmai imaginea vechii Uniuni Europene, a celei care a funcţionat în ultimele două decenii, cu bune şi cu rele, cea care a atras însă uriaşa presiune pentru schimbare şi protecţie care urcă, de câţiva ani, de la baza societăţilor europene spre Bruxelles.

Preşedintele Comisiei Europene nu este un naiv. Naivi sunt cei care au luat ad literam discursul lui despre starea Uniunii şi așa-zisul „scenariu nr. 6”. Seniorul s-a gândit să dea şah şefilor de stat şi de guvern şi agendei lor tot mai protecţioniste dar și să ridice unor apropiaţi mingi la fileu. A spus că momentul Uniunii Europene este bun, ceea ce o ajută indiscutabil pe Angela Merkel în alegerile de duminică. Dar îi provoacă și pe cei mai duri. Altfel spus, discursul lui Juncker despre starea Uniunii a avut indirect menirea de a îi scoate la suprafață, de a îi provoca pe liderii politici naționali care se opun acceptării depline a Estului (în special a României și Bulgariei, țările cele mai sărace ale Clubului) în jurul mesei decizionale. Discursul lui Juncker forțează, într-un fel, clarificarea opțiunilor și voinței fundamentale a statelor membre. Nu schimbă și nu influențează nimic, dar devoalează intențiile marilor actori. E ca o hârtie de turnesol, care precipită rostirea adevărurilor. Iar premierul olandez, cancelarul social-democrat al Austriei (Kern) și candidatul conservator (Kurz) la funcția de cancelar, cu şanse mari la alegerile din 15 octombrie în pofida vârstei de 31 de ani, au fost primii care au sărit să spună că nici vorbă de așa ceva.

Angela Merkel, mai precaută decât liderii statelor mijlocii, ca de obicei, aflată acum cu doar câteva zile înainte de obținerea celui de-al patrulea mandat de cancelar al Germaniei, a susţinut cu moderaţie „visul lui Juncker” dar a tăcut tactic în privinţa deciziilor de extindere a Spaţiului Schengen şi a Zonei Euro. Discursul lui Juncker a avut și darul de a mai ajuta un pic la victoria Angelei Merkel, întărind încrederea și optimismul votanților germani pro-europeni, care susțin CDU/CSU și vor să audă că ultimii ani de guvernare internă și europeană au fost un succes. Apoi a venit premierul olandez să-i liniștească imediat pe vest-europeni, că nu se vor deschide porțile nucleului central pentru țările periferice, sărace și corupte. Ceea ce a potențat efectul pozitiv al discursului lui Juncker, în Germania și Austria, țări în care urmează alegeri. Bine gândită succesiune de replici. Fiecare şi-a făcut datoria onorabil faţă de cei pe care îi reprezintă: Juncker faţă de cetăţenii Uniunii Europene în ansamblu, Rutte faţă de cetăţenii olandezi, Kern şi Kurz faţă de votanţii austrieci. Aluzia la eşecul Greciei a fost mai mult decât limpede. Şi uite aşa lucrurile vor rămâne pe mai departe tot cum le ştim, în relaţiile Vest-Est. De exemplu, ca s-o spunem direct, aşa cum se prezintă astăzi situaţia, România nu va fi acceptată pe termen scurt şi mediu nici în Spaţiul Schengen, nici în Zona Euro. Punct.

Guvernanții noștri s-au făcut din nou de râs, grăbindu-se să se împăuneze cu iluzii. S-au gândit, probabil, că unda de entuziasm va dura mai mult, nu doar câteva ore, că ar putea-o lungi măcar până la talk-show-urile de seara. Dar discursul lui Juncker despre starea Uniunii, cu tot cu „vântul care suflă în pânzele Uniunii Europene”, nu era pentru ei, ci pentru alții. Nu nouă ne suflă vântul în pânze, dacă nu s-a înțeles semnificația subtilă a speech-ului, în contextul politic actual.

Altora li se ridica mingea la fileu. Și-au dat desigur seama și ai noștri, dar după câteva ore, spre seară, după ce apucaseră să se felicite între ei și să arate românilor că, de fapt, nu înțeleg nimic din limbajul european și din corul bine armonizat al vocilor celor din adevăratul nucleu al Uniunii. Dacă vrem cu adevărat să anticipăm ce se va întâmpla cu reforma Uniunii Europene, să ne uităm mai bine la ce se întâmplă în politica internă a țărilor vest-europene și la semnalele care vin de acolo, nu la simpaticul și detașatul Juncker, aflat în retragere, şi la jocurile lui de imagine, uneori atât de derutante. Iar dacă vrem să şi facem parte din nucleul european, trebuie mai întâi să o demonstrăm prin seriozitatea prestaţiei în politica internă. Altminteri vom rămâne la stadiul în care credem că, citând din clasicii guvernării, „în politică, la fel ca în viaţă, există greşeli şi există erori”…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. JohnR spune:

    Junker nu e nici prost nici naiv. E un visionar. Viitorul e al tarilor din est. Olanda si Austria sunt tari mici care latra la Romania pentru ca inca mai pot. La Polonia nu mai pot sa latre. La cum creste Romania economic o sa ajunga Polonia din urma. Cele doua tari mari din est vor coaliza in interes reciproc si vor fii precum Germania-Franta ale estului. Tarile mici din est se vor alinia. In momentul ala incepe dansul. Rusia va spijini coalitia est pentru a dezbina EU. Vestul va avea o mare alegere de facut. Olanda si Austria nu vor mai conta la momentul acela.

    • memorix spune:

      Ce va pun astia in apa acolo la sediul pesede cu cresterea aia economica :) !?!

      Vezi ca investitiile s’au taiat si de abia se platesc salariile
      Ce industrie mai este are capital strain si profitul pleaca afara, se foloseste doar forta de munca ieftina

      UE se va reconfigura pe nucleul Franta/Germania si cu ce alte tari cu economii mai puternice se vor alatura prin zona aia

      Polonia se da vanjoasa bazandu’se probabil pe figurile de la discursul lui Trump dar nucleul dur nu va sta dupa ei, daca vor face figuri in continuare vor fi lasati pe dinafara (povestea cu vitezele alea), noi vom fi treapta a doua de marsarier traind in visarea noastra pesedista

      Iar cand vor avea de ales intre Olanda/Austria si alte vestice si “tiganii” din est plus polacii cei “vanjosi” cred ca estimenzi gresit ce alegere vor face…

      • Perj Sanctificatu spune:

        UE se va reprofila pe nucleul Germania. Pentru un timp chiar asa va ramane numita ,probabil side effects la un apus plural al majestatii ,e problema lor.
        Chiar ieri imi povestea un polonez ( crescut in Germania , doctor in NL de 10 ani) niste chestii aparent halucinante ( statul german stie un singur lucru ,lebensraum spre est ,statul german nu exista fiind un trib germanic ce a inrobit mai multe triburi slavice , etc etc de gen) ideea este ca nu e ok.
        Cu industria performanta de la ‘ei’ mai usor cu pianul pe scari , depozite de marfa chinezesti si taxe de port nu reprezinta stabilitatea oferita de o industrie reala.
        Problema se pune aproape invers ,cand o sa dea polenta’n foc cred ca Polonia va lasa pe unii pe dinafara . Eu imi prepar singur flaki ,just in case. Si alegeri …ce alegeri ..Italia e in cofa , Spania flamenco ,Belgia e in ramadan continuu , Franta e o Marseille in dezvoltare , nimeni nu alege acolo doar face ce trebuie …aparent incepe sa fie interzis si sa vrei sa alegi ( ma refer la Catalonia)
        O singura tara face front separat in toata ciorba asta ,culmea facand tot ce poate pentru a NU face front separat .Lipsa coloanei vertebrale se manifesta printr-o indoire caracteristica ,asa dreapta-stanga stanga dreapta ,dupa cum bate vantul .

        • Marco spune:

          Nici o constitutie europeana nu permite unei regiuni sa se rupa unilateral. O tara este ca o casa parinteasca , nici un frate nu-si poate lua o camera din casa fara sa se invoiasca cu ceilalti. Catalonia nu a fost nicidata in istoria ei un stat independent ca sa ceara ruptura. ONU prevede ca doar coloniile pot castiga independenta. Catalonia si-a dezvoltat industria, pt. ca istoric Spania vamuia dur produsele englezesti, asfel Catalonia a avut monopolul asupra pietei nationale, de fapt panzeturile din Catalonia erau de 4x mai scumpe decat cele englezesti, s-au imbogatit fortand restul spaniei sa cumpere in paguba produsele lor.

          Daca analizezi in detaliu, nucleul dur al independentistilor sunt stanga radicala CUP, un fel de Syriza, unde crezi ca poate ajunge o tara cu asfel de guvernenti. Regiunea este supraindatorata, daca ar fi independenta, ar avea categoria de junk, noroc ca in locul lor o fac cei de la centru.

          • Perj Sanctificatu spune:

            Insasi ideea de separare imi ridica parul pe maini .Cum ar fi Moldova sa ceara referendum pentru autonomie? Diferentele dintre zonele geografice olandeze sunt de 10 ori mai mari decat cele dintre Moldova si Banat ,de exemplu , sau flamanzi/valoni , Germania la fel .
            Ce ma scoate din minti este ipocrizia EU .Suntem o mare familie fericita in care doar polonezii si romanii strica background-ul sonor ,totul este perfect pentru ca suntem civilizati si eventualele foarte mici neclaritati le rezolvam in armonie si consens total ( cat timp nu este vorba despre polonezi si romani la care ne rastim superior ).
            Modul de solutionare ales ,intregul modus operandi al uniunii este un fail .
            Toate cele scrise referitoare la Catalonie sunt precise ,dar solutionarea aleasa nu ma face decat sa spun ‘lasati oamenii sa se exprime’ , ranjind .
            Bine,din acelasi motiv incurajez multiculti si sunt pro-refugees. Oh ,yes.

  2. MIHAI 2 spune:

    Excelent articol. Intradevar discursul lui Junker poate fi banuit de scopuri electorale in raport cu Merkel aflata la cateva zile de alegeri. Dar nu tot ce a spus omul are conotatii electorale. De exemplu ideea cu MAREA ADUNARE UNIONALA preconizata sa se desfasoare la SIBIU in 2019 ca o adevarata apoteoza europeana a Romaniei. Ce – avem noi alegeri in 2019 ? Participa cineva din Sibiu la alegeri in 2019 ?

  3. Emil Aluas spune:

    Stimate D-le Professor, Scriu si public de aproape 10 ani despre OPORTUNISMUL si AMATORISMUL celor din fruntea UE, incepand cu Barosso, J. C. Juncker, van Rompuy, etc., care, sa-l citez pe Nigel Farage: “au salar mai mare decat a lui Obama”. Nu au fost alesi niciodata, in sens democratic. Privind articolul D-voastra, J. C. Juncker, care este in prezent dat in judecata pentru spalare de bani, nu m-ar mira sa apara si acuzatia de promovarea in fruntea Agentiilor UE, cum este cea Regionala detinuta de Corina Cretu, pe criterii sexologice (nu gasesc un alt termen in aceasta secunda). Prof. Emil Aluas, Activist Politic / Columnist, Presedinte, Fundatia PRO WEST, Cluj-Budapesta. Blog: emilaluas.blogspot.com

  4. neamtu tiganu spune:

    La cum creste Romania economic o sa ajunga Polonia din urma.
    Capitalistii sunt pe marginea prăpastiei și noi cu un pas înainte.

  5. athos spune:

    JohnR

    La cum creste Romania economic? Doamne, sigur ca Juncker nu e naiv, las’ ca suntem noi, John. Romania nu creste economic. Romania a accelerat cererea pe datorie, a redus investitiile publice la un minimc istoric si a pus finantele publice in fata unei perspective incredibil de periculoase, generand cheltuieli uriase cu angajamente pe termen lung, (pensii, etc). Pe de alta parte, antreprenoriatul local este descurajat si turtit de prevederi fiscale aiuritoare, (split TVA), costuri in crestere, (salarii, accize marite la carburanti), amenintat de decapitalizare si criza de cash din piata… Multinationalele care genereaza azi crestere isi revad planurile de dezvoltare in conditiiile aparitiei criza de forta de munca si a cresterii semnificative a costului cu aceasta, si s-ar putea ca in scurt timp, daca aceasta criza se accentueaza, (si se accentueaza prin grija unor guvernanti mai orbi, mai impostri si mai nepasatori decat oricare dinaintea lor), sa se reorienteze catre locatii in alte tari. Ce pare ca nu intelegi nicicum, este faptul ca actuala politica interna este total dedicata clientelei politice si mentinerii captive a acelei parti din electorat care-i asigura sustinere. TOTAL! Nici o alta perspectiva, nici un fel de viziune, nici un fel de grija pentru un statut de real partener, capabil sa-si negocieze o pozitie solida in UE si nu scutirea lui Dragnea&Co de presiunea politica a UE.

  6. stefan60 spune:

    Europa cu doua viteze. Se discuta de multi ani cam peste tot cu exceptia Romaniei. Deoarece nu intelegem ce inseamna.
    Locomotiva va fi binomul RFG – Franta . Vagoanele de clasa 1 ( vasalii) vor fi putine dar vagoanele de clasa 2 ( slugile) vor fi cu gramada. Care slugi vor face tot ce e ordonat pentru a primii banii UE. Problema ca banii astia vor venii pe criterii tot mai severe si justitia va avea o greutate tot mai mare la slugile care se cred smechere. Degeaba vom dori sa calatorim in clasa 1 ( noul Schengen) cit timp sintem in opinci,izmene , preocupati doar de admistii , gratieri colective si manipularea justitiei.
    Se va intelege cu timpul . Pe propria piele.

    • Murphy spune:

      relax! daca nu gaseau pretextul numit coruptie aparea altul (chiar orice!); George Friedman (Stratfor) a spus clar, in noiembrie 2014, la ProTV: Germania foloseste parghiile UE pentru a impiedica dezvoltarea tarilor centrale si estice, care sunt vitale economiei ei bazata pe exporturi

  7. guvidu spune:

    Odată cu creșterea semnificativă a pericolului de război în Marea Chinei de Est, apare necesitatea găsirii altor trasee pentru desfășurarea comerțului cu China. România ar trebui să-și propună să devină un hub al companiilor americane care doresc să exporte în China ,mărfurile urmând a tranzita Marea Neagră și micile republici din Caucaz și Asia Centrală ; acest lucru ar oferi posibilitatea și revigorării industriei românești, îndeosebi a celei alimentare. …Autorul are dreptate : n-o să fim primiți nici în Schengen ,nici în zona euro vreodată. Dacă olandezii și nemții ar fi dorit sincer aceste lucruri, ar fi propus și măsuri punctuale de corectare ,nu numai să acuze ,la modul general, neîmplinirile României în materie administrativă. Ar trebui să tragem rapid concluziile necesare: dacă mai așteptăm mult ca țările “nucleului dur ” să revină la sentimente mai bune față de noi, riscăm să pierdem în totalitate, în favoarea acestora – resursele noastre umane cele mai prețioase ( tinerii noștri dragi) precum și resursele naturale ce ne-au mai rămas.

    • MIHAI 2 spune:

      O parte in resursele umane valoroase si tinere vor ramane sa sustina Romania. Chirila si colegii lui de exemplu tocmai scot un album nou.

  8. mike spune:

    Inca o data domnul Naumescu ne trezeste la realitate (pe unii dintre noi) cu un dus rece si ne “traduce” inca o data adevaratul discurs a lui Junker si sensul acestuia.
    Nu de alta, insa unii afirma pe aici ca prin acest discurs au fost transmise de fapt deciziile guvernelor din vest. Mda, s-a vazut…la 2 ore trei tari mari UE (Austria, Olanda, Germania) au infirmat ce a spus seful Comisiei si au linistit oamenii vestului in privinta aderarii Romaniei si Bulgariei la EURO si Schengen. De fapt, discursul ascunde si o disperare si este un ultim mesaj pentru tarile din est, pentru a reveni la o normalitate (politica, economica, etc.) si pentru a continua traseul european. In caz contrar, se duce la dracu’ tot ce s-a construit pana acum.

  9. StafiloCocul Auriu spune:

    Ca si in viata sunt unii care vor dar nu pot – cum e UK, Norvegia, Suedia, Danemarca -, altii care nu pot dar vor ca Romania si Vulgaria. Unii o scalda din diverse motive ca Polonia, Cehia, Slovacia si Ungaria. Altii cunt prea cruzi, cum Croatia… In principal deoarece strutzo camila UE incepe sa cam puta a golaneala geopolitica pusa in slujba unui asa-zis nucleu dur format apropoape in totalitate din germanoizi = Benelux, nemtii, austriecii si francii care detin Franta; care se distanteaza de NATO si de USA si incearca apropieri periculoase, pe spinarea noastra, de EURASIA. Drept urmare, sa nu ne miram ca in curand se va sparge buboiul acesta germanoid fara sens in Europa mileniului trei si sa fim pregatiti.

  10. F. P. spune:

    (1) V. N. ne rasfata cu adevarate delicatese de analiza, pertinente, la obiect si pe evenimente extrem de fierbinti. Analizele de istorie recenta nu au savoarea analizelor evenimentelor momentului, acestea din urma scutindu-ne de eforturile aducerilor aminte si recontextualizarilor. (2) Europa valorilor, bazate pe “ambii plamani” ai Uniunii Europene, Est si Vest, este, de fapt, o Europa bazata pe “un plaman si jumatate”. Restrangerea Europei la Uniunea Europeana este o premisa falsa. Europa este in realitate mult mai mare, “de la Atlantic la Urali”, celebra definitie geopolitica (1959) a lui de Gaulle. Aceasta este “Unitatea Europeana”, diferita de “Uniunea Europeana”. Estul Uniunii Europene este de fapt o jumatate din “plamanul” Estului Europei. Sarcina inlaturarii dureroasei sectionari a Estului Europei trebuie sa fie a intregii scoli europene geopolitice, de la Lisabona la Vladivostok. (3) Raporturile dintre geopolitica marilor/oceanelor si geopolitica terestra/uscatului/pamantului au inceput sa se schimbe. Din cate s-a observat din fenomenele imigratiei, refugiatilor si terorismului, tarile terestre, de interior, sunt mai protejate decat cele maritime, de margine. Din perspectiva acestor puncte tari si slabe, Vestul Europei va avea nevoie de cooperarea de securitate a Estului Europei. Pana la echilibrarea economica a “Unitatii Europene”, intre Vest si Est s-ar putea naste un parteneriat de transfer, nu neaparat formal, privind “prosperitate contra securitate”. Cred ca la scara global-continentala, “Europa intereselor” poate lua si aceasta infatisare.

  11. DragosH spune:

    Domnule Profesor, bun articol!

    Mai jos, in text, am inserat cateva intrebari pentru ale caror raspunsuri (daca exista) multumesc anticipat.

    Potrivit articolului de mai jos din 01.10.2016, Olanda si Austria erau pe primul, respectiv al doilea loc in topul tarilor care au investit in Romania.

    http://www.capital.ro/topul-tarilor-care-au-investit-cei-mai-multi-bani-in-romania.html

    De ce chiar aceste state sunt contra Romaniei?

    Inteleg ca Olanda are interesele ei legate de Portul Constanta, iar OMV (Austria) e interesata de zacamintele descoperite impreuna cu Exxon in Marea Neagra…

    Sa fie aceste interese dovezi ca afacerile influenteaza puternic politica externa a Olandei si Austriei? Va fi candva un “troc” din care si Germania sa se aleaga cu ceva?

    S-ar putea, doar n-o fi vreun Mircea in Romania sa le spuna:
    “După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,
    Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;
    Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,
    De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;
    Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă
    Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă -
    Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,
    Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.”

    Cred ca toti vin dupa resurse (materiale, forta de munca inc ieftina, energetice) si “exporta” profiturile…. catre Olanda (via ING), Austria (via BCR), Franta (via BRD) si nu numai, iar marile multinationale normal ca n-o sa-si tina banii la Banca Transilvania (de exemplu).

    Schengen n-a rezolvat nimic in problema refugiatilor SI a imigrantilor. Mai bine gestioneaza problema Romania cu Politia de Frontiera.
    Romania trebuie sa aiba o economie puternica pt. a-si permite trecerea la moneda Euro (nu vad asta in viitorul apropiat pt. ca nu-s vizionar).
    In Spania (de exemplu) trecerea in Zona Euro a fost simtita in scaderea drastica a puterii de cumparare astfel incat majoritatea regretau pesetas. Am avea de invatat si de la Grecia ceva…

    In Romania o sa facem trecerea “cu Dumnezeu inainte” si cu “ce-o fi, o fi” ?

    Dl. Junker n-a vrut sa spuna lucrurilor pe nume, insa a pregatit terenul pentru un truc vechi folosit de politicieni:
    “Promit multe (ca sa fie alesi) si mai apoi demonstreaza ca vor sa se tina de promisiuni, insa ALTII ii impiedica”.
    Trucul ii va folosi poate la o retragere onorabila.

    Se poate sa fie si o Europa cu mai mult de 2 viteze?

    Ar fi bine daca Romania ar avea viteza ei, inainte, constanta si sigura, pe banda unui traseu bine gandit dinainte.

  12. Caliman I.Eugen consultant independent dezvoltare industriala spune:

    D-le JohnR,
    ,,La cum creste economic Romania, o sa ajunga Polonia din urma”, este cea mi buna ,,gluma economica” anuala despre tara noastra – demna de un 1 Aprilie!Fara investitii industriale de 10 ani, cu un sfert din populatie emigrata, cu o datorie externa catre 100 de miliarde de Euro, cu lipsa a 5 milioane de locuri de munca, cu o crestere economica pe datorie, adica CONSUMERISTA, urmare a adaugarii vinzarilor supermarketurilor straine la PIB (si spolierea antrepernoriatului ce urmeaza), Romania va ajunge din urma …Grecia!

  13. Dan Nicolescu spune:

    O expunere clara, fundamentata pe o buna cunoastere a problemei, ” sine ira et studio ” a situatiei .
    Nu trebuia nici sa ne inflamam superoptimistic si nu trebuie dramatizata peste poate o situatie pe care o cunoastem din interior de citiva ani buni. Ca NU SINTEM PREGATITI sa o infruntam, si ca sintem condusi de 4 ani ( anul de guvernare Ciolos, nu a putut face o exceptie, cu toate bunele intentii , deoarece nu avea sustinere parlamentara ) potrivit vointei noastre liber exprimate , de o gasca de banditi ( care nu se pot gindi decit la o apropiere de singura mare putere care se bazeaza pe aceleasi principii de jaf, si minciun Rusia ), asta este o poveste pe care trebuie sa o rezolvam singuri.
    Ca avind la putere gasca de banditi NU VOM FI IN STARE SA ABORDAM SI SA REZOLVAM situatia potrivit intereselor nationale, asta este o a doua problema, tot a noastra, cu voia Dvstra.

    Singura solutie viabila si favorabial Romaniei, insasi cintinuarii existentei ei ca stat si natihne, trebuie bazata pe doj piloni:

    1. Apartenenta neabatuta la Uniunea Europeana, la centru sau la periferie, cum om fi, dar neaparat inauntru si militind sincer pentru aceasta apartenenta. Acestei lumi ii apartinem, sintem legati s trebuie sa ne legam si mai strins, cultural, economic, fionanciar, cu autostrazi, retele de energie si conducte.
    2. Strinsa legatura, parteneriat strategic si fidelitate fata de Statele Unite.

    Nu joc la doua capete, totul deschis , cu cartille pe fata, cu negocieri la singe potrrivit intereselor tarii, in fiecare aspect. Dar niciodata sa nu fie ouse la indoiala apartenata noatsra si fif=delitatea fata de Unijnea European si strinsele relatii si TOT FIDELITATE fata de Statele Unite,

    AVEM ASTAZI LA GUVERNARE CU CINE FACE ACEASTA POLITICA NATIONALA ? CATEGORIC NU !

    Hotariti-va oameni buni din Romania ce vreti pentru voi si copii vostri !

  14. Ela spune:

    Ok, Junker se spala pe maini, etc., etc. Si…?
    Care este lectia pe care o avem de invatat?
    Cred ca aceasta este singura intrebare care merita sa ne preocupe acum. De raspunsul clar (de preferinta…), pe care-l dam, depinde viitorul nostru statut in interiorul familiei europene.
    Care sunt motivele concrete care fac ca intrarea noastra in Schengen sa nu fie aplaudata de toate palmele UE? Junker, alegerile din Germania, Brexitul, Ungaria, Polonia, Rusia, Ukraina, etc., etc.??? Nu! Singurul motiv este coruptia PUNCT

    Nici mie nu mi-ar conveni sa am la poarta proprietatii familiei mele, un paznic corupt!
    Poate sa fie baiat bun, harnic, sa-i duduie afacerile, daca stiu ca e dipsus sa inchida ochii, sau sa se uite in alta parte, in schimbul unor cadouri, nu il pun paznic. Mi se pare logic!
    E absolut stupid sa il tentez, stiindu-l coruptibil!
    Asta nu inseamna ca-l reneg, sau ca nu-l mai invit la masa mea, ci doar ca nu-l includ in clubul restrans al celor in care AM INCREDERE totala.
    Mi se pare ca depinde doar de el sa ma convinga ca s-a schimbat, ca a evoluat si s-a responsabilizat, iar primul semn edificator va fi cand insasi romanii din tara nu-si vor mai acuza propriul stat de coruptie!

    • Perj Sanctificatu spune:

      Intrarea aia in spatiul respectiv necesita intrunirea unor criterii ,toate numite ,elaborate si numerotate. Romania le-a bifat pe toate .
      Neprimirea tarii in spatiul respectiv reprezinta in conditiile astea o marlanie . Ca sa nu zic ilegala ,ca in Europa legal e ce convine unora.Ca nu ma gandesc ce mai inseamna moral…

      • Ela spune:

        In opinia mea nu este o “marlanie”, sau mai bine zis, depinde de unde priviti…
        Cine a stabilit lista de criterii, a facut-o judecand dupa “el”, adica a considerat ca oamenii sunt de buna credinta, corecti si de incredere, si ca tot ce le li[pseste incape pe o lista exhaustiva. Asta a fost inainte sa remarce ca romanii sunt imprevizibili, la capitolul “coruptie”.
        Intr-adevar, daca in Occident, majoritatea hotilor sunt saraci si needucati, in Romania coruptia este sistemica, varful piramidei fiind complet viciat. Diversii sefi si sefuleti fura “de placere” si o fac in haita, bine organizati, ai asta pentru ca “pot”, nu de nevoie!
        Poporul este exasperat, nu-i mai suporta, oamenii manifesta si sustin DNA contra Parlamentului in frunte cu sefii lui, si dvs gasiti “ilegal” ca familia europeana nu ne primeste cu bratele deschise in Shengen?

        • Perj Sanctificatu spune:

          Lista de criterii este de ei facuta si gratios inmanata intru completare Romaniei .
          Ca pe parcurs s-au intamplat alte chestii – de ambele parti , pana si datele problemei – este altceva. DIn punctul meu de vedere marlania este evidenta ,am dubii daca este clar ilegal ( este un contract la urma urmei ,o parte si-a indeplinit ce era de indeplinit iar cealalta parte se duce cu vantul in panze – citat)
          La capitolul coruptie sunt un pic reticent , am profunda placere sa traiesc intr-un stat civilizat unde coruptia este tratata intr-un mod la fel de civilizat ,prin ignorare. In rarele cazuri cand se afla ceva si in si mai rarele cazuri cand media afla coroborat cu si mai si mai rarele cazuri cand vrea sa scrie despre se confrunta cu un ‘ nu oferim acest gen de informatii presei ‘ sec ,urmat de o civilizata invitatie afara pe usa ( caz concret acum doi ani , primaria orasului A.).
          Diferenta intre coruptia din Romania si coruptia din statele civilizate este modul de perceptie , nu existenta sau amploarea ei . Cazuri de coruptie care in Romania se lasa cu scandal media si caderi de capete in alte tari sunt chestii picante de citit in pauza.
          Exemple din ultimele 3 zile ( 2 si un pic,mai exact ):
          - sef politie mita pentru parc auto la producator de masini
          -300 si ceva de kg cocaina sau heroina in port la un muncitor de acolo
          -staff universitate cu cheltuieli de te doare capul
          Wrist slaps ,wrist slaps ,problema sunt romanii si polonezii ,nothing to see here.

        • Perj Sanctificatu spune:

          Eram cu ochii in 3 monitoare si am citit pe sarite ,acum am citit complet .Pe puncte:
          -se pleaca de la premiza ( evident gresita ) ca ‘el’ e o chestie perfecta , apogeul evolutiei , altruismul personificat , biologicul transcens . Nimic mai fals, din contra: s-au zvarlit niste cerinte foarte mari intru folosul mai mult partii celelate .Bani au fost cheltuiti .Repet ,cerinte indeplinite fara cracnire.
          -in occident majoritatea hotilor sunt saraci si needucati – > incep sa pun la indoiala cunostintele dvs. referitoare la occident. Pe scurt , nu e asa .
          -coruptia la nivel de stat este sistematica prin ea insasi .Este singurul mod in care poate fi acoperita ,rezultand o media curata in care totul e bine ,nu se intampla nimic rau aici ,romanii si polonezii ne trag civilizatia in jos. Sa ne gandim la un ministru care a platit meleoane unui sef de cartel folosind fiscul ca instrument de plata ( gh gh , damn cool ,i mean apreciez) ,dupa care cand a rasuflat in presa si-a luat concediu dupa care s-a intors in alta pozitie high ranked. Guess what , nu era vorba de Romania.( tot ce am spus e verificabil pe www).Ca urmare nu accept sa fiu lecturat despre coruptie de catre ei ,e jenant.
          -poporul nu este exasperat . O mana de bloggeri care trebuie si burta lor sa manance + niste tineri ( printre care multi ciudati …nene da’ ciudati rau) nu reprezinta poporul.

          Aici trebuie lucrat ,la “poporul” .

        • Perj Sanctificatu spune:

          Azi am scapari ,inca una si ma duc , faza cu ‘familia’ .
          Hehe.
          in termeni de familie eu vad o mama asexuata cu vreo 2 tati impotenti dar adanc in bdsm’n stuff care trag de mana vreo 2 copii ai nimanui in timp ce se burzuluiesc la vreo 7-8 orfani care culeg cartofi contra paine si acoperis.
          Nu’s eu fan Oliver Twist dar macar el singur a avut o sansa.

      • Constantin spune:

        Si eu m-am gandit mult la chestiunea asta cu criteriile. Ma astept ca, odata cu punerea in discutie a respectarii lor de catre state precum Polonia si Ungaria, spre exemplu, acestea sa fie monitorizate prin mecanisme tip MCV si sa fie excluse din spatiul Schengen. Pentru respectarea principiilor si consolidarea criteriilor, desigur.

        • Perj Sanctificatu spune:

          Sunt socat de cate criterii de baza nu respecta Franta,Germania,Belgia,Olanda ( Norvegia,Suedia nu mai vorbesc,dar ele sunt altceva).
          La fel de socati ar fi romanii sa afle de exemplu ca sistemul de protectie al consumatorului din Romania este net superior oricarui mecanism de gen din occident . Sau ca Politia de Frontiera ( scuze nu stiu denumirea oficiala) ar putea da lectii de eficienta oricarui organism similar Schengen.
          Stii care e prima recomandare pe pagina unde afli cum poti rezolva probleme aparute cu dentistul? Ti se spune destul de sec sa cauti altul.Just like that. Comentezi ? Neadaptatule din est care esti tu.

  15. Kurt spune:

    România, va intra destul de curând în Schengen. Cancelara Angela Merkel a declarat în faţa TV în plină campanie electorală conceptul ei despre UE în care „toţi“ să participe şi sa adere curând la Schengen (Olanda şi Austria se vor alătura cândva Berlinului în problema Schengen- pro România ). Cu totul altfel e cazul ZE zona Euro.

    … .. Nu e, aşadar, niciunul din cele cinci scenarii din White Paper pe gustul lui Juncker….. Juncker pare astfel să se distanţeze de politica reală din Uniunea Europeană actuală şi să vorbească mai mult despre idealurile lui, despre lucruri de care ştie că oricum nu se vor întâmpla, dar care îi pregătesc o imagine de „părinte (re)fondator” al Uniunii, ceea ce evident este fals…. „…

    Mai bine nu se poate formula.

    Conceptul UE.27 e atât de controvers conceput 2017 de E. Macron la Paris, la Varşovia/Budapesta, etc. încât nu se poate ghici azi cum se va realiza „refondarea“ UE. Nu-mi place de loc „refondarea“ UE. Unitate în diversitate e de la început conceptul UE promiţător si atractiv. Subsidiaritatea mai bine definită şi aplicată în atributiile şi structurile UE.27 ar putea fi o cale de compromisuri acceptabile la Bucureşti pentru România. Deja la conceptul de apărare al UE nu prea sunt soluţii azi şi mâine. E. Macron a vorbit acum la ONU despre „multilateralitate“, concept contrar celui din discursul lui D. Trump la ONU. Parisul vrea ca Versailles să strălucească pentru GRAND NATION, cu diplomaţie „multilaterală“ (Iranul, Coreea de Nord, Libia, Siria, etc.) cu sau fără rezultate concrete. E conceptul unei „mari puteri“ din consiliul celor 5 cu veto în ONU, e modelul francez (Ukraina de est, Transnistria, Georgia, Crimea ??) de ieri de azi şi de mâine.

    In UE decizille se iau în „consiliul“ şefilor de stat (Europäische Rat). In nici un caz la J.C. Juncker, seful comisiei UE, la Preşedintele reprezentativ al UE.27 D. Tusk sau în parlamentul UE.27.

    Care sunt interesele externe ale României 2017- 2017 în UE.27? Care priorităţi (fără iluzii) pentru preşedinţia 2019 UE.27?

  16. Lucifer spune:

    Gata,domnul Naumescu a re-devenit lucid.Da,domnule Naumescu,aveţi dreptate:”România nu va fi acceptată pe termen scurt şi mediu nici în Spaţiul Schengen, nici în Zona Euro. Punct:”
    O nouă cortină va cădea peste Europa,dar o Cortină de Catifea.De ce?Păi este simplu:
    -”noua Europă” germano-franceză se va poziţiona ca anti-atlantistă şi pro-Rusia
    -ţările de Est au devenit un balast economic pentru “noua Europă”,devenite costisitoare financiar,cârcotaşe şi,vai,prea pro-atlantice(…)
    -”noua Europă” vrea să devină nu numai o mare putere economică ci şi o mare putere politică cu drept egal în împărţirea noilor zone globale alături de celelalte mari puteri SUA,China,Rusia.
    Aceste fiind zise,ce mai poate face România?Dvs.aţi zis “punct”,eu zic doar “nimic”.
    Ba da,se poate face ceva.Să ne vedem de interesele noastre care sunt în zona noastră şi în Est(Moldova).De exemplu propunerea poloneză Intermarium susţinută şi de SUA,poate şi de UK.Pe mine m-ar tenta O ALTĂ UE Central şi Est Europeană sub tutela/controlul SUA+NATO.Cu posibile legături economice cu Estul-Asiatic (Ucraina,Rusia,etc)…
    Şi,vorba lui Eminescu:”de-o fi una,de-o fi alta,ce e scris şi pentru noi/Bucuroşi le-om duce toate…/”

    UE a murit?Trăiască Europa NOASTRĂ!

  17. Horia spune:

    Mai exact, România nu se încadrează nici macar la categoria “pasăre chioara”. “Punct.”

  18. Constantin spune:

    Of, Doamne, ce ton pesimist are articolul acesta! Nu vreau să aduc nicio critică textului, aș vrea să-l consider pur și simplu realist. Evit să-i contest concluzia, nu îndrăznesc să-i contest premisele.

    Pentru o perioadă lungă, după opinia autorului, nu se va schimaba nimic în raporturile Europei cu țara mea, nu vom putea schimba în bine lucrurile [în interior] și nu vom putea schimba percepțiile și atitudinea statelor membre UE față de România. Ce-mi rămâne oare de făcut dacă vreau să trăiesc normal?…Doar să mă mut în altă țară. Unde?! Locuiesc în București.

    M-aș muta în altă capitală, în Ljubljana, bunăoară, sau în Bratislava. Sunt capitalele unor state OK, despre care nimeni în Europa nu vorbește de rău. Le-am vizitat pe amândouă și (probabil în mod greșit, nu-mi dau seama) n-am observat vreo forță economică deosebită, spre exemplu, sau o dezvoltare mai puternică decât la București, oameni mai dezinvolți ori mai cosmopoliți etc. Trebuie să recunosc că am văzut ceva mai multă grijă a edililor pentru urbe, dar cam atât. De fapt nici nu mă așteptam ca Slovenia, după perioada dramatică a desprinderii de fosta Iugoslavie, să fi șters cu totul urmele conflictelor, dar am găsit mai multe urme ale economiei și vieții socialiste decât mă așteptam. Zagrebul mi s-a părut și mai trist. Cum ziceam, nu speram să fie mai apropiate de Paris, sau Viena, dar…Poate emigrez la Riga, Letonia este de asemenea un stat despre care se vorbește la modul pozitiv. N-am vizitat Letonia, economia ei este, însă, după cum arată statisticile, firava, iar apartenența la fosta URSS nu se poate să nu fi lăsat urme în societate. De fapt, mi-aș alege mai degrabă un oraș din Franta, Spania sau Italia, de care mă simt mai apropiat….

    Din altă perspectivă…Oare la ce se aștepta Uniunea Europeană când a început integrarea statelor?! Există (și au existat mereu) diferențe remarcabile între statele vechi membre ale Comunității Oțelului, cum se aștepta cineva să nu fie dificil de înlăturat diferențele față de noii membri?! Izolarea lor acum ajută cumva integrarea? Dacă nu integrarea s-a dorit, de ce au fost invitate să adere? Care au fost așteptările, dacă nu cele expuse acum clar de domnul Juncker în Scenariul 6? Respingerea României (stat profund proeuropean) și Bulgariei, ori a altor state estice, determină la nivelul acestora atitudini de respingere a politicilor europene. În lipsa unor mecanisme de convergență eficiente, UE se îndreaptă spre disoluție, nu spre întărire. Asta au dorit fondatorii UE, doar o federatie franco-germană, după 50 de ani de eforturi? Puteau s-o facă mai demult, ca BENELUX, bunăoară. Europa este mai degrabă, după opinia mea, ceea ce scrie în Scenariul 6, nu în discursul de pensionare al d-lui Juncker.

  19. MariS spune:

    În cazul de faţă consider mult mai grav faptul că în UE, iată, se “cântă” pe mai multe voci, decât faptul minor că politicienii noştrii au decodat greşit “partitura”. Sper ca acest lucru să nu devină .. “tradiţie”.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


În memoria Regelui Mihai

În memoria Regelui Mihai - Bach: Ricercar a 6 (din Ofranda Muzicală) - Andrei Vieru

E randul tau

De acord ca tabara PSD este extreme de flexibila in materie de idei. Ce spune autorul nu e valabil d...

de: r2

la "Dacă treceam la monarhie în ’90 ar fi fost mai rău"

Cauta articole

decembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)