vineri, martie 29, 2024

Schengen – obiectiv de etapa. Nevoia unui obiectiv de tara!

S-a promovat ideea ca aderarea Romaniei la Schengen poate fi sustinuta si asumata ca un obiectiv de tara! O cataloghez ca fiind o abordare falsa si neconstructiva.

De ce? Pentru ca este un obiectiv prea marunt. Da, intr-adevar nu exista integrare deplina in spatiul european fara o aprofundare a celor 4 libertati, dar  bifarea acestei etape nu trebuie sa indeparteze existenta unei ambitii nationale de a ne fixa un obiectiv sau mai multe obiective majore de tara.

Semnificatia unui obiectiv major de tara transcede scopurile punctuale, de etapa, ce se configureaza mai degraba in instrumente care au menirea de a crea pas cu pas acel obiectiv major de tara. In acest sens Schengen nu este decat un obiectiv de etapa, intermediar!

Integrarea Romaniei in Schengen, ca si adoptarea la un moment dat a monedei euro, nu sunt altceva decat instrumente, etape pe care Romania le-ar putea folosi in atingerea obiectivelor sale.

O serie de astfel de instrumente pot foarte simplu a fi indentificate, de la o diplomatie solida, atat economica, sociala si culturala pana la un sistem integrat destinat platformelor de export ale Romaniei pentru zonele non-UE sau folosirea sistemului fiscal pentru crestere economica reala.

La un alt nivel, unul mai cuprinzator, obiectivele Romaniei ar putea fi: reindustrializarea tarii, ambitia de a fi cel mai mare producator agricol bio, Romania – perla turismului european, sa avem in cativa ani 3 universitati in top 100 universitati din lume, dupa care sa ne preocupam sa ajunga una in top 10 si alte doua in top 100, sa avem cele mai multe proiecte de cercetare aplicate pe cap de locuitor, sa ridicam ambitii in exportul manufacturier de lux, etc. Sau toate la un loc.

Deziderate suficient de mari care inglobeaza o serie de alte obiective intermediare ce contureaza practic o viziune pe termen lung pentru Romania.

A urmari prosperitatea la modul general nu este suficient!

Implicatiile aderarii la spatiul de libera circulatie sunt numeroase, iar una dintre cele mai importante este mesajul politic de Incredere. In acest moment, cel mai mare “bun european tranzactionabil” este increderea. Increderea, ca si respectul sunt cele mai valoroase „active” pe care le poate detine o tara, o organizatie sau o persoana. Ambele in schimb se castiga greu si se pierd extraordinar de usor!

Implicatiile economice sunt de asemenea de o importanta deosebita, astfel ca putem vorbi fluxuri de capital, de fonduri de investitii, de costuri mai scazute privind imprumuturile, s.a.

Economia si eficientizarea din domeniul transporturilor este evidenta si a fost indelung comentata. As nuanta totusi ca acest lucru este si mai pregnant in conditiile in care exportul Romaniei este orientat in proportie de peste 70% catre spatiul UE.

Cu cat gradul de incredere creste, cu atat – bunastarea mediului de afaceri, a populatiei,  banii colectati din taxe si impozite la nivel guvernamental, banii alocati investitiilor – cresc, aducand  plusvaloare economiei si asezand-o pe un trend crescator.

Polemica Schengen fara de sfarsit…

In cazul aderarii Romaniei la Schengen inca se prefigureaza riscul de a cadea intr-o polemica agasanta si fara o finalitate constructiva.

Orice lucru inglobeaza in constructia sa atat aspecte negative, cat si aspecte pozitive. Neaderarea Romaniei la spatiul Schengen nu face exceptie acestei reguli si ne confruntam in continuare cu granite inchise, cu mesaje contradictorii, pe alocuri neinspirate ale decidentilor politici romani. Declaratii ce au ca efect o grava decredibilizare a Romaniei si aruncarea intr-o zona si mai intunecata de desconsiderare.

In final, aspectele pozitive sunt la fel de importante de reliefat, poate chiar mai importante.

Avem in acest moment o imagine clara asupra perceptiei Romaniei in exterior, lasand la o parte conditionalitatile de ordin politic intern ale Germaniei sau alte situatii de acest gen. Reprezinta pana la urma o constatare si un punct de plecare sincer.

Epopeea MCV-ului a dus printre altele si la solicitarea ministrului de justitie ca acest mecanism sa devina un panou, un tablou mai clar. Trasarea unor indicatori si parametri precisi cu siguranta se vor constitui intr-un aspect pozitiv pentru Romania.

Sigur luand in considerare faptul ca MCV-ul NU ESTE o conditionalitate REALA in patrunderea in spatiul de Schengen, el fiind folosit mai degraba ca o justificare diplomatica a unei decizii politice deja luate pe alte baze. Cu atat mai mult clarificarea acesteia este imperios necesara. El este in acest moment ambiguu, vag, generalist si din pacate deschis introducerii unor alte capitole restrictive.

Este, cum s-ar spune aproape „un organism viu”!

S-a vehiculat ca o solutie reluarea ofensivei diplomatice pentru realizarea acestui deziderat. Bineinteles este un lucru pozitiv, DACA si doar DACA va fi facuta in anumite conditii.

In primul rand daca se va adresa fondului, nu doar formei. In mai multe cuvinte ar insemna ca initierea unei campanii diplomatice, derulate exclusiv sau punctual pentru realizarea acestui deziderat nu ne va ajuta foarte mult, chiar daca realizam obiectivul in sine.

De ce? Pentru ca vom avea acceasi perceptie defectuoasa la nivel european si asta nu ridica foarte mult gradul de incredere. Si gradul de incredere este de fapt cel care ne intereseaza in mod deosebit.

In schimb, daca vom integra aceasta campanie diplomatica intr-o strategie pentru comunicarea unei imagini corecte a Romaniei, strategie care sa aiba o viziune clara, atunci vom incepe sa castigam.

Daca vom adauga la aceasta campanie sau ofensiva diplomatica si componente de diplomatie sociala, economica, culturala atunci ne vom apropia  de un rezultat mai bun.

Sa fim seriosi, nu suntem rusinea Europei! Suntem un popor liber, mandru, destept, creativ, muncitor, mandru. Si trebuie sa o spunem cat mai des si pe mai multe voci.

Avem tot dreptul sa fim NU codasii Europei ci mandria Europei.

Trebuie doar sa ne trezim din acest marasm si sa ne apucam de treaba. Avem o ceata, o perdea pe ochi pe care trebuie sa o dam la o parte!

Putem privi experienta Schengen ca o lectie de maturitate pentru diplomatia romaneasca si poate, de ce nu, o sansa de renastere.

Iata de ce spun si repet ca integrarea in spatiul Schengen este doar un obiectiv auxiliar si trebuie privit ca atare. Un instrument foarte important, dar totusi un instrument.

Orizontul trebuie sa fie mult mai departe!

Distribuie acest articol

17 COMENTARII

  1. „Sigur luand in considerare faptul ca MCV-ul NU ESTE o conditionalitate REALA in patrunderea in spatiul de Schengen, el fiind folosit mai degraba ca o justificare diplomatica a unei decizii politice deja luate pe alte baze.”

    În această privință faceți greșeala de a prelua retorica guvernului Ponta, care încearcă să mute vina pentru neintrarea în Schengen pe discursul politic anti-imigranți din alte țări, pe romi și pe alte categorii sociale care, chipurile, ar invada Europa.

    Atâta timp cât țigările de contrabandă se vând ziua în amiaza-mare în București, atâta timp cât interlopi de toate națiile trec nestingheriți granițele României (deși legal nu au voie s-o facă), România dovedește cu vârf și îndesat că acele criterii tehnice îndeplinite pe hârtie nu fac doi bani, dacă la butoane se află funcționari corupți. Vameși corupți, polițiști corupți, judecători corupți. Și o nepăsare a politicului, aflat de cele mai multe ori în complicitate cu corupții. Ăsta e motivul pentru care ni se leagă de gât MCV-ul ăla. Ăsta e motivul real pentru care nu suntem admiși în Schengen. Restul sunt povești de-ale USL-ului pentru prostit electoratul.

    • la o analiza obiectiva, oare doar prin Romania trec interlopi? oara nicaieri in spatiul Schengen nu se mai intampla astfel de lucruri? stirile cu marfurile de contrabanda confiscate in Italia, Germania, Olanda etc nu le vedeti, chiar sa fie facaturi? De ce se arata cu degetul la greseli care exista si in alte state…niciodata, dar absolut niciodata nu va exista un sistem Schengen functional 100%, mereu vor fi scapari de acest gen..nimic nu este perfect.
      si mai mult, e scris negru pe alb ca aderarea Romaniei la Schengen este un drept pe care l-am obtinut pana la urma cand am intrat in UE…hai sa nu ne mai furam singuri caciula, ca oricum au grija sa ne-o fure altii

      • Au aparut postaci si aici?

        Diferenta e de statistica, incearca sa compari Oborul cu orice piata din vest-ul Europei.
        Piata Omnia din Atena nu ar trebui sa fie nici ea in Schengen.

        Cred ca nu intelegi, ca planul trebuie sa si-l faca romani. Nu e treaba Europei decat sa spuna daca ii place sau nu de Romania. Si stii ceva? E dreptul lor. Sunt tarile lor.
        E treaba Romaniei sa se faca placuta daca vrea in clubul lor. Si pentru asta e nevoie de o schimbare structurala.
        Nu poti sa bifezi de dragul de a bifa. Romania trebuie sa devina o tara decenta pentru ea insasi intai ca sa poata sa stea la masa cu UE.
        Si stii ceva? Sunt o gramada de romani care inteleg asta. Si vad ce se intampla in jurul lor. Si aia sunt adevarata speranta a Romaniei. Nu aia care impusca note.

  2. in loc sa se stabileasca un obiectiv mare, concret, strategic, se aleg tinte mici, care daca nu sunt conectate, nu au nicio valoare. ar fi timpul sa fie elaborat un plan, dar va fi interesant de vazut cum vor respecta oficialii acest plan (mai ales ca la noi cu fiecare guvernare se ia tot de la zero)

  3. ,,Sa fim seriosi, nu suntem rusinea Europei! Suntem un popor liber, mandru, destept, creativ, muncitor, mandru.”

    wat?? joke, right?

    • suntem un popor de prosti, de analfabeti, de smiorcaiti si de vaicarici…o astfel de parere ar fi oare mai potrivita? ne-ar ridica moralul?! ma indoiesc

      • Domnu’ George, pai daca tot suntem atat de mandri, liberi, mandri, destepti, mandri, creativi, muncitori, si mandri, sa nu care cumva sa cadem in duhul slavei desarte si al iubirii de stapanire, cu moralul nostru atat de ridicat… ca nu cumva sa ii osandim si sa ii ocupam de tot pe prostii, lenesii si slabii aia de nemti, olandezi, finlandezi si englezi…

    • Fara supatare, domnule Ics, dar autorul articolului are perfecta dreptate:

      1. „nu suntem rusinea Europei!” – se pare ca ne disputam acest invidiat titlu cu bulgarii, iar juriul inca delibereaza.
      2. „Suntem un popor liber” – de exemplu, suntem liberi sa alegem (periodic) daca vrem sa fim condusi de hotii si imbecilii unora sau de imbecilii si hotii altora. Ce libertate mai mare se poate inchipui?
      3. „mandru” – astfel incat ne suparam cu regularitate pe investitorii straini! In schimb „pupat toti piata independentei” in problema tezaurului, a fundatiei Gojdu si a autonomiei teritoriale.
      4. „destept” – vedeti va rog baietii din domeniul energiei, si altii asemenea.
      5. „creativ” – afirmatie incontestabila, la cate feluri de a fenta legal… legile am gasit pana acum.
      6. „muncitor” – in asa hal ca i-am speriat si pe altii cu rezultatele in domeniul prostitutiei, cersetoriei si abilitatii la „alba-neagra” sau „recuperarea” portofelelor.
      7. „mandru” – (reloaded, presupun) – fapt dovedit de reactia populara vehementa la umilintele indurate de la mai-marii zilei.

      Acum e clar?

      • Vai, domnule iosiP, dar ce mare nepatriot sunteti! Ptiu! ;)

        Am impresia ca cu oameni ca dumneavoastra nu vom putea construi comunismul veci, daramite sa ne facem norma de cincinal devenind:

        – perla turismului european,
        – sa avem in cativa ani 3 universitati in top 100 universitati din lume, dupa care sa ne preocupam sa ajunga una in top 10 si alte doua in top 100
        – sa avem cele mai multe proiecte de cercetare aplicate pe cap de locuitor
        – sa ridicam ambitii in exportul manufacturier de lux, etc.

        …Sau toate la un loc…peste noapte – noapte din aia care naste caini cu covrigi in coada.

    • Nu nu e joc, atita doar ca autorul n-a specificat si distributia! Problema: avem doua multimi/seturi, una cu attributele poporului roman, alta cu tarile lumii. Cum se distribuie multimea attributelor alea frumoase enumerate de autor, relativ la multimea tarilor lumii, aia e chestia. Ce folos pentru statul roman (pe care-l doare’n cot in tot cazul, (cel putin statul prezent, reprezentat de alde lacatus-mecanic zgonea, vv ponta si krin, ailalalti tot au mai convins un Daniel Funeriu sa puna umarul si inca o multime de alti profesori universitari romani din strainatate macar prin sub-comisiile de pe la Comisia de Acreditare a Diplomelor, fosta comisie Andruh, pe care i-a concediat foarte misto, alde pop si cu abramburica…pe toti..etc) , de expertiza de multe ori de exceptie a romanilor raspinditi prin lume, si nu putini, ba dimpotriva), ca romanii sunt destepti asa cum bine zice autorul cind creativitate lor e valorificata nu de Romania, ci de Germania, Franta, USA si Canada! Aceiasi chestie se aplica si muncitorilor priceputi: majoritatea muncitorimii harnice originara din Romania, nu lucreaza pentru Romania, ci pentru Italia si Spania (acu nu zic ca Romania s-a golit complet de oameni destepti si de muncitori priceputi, da’ vreau sa sublinez un lucru)! In schimb „mindria” si „demnitatea” au ramas foarte klumea in patria muma! E plina politichia romaneasca (leadershipu’ cum s-ar zice) de romani drepti ca bradul, „mindri” si „demni”, da ce folos! Si asa o mica sugestie pentru autor, in general la oamenii destepti si creativi (doua dintre attributele enumerate de dv), o sa gasiti mai putin „mindrie”, si mai multa umilinta, de regula „mindria” e verisoara buna cu prostia…dupa cum vedeti, se cam inchide cercul..

      • Eu ma intreb cat de reprezentativi pentru poporul roman sunt expertii de exceptie si muncitorii priceputi la care va referiti.

        Ca daca ne uitam la parlamentarii romani (reprezentativi prin definitie) putem conchide ca suntem un popor de hoti…

        In rest va dau dreptate, caci asa cum ne invata intelepciunea populara (pai vedeti?), „prostul pana nu-i fudul…”

  4. Felicitari autorului pentru acest text lucid!

    Aveţi dreptate, Spaţiul Schengen este un instrument doar, nu un obiectiv mare.
    Un obiectiv naţional, odată atins, modifică fundamental chipul tarii respective. Nu este cazul cu acest obiectiv instrumental. Grecia este membra a Spatiului Schengen si a Zonei Euro. Şi? A scutit-o cumva asta de umilinţa teribilă de a vedea cum „fraţii” europeni o ameninţă şi o şantajează pentru a o împiedica să organizeze un referendum în urmă cu vreo 2 ani? Au fost scutiţi grecii de a fi calificaţi drept puturoşii, escrocii, evazioniştii Europei?
    Nu, etapa Schengen nu este un obiectiv mare, de ţară. Nici chiar integrarea euroatalantică nu a fost Marele proiect, ci doar marele instrument pe care unii nu au ştiut să-l folosească din 2004 şi până acum.
    De ce am ajuns sa dezvoltam obsesii aproape microbiste (să câştigăm calificările, ura!, sa câştigăm grupa, ura!) legate de orice etapa din procesul de integrare europeană?
    Probabil că nu avem capacitatea de a privi mai departe de atât, iar liderii noştri nu sunt destul de vizionari, sunt mărunţi.
    Si nu pentru ca am fi mai prosti decat altii, ci pentru ca suntem egoişti şi suntem conduşi de oameni egoisti, oameni care preferă sa vadă foarte aproape de propria piele, de propriile interese, în speranţa că, dacă-şi propun ţinte mici, or sa reuşească mai uşor şi nu o se li se deconteze eşecul.
    Egoismul obtureaza orizonturile şi nu reuşeşti sa vezi binele dincolo de tine şi ai tăi. Marile proiecte implică obligatoriu generozitate, altruism, optimism în serviciul celorlalţi.
    Ce, nu poate fi societatea românească o societate activă, creativă şi sănătoasă? In 2-3 decenii poate deveni. Irlanda a reuşit. China este pe cale să reuşească ceva colosal. Brazilia va reuşi şi ea. Multii au reuşit, noi de ce nu? Putem reuşi cu o condiţie: să gândim viitorul comun in termeni de „noi, al nostru”, iar nu de „eu, al meu”. Pentru că in „noi” încape şi „eu”, dar invers nu se poate.
    Domnul Băsescu şi-a ratat rolul istoric şi a irosit timpul acestei naţiuni. Nu din reacredinţă, nu cu intenţie, ci din nepregătire pentru rolul de preşedinte, din cauza propriului temperament şi din cauza istoriei personale complicate.
    Soarta i-a oferit o şansă reală în 2004, dar şi-a bătut joc de ea încă de la început, din decembrie 2004, imediat dupa alegeri. A avut în mână toate cărţile pentru Marele Joc, dar a preferat confruntarea politică cocoşească. Cred ca acum realizează ce a făcut, dar este prea târziu. Mai are la dispoziţie, în mod real şi practic, mai puţin de un an de mandat. Apoi, încep campaniile electorale pentru alegerile europene şi prezidenţiale şi nu mai este timp pentru realizări seriose. Acesta-i motivul pentru care îşi menjează orgoliul si pretinde azi că accesul în Spaţiul Schengen este „marele obiectiv naţional”. Nu e! Dar, dacă s-ar realiza, ar fi singura sa reuşită politică de oarecare însemnătate, restul este scrum.
    Trist destin politic, dar nu i s-a dat, ci l-a ales personal.

  5. Obiectivul de tara este cel dintodeauna si pentru toate tarile! Realizarea puterii si subsecvent a prosperitatii cum au facut-o toate tarile care binemerita de la admiratia si respectul tuturor. E foarte clar ce trebuie facut! Nu trebuie inventata roata! Vi se pare ca Iliescu, Basescu, Antonescu, Ponta si toata liota care s-a perindat pe scena sau stationeaza traiesc sub acest deziderat? Vi se pare ca exista sau au existat in Romania nu actiuni dar macar o discutie despre excelenta, cea responsabila de marile realizari? In afara de, ba pe-a matii si umflatul matului, ati m-ai vazut ceva? Chiar si ai cu pretentii de intelectualitate!

  6. Salve,
    1. Daca Romania ar fi tara contributoare la fondurile UE cum ar proceda cu unii care fac ca noi?
    2. Cum se face ca atunci cand cineva vrea sa faca ceva bun in folosul tuturor se gaseste repede un alt cineva care zice ca e prea greu si ca ar fi bine sa facem altceva?
    3. Hai sa vorbim, hai in balarii, ca a face treaba este greu si implica responsabilitate !

    „Daca vrem, putem.”

  7. cat e de usor sa stati si sa carcotiti de pe margine..am auzit astfel de afirmatii mereu si mereu, suntem maestri in a ne taia singuri craca de sub picioare..de unde atat negativism nu inteleg, de ce noi avem o parere asa proasta despre noi? mereu sunt uitati romanii care se remarca, care fac lucruri bune si aduc plus valoare..va raportati mereu la cei care fac tot felul de magarii,sau la clasa politica.. majoritatea celor care carcotesc de pe margine sunt niste delasatori care prefera sa spuna ca nu se poate, sa arunce cu noroi, oricum e mai usor sa mai dai inca o palma unuia lovit de toti

  8. ,,Sa fim seriosi, nu suntem rusinea Europei! Suntem un popor liber, mandru, destept, creativ, muncitor, mandru.”

    Avem un mare deficit de credibilitate. Schengen-ul este despre capacitatea Romaniei de a gestiona corect accessul in UE. Din pacate, numai in ultimile 12 luni am oferit numeroase example ca nu avem discernamantul sa facem deosebirea dintre ‘bun” si „rau”.
    -toata tevatura cu Nastase, discreditarea hotararilor judecatoresti de catre executiv
    -toate problemele de incompatibilitate din parlament
    -imunitatea parlamentara inteleasa gresit, in toata lumea imunitatea este despre opiniile exprimate in parlament si nu protectie impotriva unor actiuni legale.
    -toate manipularile guvernului (monitorul oficial, corpul de control la Educatie) ca sa opreasca consecintele plagiatului lui Ponta (o universitate in Top 10, hai sa fim seriosi)
    – suspendarea presedintelui fara nici o baza, doar pe baza de vot al majoritatii parlamentare
    -ministri, parlamentari cu condamnari definitive?

    In concluzie, nu avem nivelul de credibilitate si comportamentul ambiguu al guvenantilor care dau clar mesajul ca le pasa foarte putin de lege este o piatra de moara. Ceea ce este paradoxal, este ca probabil daca am fi primiti, probabil, politia de frontiera si autoritatea de imigrare nu va performa prea rau si probabil ca-si vor face datoria dar pestele de la cap se impute…

  9. Nu e rau sa privim Romania si Europa ca pe doua platforme plutitoare, si ca
    pentru a fi la nivel cu Europa solutia nu este sa se coboare Europa la nivelul
    nostru (nu ar fi in beneficiul nimanui) ci sa ne ridicam noi la nivel cu Europa.
    Odata egalizate platformele, conceptul „acasa” capata o alta dimensiune.
    Egalizarea asta nu inseamna de loc libertatea de a inunda noi romanii, cu
    romani Europa, ci ar insemna ca Romania a ajuns la capabilitatea de a fi
    casa tuturor „copiilor” ei si ca mai poate chiar si lua in „adoptie”.
    La ziua de azi, Romania exporta romani din plin (nu-i tin buzunarele sa plece
    pe cat ar fi cei care ar pleca) dar importa pe de alta parte asiatici (si probabil
    africani).
    „Liber” inseamna atat a beneficia de drepturi cat si a-ti respecta obligatiile.
    Cel putin in mod egal (daca nu cumva un 49% sa cauti sa-ti fie respectate
    drepturile si un 51% sa-ti respecti obligatiile, incepand mai intai cu a doua)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro