Home » Analize »Opinie »Politica & Doctrine »marginali » Citesti:

Schimbarea din mers – Kelemen Hunor de 3 ani președinte al UDMR

Csaba Asztalos martie 11, 2014 Analize, Opinie, Politica & Doctrine, marginali
7 comentarii 1,027 Vizualizari

Subiect Pe 26 februarie 2011, la Congresul din Oradea, Uniunea Democrată Maghiară din România și-a ales un nou lider în persoana lui Kelemen Hunor, intrând astfel într-o etapă de schimbare de generații, cu implicații în prezentul și viitorul celei mai importante organizații de reprezentare a comunității maghiare din România. Cum arată UDMR la trei ani de la schimbarea liderului, care sunt provocările și perspectivele noii generații de politicieni maghiari?

Analiză

Alegerea, în februarie 2011, a lui Kelemen Hunor în funcția de președinte al UDMR a intervenit în contextul deciziei calculate și pregătite a fostului lider al Uniunii, Markó Béla, de a se retrage treptat din politică, asumându-și un proces profund de schimbare de generații. Echipa lui Markó Béla a „lăsat moștenire„ un brand organizațional cu rezultate recunoscute de marea majoritate a actorilor publici interni și internaționali.

Asumându-și un demers foarte dificil, organizarea și reprezentarea comunității maghiare din România după căderea regimului comunist, UDMR a reușit să fie un factor determinant în modernizarea statului român. Optând pentru un dialog parlamentar în soluționarea diferendelor dintre majoritate română și minoritatea maghiară, Uniunea a fost parte esențială a succesului de integrare euroatlantică a României, reușind să promoveze un cadru legal și instituțional privind protecția minorităților naționale din România. Desigur, acești ani nu au fost lipsiți de tensiuni, de dileme și lupte politice acerbe date de reprezentanții UDMR, care au fost recunoscuți ca având o pregătire peste media clasei politice din România.

Așteptările față de noul lider, Kelemen Hunor, au fost pe măsura moștenirii “preluate” de acesta. Provenind din pepinierea de cadre a Uniunii, Kelemen, alături de alții, a fost crescut și pregătit pentru o poziție de lider. A parcurs toate treptele de reprezentare în organizație, a avut posibilitatea să cunoască mecanismele de decizie interne ale Uniunii dar și ale politicii românești, atunci când a ocupat funcția de secretar de stat sau cea de ministru la Ministerul Culturii.

La putere sau în opoziție, noul președinte al UDMR a fost chemat să conducă o organizație în care sunt prezenți o generație de politicieni aflați la ultimul mandat, în prag de retragere, respectiv noul val de politicieni care sunt în formare, o organizație în care schimbarea de lider implică și o nouă echipă în managementul ei. UDMR a cunoscut confruntări și tensiuni inerente competițiie generate de transferul de putere, caracteristice competiției politice, gestionate însă în interiorul organizației, fără un spectacol mediatic. Centrul de putere din Uniune s-a mutat în Harghita și Covasna dinspre grupul de la Mureș, nominalizările în Guvernul Victor Ponta III întârind această tendință (ambii miniștrii sunt din Harghita).

Pe planul comunicării publice, Kelemen Hunor s-a orientat cu prioritate spre comunitatea maghiară, retrăgând Uniunea din mlaștina bătăliei mediatice permanente a televiziunilor de știri din București, abordarea atrăgând critici informale din partea jurnaliștilor români obișnuiți cu un președinte UDMR accesibil în comunicarea politică curentă.

În perioada opoziție ce a urmat demiterii guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, UDMR a demarat o serie de activități de organizare a comunității maghiare, vizând în special aspectele educaționale, sociale și economice. Uniunea a reluat , după mulți ani, activitatea de monitorizare a respectării drepturilor minorităților naționale, înființând Serviciul de reprezentare și asistență juridică – “Mikó Imre„. Rezultatele nu au întârziat să apară, Raportul privind situația drepturilor omului din România pe anul 2013 al Departamentului de Stat al SUA a menționat, după mulți ani, în mod consistent încălcări ale drepturilor minorității maghiare din România.

UDMR a menținut un dialog permanent cu partidele parlamentare din România, în special cu cele din fosta coaliție guvernamentală USL, recunoscândui-se astfel rolul de reprezentant legitim al comunității maghiare.

Ruperea USL în 2014, a creat posibilitatea intrării la guvernare a UDMR alături de PSD, o decizie politică însoțită de o serie de dileme și riscuri pentru ambele formațiuni politice. Entuziasmul de moment al formării unei noi coaliții de guvernare ascunde provocările generate de lipsa unei reconcilieri istorice de facto între majoritatea română și minoritatea maghiară. Cooptarea, într-un an electoral decisiv, a UDMR la guvernare, de către PSD, deschide o platformă de manipulare și atac pe tema reală sau imaginară al “pericolului maghiar„. Discursul și manipularea pe acest subiect și-au făcut prezența în strategiile de comunicare politică a televiziunilor de știri (dealeri de voturi) dar și în exprimarea publică a partidelor de opoziție.

Pe fond, UDMR nu a solicitat altceva decât introducerea în protocolul încheiat cu PSD și PC cerința respectării și aplicării drepturilor minorităților naționale consfințite prin Constituție și prin legile în vigoare.

Kelemen Hunor a purtat un dialog constructiv cu premierul Ungariei, Viktor Orban, care a admis, cel puțin la acest moment, că UDMR se bucură de susținerea majorității a 90% din electoratul maghiar din România și că partidele alternative la Uniune create și cu sprijinul FIDESZ reprezintă un eșec electoral. UDMR a acordat un sprijin determinant procesului de înscriere pe listele de electori a cetățenilor români aparținând minorității maghiare care au dobândit și cetățenia statului de rudenie. Dialogul dintre Kelemen Hunor și Orban Victor, coroborat cu rezultatele obținute la alegerile locale și parlamentare din 2012 a condus la “paralizarea„ Partidului Popular Maghiar din România, care a fost nevoit să-i propună liderului său Tokes Laszlo să candideze la alegerile europarlamentare din 2014, în Ungaria, pe listele FIDESZ.

Deși cu pierderi și la limită, UDMR-ul condus de Kelemen Hunor a trecut primele două teste electorale, alegerile locale și parlamentare din anul 2012. Alegerile europarlamentare din 2014 reprezintă însă piatra de încercare pentru Uniune, care paradoxal se află într-o situație dificilă în demersul său de mobilizare a propriilor alegători, alergând în cursa electorală singur, ca atletul fără competitor (partidele alternative nu candidează iar Tokes Laszlo se pare ca va intra pe lista FIDESZ din Ungaria), care încearcă să doboare un record sau să atingă un timp de calificare pentru o finală.

Rolul Uniunii în alegerile prezidențiale din toamna anului 2014 depinde de existența sau nu a unui candidat propriu al organizației. În prima variantă electoratul Uniunii nu va întervenii în bătălia pentru intrarea în turul al doilea al competiției prezidențiale dar poate să decidă cine va fi președintele României în finala competiției.

Provocările pentru noua generație de lideri politici maghiari, prin exponentul lor Kelemen Hunor, sunt legate de aplicarea efectivă a cadrului legislativ privind drepturile minorităților naționale și crearea unei noi perspective pentru maghiarii din România.

În ultimii 24 de ani România a adoptat un cadru legislativ consistent în privința protecției drepturilor minorităților naționale, provocarea a fost și este aplicarea efectivă a cadrului normativ. Utilizarea limbii materne în administrația publică locală și în instituțiile deconcentrate este deficitară, practic inexistentă iar exprimarea identității minoritare naționale nu este recunoscută de statul român (vezi utilizarea simbolurilor minoritare naționale).

Efectele cadrului legislativ privind drepturile minorităților naționale nu sunt cele scontate de comunitatea maghiară, educația în limba maghiară nu a atins un grad de calitate rezonabil, nu este în acest moment competitiv.

Comunitatea maghiară are nevoie de o nouă perspectivă, o nouă imagine de viitor. Perspectiva postdecembristă a maghiarilor a fost democratizarea și modernizarea României prin integrarea acesteia în structurile occidentale (NATO și UE), proces ce asigura adoptarea și aplicarea unui cadru legislativ la standarde internaționale în domeniul drepturilor minorităților naționale.

Această perspectivă a devenit caducă iar rezultatele sunt nesatisfăcătoare, mai mult, putem afirma că asistăm la un regres în respectarea drepturilor minorității maghiare din România. Starea de fapt mai sus prezentată alimentează exprimările de autonomie culturală și teritorială ale comunității (manifestări de stradă), în special în județele Mureș, Harghita și Covasna.

Pentru relația dintre majoritatea română și minoritatea maghiară ar fi benefică identificarea unei perspective comune.

Concluzii

La 3 ani de la alegerea unui nou președinte în fruntea celei mai reprezentative organizații a maghiarilor din România, UDMR și-a păstrat principala linie de acțiune politică: realizarea drepturilor minorității maghiare din România pe cale Constituțională, prin reprezentarea proporțională în Parlamentul României, în Parlamentul Uniunii Europene și în instituțiile centrale, locale, respectiv deconcentrate, după caz (chiar și manifestările de stradă susținute de UDMR s-au înscris în limitele legale).

UDMR trece printr-un proces profund de schimbare de generații, cu efecte asupra culturii organizaționale, ce se va încheia în mare parte în 2016, la finalul acestui ciclu parlamentar. În prezența unor tensiuni și conflicte inerente unor astfel de transformări organizaționale, sprijinit de generația de politicieni în retragere, Kelemen Hunor se impune treptat și ca lider informal al UDMR. Alegerile europarlamentare vor fi decisive pentru păstrarea poziției cheie a Uniunii în politica internă și a cursului relațiilor româno-maghiare.

Intrarea repetată la guvernare a UDMR, în ultimii 24 de ani, a fost soluția optimă pentru gestionarea relației dintre majoritatea română și comunitatea maghiară, chiar dacă a fost însoțită de o manipulare utilizată în lupta politică. Totuși, constatăm că din 2010, odată cu formarea guvernului PDL-UDMR, s-a cultivat un antimaghiarism constant pe motivul prezenței Uniunii la guvernare, care a culminat cu adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva guvernului Mihai Răzvan Ungureanu. „Fructele“ acestei campanii susținute rodesc și la momentul cooptării UDMR la guvernare de către PSD. În paralel, putem să constatăm o manifestare expresă a maghiarilor din Ținutul Secuiesc pentru obținerea autonomiei teritoriale dar și o radicalizare a discursului extremist.

Această stare este însoțită de susținerea expresă a guvernului Orban Viktor a dezideratelor de autonomie teritorială și culturală a comunității maghiare din România, acum majoritatea dintre ei și cetățeni maghiari.

Având în vedere contextul regional, prima sarcină a liderilor politici din România (indiferent că se află în opoziție sau la guvernare) este să nu utilizeze și să nu permită manipulări pe subiectul relației dintre majoritatea română și minoritatea maghiară din România, prevenind astfel orice situație de “iritabilitate„ în relațiile interetnice.

Evoluția discursului autonomist este în directă legătură cu gradul de implementare de facto drepturilor minorității maghiare stabilite prin lege, respectiv de efectele generate de exercitarea acestor drepturi.

Românii și maghiarii din România au nevoie de o perspectivă comună, care să acopere vidul creat prin consumarea dezideratului comun de integrare în NATO și UE. Perspectiva comună este soluția cea mai bună pentru gestionarea eficientă a relațiilor interentice și prevenirea unor tensionări inutile și contraproductive pentru toate părțile.

Identificarea unei perspective comune nu va fi un demers facil, având în vedere calendarul evenimentelor și ne gândim de exemplu la anul 2018, care “marcheză„ (pentru unii celebrare, pentru alții comemorare) 100 de ani de la Marea Unire de la Alba Iulia, un eveniment istoric ce comportă o simbolistică diferită pentru cele două comunități, greu de reconciliat, greu de gestionat de liderii politici. Or, condițiile actuale nu ne permit să fim optimiști în așteptarea anului 2018 în privința relațiilor dintre românii și maghiarii din România.

Noua generație de politicieni maghiari și români sunt chemați să ofere o altă perspectivă comună celor două comunități și să gestioneze o relație interetnică deloc simplă în circumstanțele date.

Miza schimbării de generații din UDMR și evoluția celei mai reprezentative organizații a comunității maghiare din România va fi determinantă în identificarea de soluții la noile provocări mai sus formulate.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. vio spune:

    Concluzie: sa-l alegem Presedinte pe Kelemn Hunor, este cel mai cel politician democrat din Romania, cu cele mai cele rezultate ?!
    Inteleg eu bine ?!!

  2. noba spune:

    Am inteles din aceasta prezentare cateva cestiuni importante privind modul cum se vede UDMR-ul condus oficial de Kelemen Hunor.
    Am realizat cu bucurie ca Domnul Kelemen a devenit in trei ani un adevarat lider informal al maghiarilor din Romania. Deduc ca pana acum nu de mult era doar unul formal. Adica pus acolo de cel informal.
    Cunoastem situatia: era jocul pe care il jucau Mircea Sandu si Gica Popescu. Din nefericire pentru ei, Gica s-a mutat nitel la racoare, Domnul Sandu ramanand oarecum stingher la etajul Casei Fotbalului cu o secretara si 6 mii de euro renta viagera.
    Revenind la UDMR, am inteles ca a cam facut totul. Si cu toate acestea este votat de nouazeci la suta dintre ungurii din Romania. Nu intelegem de aceea angoasa care il macina vazandu-se in situatia unui alergator de cursa lunga – Doamne, ce un film! – nevoit sa alerge singur spre recordul mondial.
    N-am prea intelesnici problema cetateniei duble. Ar fi mai mult de jumatate dintre ungurii din Romania si cetateni ai Ungariei?
    Cifrele aici intra in zona crepusculara. Problema incepe cu numarul maghiarilor din Romania. Un udemerist iti va spune ca se apropie de doua milioane, un roman stie de maxim unu jumate. Jumatate din ei ar fi cu putin sub un milion oricum. N-am gasit cifre despre numarul exact al cetatenilor cu dubla cetatenie romana si maghiara. Cineva, un politician din Ungaria, spunea nu de mult ca numarul celor cu drept de vot din Romania avand si cetatenie maghiara va ajunge in mai la peste 250 000. Departe de jumatate, oricum am lua-o.
    La final, marea problema: cata incredere reala mai au ungurii in UDMR in situatia in care politicienii maghiari au reusit o miticizare intensa prin prezenta lor continua la guvernare.
    Oare nu aici este problema? Sau paradoxul care se naste din convingerea ca esti sustinut de 90% nu pentru ca esti cel mai bun, ci pentru ca esti singurul care poate ajunge la tinta.
    Asadar, ar fi mai bine sa nu va mai amagiti cu recordul mondial, stimati prieteni…

  3. sorin spune:

    Domnule Asztalos, postarea dumneavoastra seamana mult cu o analiza sau un raport politic pe o perioada de timp a UDMR. Este interesanta.Mai ales partea cu mutarea centrului de greutate, si influenta probabil. Sincer nu ii vad rostul pe acest blog. Dar daca tot atzi postat: ce ii lipseste este discutarea in profunzime a efectelor manifestarilor extremistilor veniti din Ungaria si a celor locali asupra viitorului UDMR (care va trebui sa renunte la forma de partid etnic, mai devreme sau mai tarziu pentru ca are deja notorietate si un electorat stabil). Cred ca atzi realizat cat de mult v-au tras inapoi in timp manifestarile de la Targu Mures de ieri si declaratia lui Tokes din PE de azi. Pe dvs, UDMR, si nicidecum pe Jobbik, Garda Maghiara, si politicieni maghiari din Ungaria care isi fac, cred ei, imagine politica pe spatele comunitatii maghiare din Romania. Desteptati-va! Chiar credeti ca Europa si SUA au nevoie de turbulente in zone adiacente Ucrainei? Nu contatzi pe faptul ca partidul premierului Orban este in PPE. Sprijinul PPE se opreste daca Merkel si Hollande simt ca peste criza economica se asterne si una politico-etnica. Eu o sa va cred in momentul in care vetzi face dumneavoastra, adica UDMR, front fizic impotriva extremistilor de care, conform lui Kelemen Hunor, va delimitati.

    • sorin spune:

      Declaratia lui Basescu din seara asta, 13 martie, trebuie sa va dea de gandit. Pentru mine a fost un fel de: Nu e bine domnule Vona! Si doar stiti ca Basescu nu glumeste!

      • sorin spune:

        Autorităţile române au decis interzicerea intrării în ţară a unor cetăţeni ungari din patru formaţiuni, inclusiv Jobbik, urmând să fie făcute demersurile necesare pentru ca aceştia să fie declaraţi indezirabili, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog, citează Mediafax. Astfel, au fost instituite măsura nepermiterii intrării pe teritoriul României şi s-a solicitat instanţei competente declararea ca indezirabili pentru un număr de cetăţeni ungari, care desfăşoară în ţara noastră activităţi cu caracter extremist în favoarea organizaţiilor Noua Gardă Ungară, Mişcarea de Tineret din cele 64 de Comitate, Oastea Haiducilor şi Jobbik”, a declarat Dajbog. Despre aceştia, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, s-a stabilit “cu certitudine că sunt implicaţi în activităţi de natură a justifica măsurile dispuse în condiţiile legii”. “La acest moment, suntem într-o procedură de informare a autorităţilor ungare, pentru a avea certitudinea că şi persoanele vizate sunt informate”, a mai spus Monica Dajbog.
        Referitor la preşedintele Jobbik, Vona Gabor, purtătorul de cuvânt al MAI a spus că nu poate furniza informaţii, pentru că pe rolul Ministerului Public se află, în faza implementării, o cauză penală. NU E BINE DOMNULE VONA!

  4. iosiP spune:

    Colaborarea frateasca romano-maghiara a fost ilustrata chiar astazi (in fine, ieri) de catre marsurile pentru autonomie ale secuilor (?!) din Targu Mures si declaratia lui Laszlo Tokes privind similitudinea dintre situatia secuilor din Transilvania si a tatarilor din Crimeea.

    Ca libertarian, nu pot decat sa aprob dorinta de autodeterminare a maghiarilor (secuilor ?!) din Harghita si Covasna, cu conditia ca aceasta sa fie complet asumata, si sa respecte dorinta de autodeterminare a grupurilor de nationalitate romana incluse in aceste teritorii.

    Altfel spus, autodeterminarea va include “beneficii” precum debransarea de la retelele nationale (adica ale Romaniei, pentru cei care au probleme cu intelegerea termenului “national”) de electricitate si gaze, sistarea oricaror finantari de la bugetul de stat (vorbim, desigur, de statul roman) si inchiderea granitelor (nu va revoltati, noua entitate teritoriala nu va face parte in mod automat din UE, si este normal ca Romania sa-si protejeze granitele cu tarile ne-membre UE).

    Sau dupa cum spuneam in alt comentariu, la un alt articol: este legitim si moral sa se acorde dreptul la secesiune oricarui grup sau individ care doreste sa se separe… dar este la fel de normal ca grupul (sau individul) in cauza sa suporte costurile.

    Deci… autonomie placuta (si ne reauzim la prima zapada) ;)

  5. radu spune:

    Doar DNA si ICCJ poate duca la o schimbare reala- de generatie si de mentalitate-in UDMR.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Csaba Asztalos


Csaba Asztalos

- Președintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminării - Membru UDMR. - Doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității București - absolvent al -... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)