În atenția:
D-lui Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Burnete, Ministrul Cercetării și Inovării
D-lui Prof. Univ. Dr. Adrian Curaj, Director General al UEFISCDI
D-lui Acad. Prof. Univ. Dr. Bogdan Simionescu, Președinte al CNCS
În urma publicării listelor cu proiecte aprobate spre finanțare în cadrul competiției Tinere Echipe 2016 precizăm următoarele:
– În pachetul de informații al competiției TE, document identificat cu nr. 9411/01.11.2016 și publicat e site-ul UEFISCDI, se menționează că „propunerile de proiecte sunt acceptate la finanțare în ordinea descrescătoare a punctajelor obținute în cadrul fiecărui domeniu principal, în limita bugetului alocat, cu o rată de succes egală pentru fiecare panel”. Această informație este reluată și în raportul publicat pe site-ul competiției în data de 05.03.2018.
– Pentru 9 dintre cele 11 domenii rata de succes a fost egală sau măcar unitară, situându-se între 10 % și 11%.
– Totuși, în cazul domeniilor Științe Umaniste (rata de succes 9%), respectiv Matematică și Informatică (rată de succes 7%) s-a produs un viciu de procedură.
– 7% nu este egal cu 9%, ambele fiind în afara ratei unitare de 10,5%.
– Motivul probabil al acestei încălcări evidente a metodologiei îl constituie faptul că – atât la Științe umaniste, cât și la Matematică și Informatică – pe ultimele două locuri eligibile pentru finanțare (pentru a se păstra rata egală cu celelalte domenii) s-au aflat mai multe proiecte aflate la egalitate. Cum pachetul de informații nu menționează niciun criteriu suplimentar de departajare între proiecte cu punctaj egal, cele 8 proiecte de la ȘU, respectiv cele 4 proiecte de la MI – toate obținând 93.5 puncte – trebuie finanțate.
– UEFISCDI, CNCS, respectiv MCI au rezolvat problema, însă, mult mai simplu. S-au ignorat (1) metodologia asumată, (2) evaluarea/ierarhizarea propusă de experții independenți și (3) așteptarea rezonabilă a cercetătorilor aflați pe locuri eligibile pentru finanțare. Pe scurt, s-a tras linia deasupra, încălcându-se principiul ratei de succes egale.
– Considerăm neprofesionist și discriminatoriu acest mod de a trata munca unor cercetători aflați într-o competiție atât de dură. Dincolo de faptul că niciodată de când s-a înființat UEFISCDI nu a existat o rată de succes atât de mică (în jurul procentului de 10%), considerăm că această atitudine instituțională lipsită de rigoare procedurală este incompatibilă cu organizarea unei competiții în cercetare/inovare.
– Prin urmare, solicităm Ministerului Cercetării și Inovării, UEFISCDI, respectiv CNCS acceptarea finanțării celor 8 proiecte de la Științe Umaniste (cu punctajul 93,5), respectiv a celor 4 proiecte de la Matematică și Informatică (tot cu punctajul 93,5). Solicitarea noastră vizează republicarea revizuită a listelor cu proiectele acceptate spre finanțare pentru aceste domenii, astfel încât să fie respectate până la capăt regulile prevăzute de pachetul de informații.
– Nefinantarea acestor proiecte, care se înscriu în rata unitară de finanțare, ar fi o lovitură nedreaptă dată unor tineri cercetători din domenii de mare interes pentru viitorul cercetării în România. Este profund incorect ca panelurile de Matematica și Informatică, respectiv Științe Umaniste să fie defavorizate mai ales că procedura stabilită a fost alta. Din respect pentru cerectare, pentru cercetătorii în cauză și pentru evaluatorii acestora, trebuie să se gasească o soluție echitabilă, echilibrată, în conformitate cu cadrul legal în vigoare.
Cu considerație,
Mihai-Bogdan Atanasiu, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași
Ioan Pop-Curșeu, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Mihnea Dobre, Universitatea București
Marius Leordeanu, Institutul de Matematica Simion Stoilow al Academiei Romane
Monica Mărgarit, Universitatea Valahia, Targoviste
Caterina Preda, Universitatea București
Claudiu Turcuș, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Semnatarii scrisorii au dreptate. E profund nedrept ce s-a făcut (spre comparație, la Științe sociale s-au finanțat 17 proiecte, până la nota 89).
În plus, ar trebui revăzute domeniile și subdomeniile. La domeniul Științe umaniste sunt înghesuite foarte multe subdomenii (istorie, filosofie, estetică, literatură, lingvistică etc.), ceea ce reduce foarte mult șansele de finanțare. În schimb, nu există domeniul „Științe reale/ exacte”, acolo sunt mai rafinate domeniile. O rafinare ar trebui făcută și la Științe umaniste, separați istoria de literatură și lingvistică, de exemplu. Sau măriți rata de succes a domeniului.
Unele proiecte din lista de la Științe umaniste par să se încadreze mai bine la Științe sociale (de exemplu, nr. 10: „Justiția de tranziție din România”), cum a fost făcută repartizarea subdomeniilor pe domenii?
N-ar fi singurul viciu de procedura. Faptul ca dureaza doi ani pentru evaluarea proiectelor de cercetare propuse de finantare este inacceptabil. Un proiect de cercetare are o durata de viata relativ scurta, cu aproximare sub un an, si sunt domenii unde acest interval de timp se scurteaza in mod semnificativ. Eu cred ca o buna parte dintre proiectele a caror finantare incepe acum sau au fost deja facute, cum este cazul probabil pentru acele proiecte care nu depind in mod esential de infrastructura, sau nu mai sunt de actualitate.
Moral ar fi din partea celor responsabili cu această competiție, respectiv cu finanțarea, să ofere o rată de succes mai mare. Nu cere nimeni 30%, cum a fost în alte cazuri, dar orice persoană poate să își dea seama că în contextul în care 1. nu au fost deschise alte competiții de acest fel pe 2017, respectiv 2018 (cum de altfel ar fi normal); și 2. unor alte competiții li s-a putut mări bugetul (e.g. proiectele realizate pe consorții); – și în cazul competițiilor de Tinere Echipe și Cercetare Postdoctorală 2016 s-ar putea aduce bugetul la un total care să asigure o rată de succes de cel puțin 20%. Altfel, sectorul cel mai vulnerabil al cercetării românești, tinerii cercetători, este atins cu grave urmări pe termen scurt, mediu și lung.
Aveti rabdare, domnilor! Se vor finanta intr-o etapa ulterioara, anul acesta. Asa s-a intamplat la si la concursurile de proiecte PED si Idei. Credeti ca cei carora le-ati adresat mesajul nu stiu?
Stiu, si cauta bani.
Se pare că noțiunea de ”științe unmaniste” a apărut odată cu granturile de cercetare ale UE. E o invenție oximoronică amuzantă și bășcălioasă, dar foarte valoroasă, al cărei autor ar merita el însuși un grant doar fiindcă i-a venit ideea asta de afaceri (toate marile idei sînt simple) care le permite coledzilor lui, ”oamenii de știință umaniști”, să se poată lipi de granturi, adică de bani de cercetare ca să citească poezii și romane cu un bun vin alături, ori să plece în lungi călătorii de documentare cît mai departe de România. Îmi imaginez că e foarte important să se ducă tinerii cercetători la Macondo cînd vor să-l citească pe Marquez, că altfel nu au spor și nu rezonează, sau la Las Vegas, ca să-l înțeleagă mai bine pe Raymond Chandler, ori la Paris, prin cafenele, bordeluri și birturi, ca să se familiarizeze cu decadența neomarxistă. De ce să citească direct de pe internet un document interesant, bun de scos un doctorat din el, cînd, finanțat corespunzător, ar putea să îl aibă în mînă citindu-l la Biblioteca Congresului din Washington D.C. în doar cîteva minute sacrificate din timpul dedicat unei călătorii de studii de cîteva luni in USA?!
Și în informatică e nevoie mare de granturi. Îmi amintesc cum s-au chinuit, săracii, cei doi băieți americani care au înființat compania Dell acum vreo 30 de ani. Au început să lucreze într-un garaj, intrînd în afaceri cu cinci mii de dolari împrumutați de la bunica unuia dintre ei. Cei doi studenti care au creat Google (Serghei Brin și Larry Page) au avut și ei mari necazuri la inceput: le-a fost foarte greu să găsească un hard-disc de mare capacitate fiindcă nu prea aveau bani. Wozniak și-a vîndut un calculator științific Hewlett-Packard și Steve Jobs un Volkswagen vechi ca să adune 1300$, cu care au asamblat primul calculator în dormitorul lui Jobs, iar mai tîrziu, cînd nu mai era loc acolo, în garajul lui Jobs.
Vă dați seama unde ar fi putut ajunge acești oameni dacă ar fi beneficiat de niște granturi de cercetare in UE? S-au născut prea devreme, nefericiții. Și mult prea departe de UE.
Ei, haide să nu exagerăm, că literatura nu e singurul domeniu umanist. Vă puteți gândi la arheologie, pe care acum o fac căutătorii de comori și escavatoriștii, chiar și la folclor de exemplu sau lingvistică ;cineva trebuie să bată coclaurile, nu le poți face din birou, că altfel ies cum ies la noi :)
Sigur, nu e la același nivel de investiții cu acceleratorul de particule, dar și un dicționar, de pildă, cere ceva timp și ceva bani….
eu ma intreb cum au fost castigate proiecte de catre unii aplicanti care nu au avut renumitul ISI in CV? adica, cu un CV relativ chior, ei au castigat….cum se explica? luati la verificat cateva nume din PD..
Doar o observatie, pentru a avea un tablou complet:
– cu cele 8 proiecte care au 93.5 puncte rata de succes la Stiinte Umaniste ajunge la 14 %
– cu cele 4 proiecte care au 93.5 puncte rata de succes la Matematica-Informatica ajunge pe la 12.6 %
Se ajunge astfel la rate de succse sensibil mai mari decat la celelalte doua domenii. S-ar face „dreptate” facand o noua nedreptate. Se intra intr-o spirala care nu duce nicaieri.
Solutii simple:
– o grila de punctaj care sa permita evaluatorilor sa acorde note de la 0 la 100, fara acea grila artificiala impusa in pachetul de informatii, ar duce la disparitia grupurilor de proiecte cu punctaje egale
– un buget mai mare pentru competitii ar duce la o rata de succes mai consistenta, dar asta este o problema de vointa politica (oricum la rectificare se dau bani inapoi, deci nu ar fi o problema fara rezolvare)
Domnule Pintilie,
Va faceti colac pe linga problema, stiind foarte bine esenta ei.
Oane n-ar fi mai simplu sa militati d-voastra pentru respectarea ad literam a pachetului de informatii ?
Cum si de ce este posibil sa apara note marite DUPA contestatii, cind pachetul de info spune altceva ?
Cum e posibil sa apara note marite pt. personaje care NU au depus contestatii ? (TE, Chimie) ?
Cum e posibil ca respectivele note marite DUPA contestatii, si impotriva regulamentelor competitiei, sa largeasca indecent de mult plaja proiectelor cu aceeasi nota (vedem cite 5-9 proiecte cu 94, 94.5, etc). Vedeti si situatiile de la PCE, competitia recent incheiata.
Cum e posibil sa dai aceeasi suma pentru proiecte si din ‘folclor’, dar si din ‘neuroscience’ ?
Lasati deci grila si punctarea de la 1-100, sau alte idei; cu tarele de mai sus, nici o grila nu va functiona.
Dragi cercetatori si cadre universitare,
Putem sa ne plangem cat vrem, suntem la bunul plac al unora sau altora. Explicatia mea este mult mai simpla: la TE-uri pur si simplu nu au avut bani. Dupa taierile bugetare enorme, pur si simplu nu sunt bani. Intai si intai, aceste competitii se organizeaza o data la doi ani, apoi se intarzie inca un an, tocmai pentru a remedia asemenea situatii penibile. Astfel incat in perioada de timp oferita de ei, nu ai decat doua, maxim trei sanse sa-ti incerci norocul. Daca nu ai reusit, ghinion…
In competitia din 2014 finantata in toamna lui 2015 (cat de penibil …), am facut un calcul: au finantat 386 de proiecte x 550.000 fiecare, deci un buget total de aprox. 212 milioane de lei. In competitia din 2016, pentru care am asteptat un an si doua luni ca sa dea niste amarate de rezultate, finantarea/ proiect a scazut la 450.000, cu un buget total de 50 de milioane de lei. Deci, o reducere de buget de 77% (?). S-a afisat insa, pentru ECHITABILITATE, acelasi procent de 10 %. 10% din cati? Acele criterii „sperietoare” oare au fost puse pentru a incuraja doar pe cei cu minim doua ISI-uri in zona galbena si rosie SAU au fost bine gandite, mizand pe faptul ca odata introduse, oamenii se vor speria, pe de o parte ii vor scuti de atata bataie de cap precum in 2014 SI pentru ca stiau ca bugetul e redus cu trei sferturi dupa aterizarea lui Dragnea, au de fapt bani doar pentru o mana de proiecte ?
Observ ca unele persoane se lamenteaza deoarece au picat imediat sub linia trasata rectiliniu, in stil Dragnea. Si eu am luat 92 de puncte si va pot spune ca nu avem nici un proiect din domeniile botanica, zoologie si ecologie la aceste competitii, in schimb TOATE sunt din domeniile biochimie, biologie medicala, biologie moleculara. Si noi ne gasim in aceeasi situatie ca si voi, „umanistii”: se amesteca laolalta niste bile de Loto si se extrag cum se extrag. Dar la Matematica si Informatica ? Sunt cumva acelasi lucru? Nu cumva unele domenii publica din start in reviste altfel cotate, cu alt AIS, astfel incat la sfarsit amesteci mere cu pere?
Nu stiu daca in strainatate se practica la fel, insa mie mi se pare o bataie de joc. Lipsa de viziune de la guvern, prin taieri masive de fonduri pentru cercetare ca sa mareaca salariile si pensiile si a unor categorii socio-profesionale (pe hartie), apoi aceeasi atitudine de lasa-ma sa te las la nivel institutional si bascalia cercetarii din fundul Europei unde ne gasim de fapt si de drept se intrezareste de la o posta. Asta nu-i strategie, e bataie de joc…
Ba mai mult, un asemenea fault taie si sansele de promovare a oamenilor capabili spre deosebire de cei care urca prin proiecte „europene” castigate doar pentru ca se afla in pozitia x si care urca scara profesionala pe alte cai binecunoscute…
Marirea numarului de proiecte finantate nu sunt mofturi pentru ca ar vrea X sau Y care au picat sub linie sa fi castigat, ci sunt o necesitate. Pana si acel respiro de 1/3 dat prin 2014 (persoana care a comentat ca nu e bine nici atat), cand amesteci mere cu portocale si banane, SUNT NECESARE. Frustrarea este cat casa si scarba la fel…
Strategia de la TE-uri reflecta politicienii si atitudinea noastra generala asupra lucrurilor. O tara mica, cu cateva scaune…
Un pterodactil la fel de scarbit ca si voi
De ce va mirați?Anul trecut am aplicat la proiectul Mobilitate pentru Cercetători desi s-a admis ca aplicatia intrunea conditiile de eligibilitate am fost respinsa pe motiv ca am 62 de ani si nu mai imi foloseste la nimic sa particip la vreo conferinta. I-am reclamat la CNCD dupa care mi au aprobat aplicatia. Pana la urma nu mi au mai decontat nimic si acum i am dat in judecata.