Home » Analize »Educatie »Opinie » Citesti:

Se poate mai rau in Cercetarea Romaneasca? SE POATE!

Lucian Pintilie ianuarie 9, 2020 Analize, Educatie, Opinie
17 comentarii 5,213 Vizualizari

Dupa socul PISA, a discuta despre viitorul cercetarii in Romania pare inutil si fantezist. Am intrat parca intr-o spirala a auto-distrugerii, nu ne mai pasa ca ne condamnam singuri la sub-dezvoltare si inapoiere, importante sunt niste pozitii si privilegii vremelnice.

Situatia este cat se poate de clara, daca nu merge Educatia nu va merge nici Cercetarea. Voi incerca sa punctez cateva lucruri care mi se par elocvente pentru groapa de potential in care am ajuns:

  1. Educatia. Avem circa 80 de institutii de invatamant superior, de stat si private. Separarea este artificiala, pentru ca si institutiile de invatamant superior de stat au foarte multe locuri cu taxe (un exemplu, la admiterea din toamna 2019 Universitatea Bucuresti a avut la licenta 246 locuri finantate de la buget si 1883 locuri cu taxe, la masterat au fost 877 locuri la buget si 4059 locuri cu taxe, iar la doctorat sunt 296 locuri bugetate si 385 cu taxe, vezi https://unibuc.ro/admiterea-de-toamna-la-universitatea-din-bucuresti-2-129-de-locuri-la-licenta-4-936-la-master-si-681-la-doctorat/). Sa nu ne mai ferim sa o spunem, universitatile de stat sunt si ele un fel de fabrici de diplome ca si cele private. Resursa umana pregatita de universitati ar trebui sa se regaseasca pe piata muncii, printre altele ocupand posturi de profesori in invatamantul pre-universitar, sau de cercetatori in organizatii de cercetare. Normal ar fi sa gandim ca absolventii cu medii decente de absolvire ajung profesori, iar crema ori ramane in universitate pentru o cariera academica ori ajunge in cercetare, fie la institutii de drept public fie la institutii de drept privat. Din pacate, nu am reusit sa gasesc statistici cu privire la soarta absolventilor de la universitatile noastre: unde s-au angajat, daca profeseaza in meseria pentru care s-au pregatit, daca au ramas in tara sau au emigrat, etc. Se pare ca pe nimeni nu intereseaza astfel de statistici, ca sa nu mai mentionez ca nu exista nici o corelatie intre cerintele de pe piata muncii si oferta universitatilor (a se vedea raportul BNR asupra inflatiei, noiembrie 2019, pagina 38, preluat de https://www.edupedu.ro/bnr-necorelarea-pregatirii-din-scoli-si-facultati-cu-piata-muncii-la-un-maxim-istoric/, din care rezulta ca raportul de necorelare intre cerintele pietei muncii si oferta universitara a depasit 25 %, cel mai mare din ultimii 10 ani si in crestere constanta in ultimii 5 ani). Tot conform datelor BNR si PWC, prin faptul ca nu se asigura resursa umana ceruta de piata muncii, se estimeaza o pierdere la PIB de circa 6 %. Rezumand: cei mai buni elevi de liceu pleaca in strainatate imediat dupa absolvire; cei mai buni absolventi din universitati pleaca si ei in strainatate, fie in cercetare, fie la firme private; absolventii decenti care raman in tara se duc in mediul privat, foarte putini merg in invatamant sau cercetare; in invatamantul pre-universitar ajung, in general, absolventii cu rezultate slabe sau foarte slabe din invatamantul superior, multi dintre ei incapabili sa obtina definitivatul sau titularizarea (https://www.mediafax.ro/social/rezultate-definitivat-2019-ce-note-au-obtinut-profesorii-la-examenul-de-definitivare-cand-pot-fi-depuse-contestatiile-18257534). Nu este deci de mirare ca se obtin rezultate slabe la testul PISA. Sigur, situatia nu trebuie generalizata, exista si scoli bune si profesori dedicati meseriei, dar nivelul general este departe de al unor tari care au trecut si ele prin cosmarul comunist. Diferenta este ca tari precum Estonia sau Polonia gandesc pentru viitor, in timp ce noi traim in trecut, prizonieri ai unor organisme rigide si lipsite de dorinta unor reforme reale in sistem.
  2. Cercetare. Cenusareasa pentru mai toate guvernarile de dupa 1990, cercetarea se pare ca nu mai intereseaza pe nimeni. Este pusa la zid de o parte a opiniei publice pe motiv ca nu face nimic pentru economie si societate, politicienii o desconsidera, ba chiar sunt organizatii ale cercetatorilor si blogerri care considera ca ar trebui ras tot si lasate sa cerceteze doar cateva grupuri universitare selectate cu grija pe niste criterii „recunoscute international”. Se pare ca interesul nu este de a consolida institutii de cercetare intr-o retea nationala, dupa modelul retelei de laboratoare nationale din SUA (vezi https://nationallabs.org/our-labs/where-we-are/), sau dupa modelul retelelor Max Planck, Fraunhofer, ori Leibniz din Germania (vezi https://www.mpg.de/en; https://www.fraunhofer.de/en.html; https://www.leibniz-gemeinschaft.de/en/), ori dupa modelul retelei CSIC in Spania (https://www.csic.es/en/investigation/institutes-centres-units). Dupa cum am mai spus, se pare ca interesul este de a pastra niste aparente de cercetare universitara, formata din grupuri relativ mici coagulate in jurul unor profesori cu oarecare reputatie si vizibilitate internationala, si de a reduce restul cercetarii la reteaua de institute ale Academiei Romane sau ale altor academii asa zis de „ramura”. Prin desfiintarea Ministerului Cercetarii si Inovarii (fost ANCSI sau ANCS) si reducerea sa la o simpla directie in nou creatul Minister al Educatiei si Cercetarii se transmite un mesaj clar ca reteaua de INCD-uri nu mai are viitor si va fi, mai incet sau mai repede, desfiintata. Nu se tine cont ca s-au dezvoltat in unele INCD-uri, prin absorbtie de fonduri structurale, infrastructuri de cercetare unice la nivel national si chiar la nivel regional (zona Balcanilor), ca s-au facut eforturi pentru atragere de tineri cercetatori, nu numai din tara ci si din diaspora, ca sunt cercetatori din strainatate care vin sa lucreze la INCD-uri din tara, ca unele INCD-uri sunt prinse in retele internationale cu anumite obligatii de indeplinit (exemple CERN, C-ERIC proiectul Dunare-Marea Neagra, ELI si poate mai sunt si altele). Nu, nu se tine cont ca la Magurele se dezvolta un pol de cercetare de nivel international, nu se tine cont de nimic. Primeaza orgoliul unor personaje care isi inchipuie ca stiu ce inseamna cercetarea de excelenta, ei insisi avand cariere academice cu destule semne de intrebare (uitati-va pe lista de membri ai faimoasei Academii de Stiinte ale Securitatii Nationale si veti regasi acolo nume de fosti ministri sau actuali responsabili cu soarta cercetarii in Romania, http://www.assn.ro/membri/). Pentru cine nu stie, comisia CNATDCU care primeste cele mai multe sesizari de plagiat este Comisia de Stiinte Militare, Informatii si Ordine Publica, iar cei acuzati de plagiat la doctorat vin de la Academia de Informatii „Mihai Viteazu” si Academia de Politie „Al. I. Cuza” (peste 20 de sesizari in analiza in momentul de fata). Rezumand: Cercetarea nu mai are o structura proprie la nivel de Guvern; nu se stie daca proaspat numitul Secretar de Stat (decizia nr. 489 din 6 decembrie 2019 a Primului Ministru, http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/220740) va avea responsabilitati in domeniul Cercetarii, si daca da, care vor fi aceste responsabilitati (conform ultimelor stiri se pare ca domnul Lucian Dragos Radulescu va fi responsabil cu cercetarea, vezi https://cursdeguvernare.ro/membru-pmp-numit-secretar-de-stat-la-educatie-va-raspunde-de-cercetare.html); platile catre INCD-uri sunt blocate la nivelul Directiei Generale Economice a MEC, pentru niste motive care contravin contractelor in vigoare, fara fundament legal, ceea ce a dus la restante in plata salariilor la multe INCD-uri; fondurile alocate pentru cercetare in 2020 sunt la nivelul executiei din 2019, estimat la circa 1.4 miliarde RON, deci nici o crestere fata de ceea ce s-a promis in programul de guvernare.
  3. Legatura intre Educatie si Cercetare. Lipsa unei educatii solide, inclusiv in domeniul stiintelor, duce la aberatii. Exista o legatura directa intre rezultatelele jenante la testele PISA, lipsa de respect pentru Cercetare si victoria pseudo-stiintelor care prospera sub lozinci de genul „inovare si transfer tehnologic” si care obtin „recunoastere” la tot felul de targuri si expozitii de inventica. Ma refer la doua exemple recente: piramida cuantica Davidoni (informatii puteti obtine la https://www.davidoni.ro/wp-content/cache/all/produse-magnetice/piramida-magneto-cuantica/index.html, popularizata de Agerpres ) si plasturii electromagnetici care funcţionează fără sursă proprie de energie electrică (popularizata de ziarul Adevarul ). Nu numai ca astfel de rezultate ale pseudo-stiintei ajung in presa main-stream, fiind prezentate ca mari descoperiri de care se intereseaza NASA spre exemplu , dar sunt popularizate la targuri si expozitii de inventica organizate in tara sau straintate, in unele cazuri avand printre organizatori si institutii de invatamant superior (piramida Davidoni a fost prezentata la Salonul International de Inventii „Traian Vuia”, Timisoara 12-14 iunie 2019, iar plasturii electromagnetici au fost prezentati la UGAL Invent 2019, organizat de „Universitatea Dunarea de Jos” din Galati). Si pentru ca tabloul sa fie complet, „produsele” mentionate mai sus se vand on-line, vezi aici. In acelasi context ar trebui amintit si faptul ca, in perioada 5-6 octombrie 2019, a fost organizata la Cluj conferinta internationala a „Pamantului Plat” (vezi https://www.digifm.ro/stiri/prima-conferinta-a-pamantului-plat-din-romania-44049). De ce sa ne mai miram ca un distins profesor universitar si fost ministru pune sub semnul intrebarii teoria evolutionista cand unul dintre candidatii la alegerile prezidentiale din noiembrie, Ramona Ioana Bruynseels este si membra a grupului “The Flat Earth Revolution – (Pamantul Plat) Romania” (aici).

Nu mai continui, exemple se gasesc destule privind legatura dintre o Educatie precara, pseudo-stiintifica, si dezinteresul total fata de Cercetare, referindu-ma aici la acea Cercetare care este facuta responsabil si care poate fi verificata si testata independent. OK, sistemul de cercetare trebuie reformat, calitatea cercetarii trebuie evaluata la toate organizatiile care pretind ca fac cercetare, de catre jurii formate din specialisti internationali impartiali si obiectivi, dar ma indoiesc ca aceasta reforma ar putea fi macar intiata de actualul Guvern, avand in vedere expertiza proaspat numitului Secretar de Stat pentru Cercetare (pentru cine este curios, se pot consulta paginile http://baroul-prahova.ro/tablou-avocati/radulescu-dragos-lucian/https://timf.upg-ploiesti.ro/ls/wp-content/uploads/2018/03/AMA.Orar_.pdf https://scholar.google.com/citations?user=W0m836oAAAAJ&hl=ro si  aici.).
Odata cu disparitia unei entitati care sa gestioneze un buget al Cercetarii separat de cel al Educatiei, toata cercetarea a juns la cheremul functionarilor din Ministerul Educatiei, respectiv la cheremul unor secretari de stat si a Directiei Generale Economice din Ministerul Educatiei. Aceste persoane, incalcand legi si contracte in vigoare, refuza sa faca platile pentru lucrari executate si predate. Cele mai lovite sunt INCD-urile, multe dintre ele ajungand la doua luni fara salarii la finalul lui 2019, iar altele rezistand din credite pe care nu se stie daca vor avea de unde sa le returneze. Si asta pentru ca se face abastractie de Ordonanta 57 care reglementeaza activitatea de cercetare si existenta INCD-urilor (varianta consolidata a fost aprobata in 2018), si de HG 751/2017 care reglementeaza plafoanele orare pentru activitatea de cercetare desfasurata in cadrul proiectelor contractate. Mai mult, birocratizarea proiectelor de cercetare a ajuns la un asemenea grad incat, inca din cererea de finantare se solicita bugetarea explicita a fiecarei pozitii din echipa de cercetare, fara a se tine cont de inerente fluctuatii de personal si de faptul ca activitatea de cercetare, prin natura ei, nu poate fi planificata la centima. Practic, i se ia directorului de proiect dreptul elementar de a dispune de fondurile castigate prin competitie dupa cum considera necesar pentru atingerea obiectivelor si obtinerea rezultatelor pentru care proiectul a fost selectat la finantare. Daca el considera necesar sa plateasca un membru al echipei mai mult decat era prevazut in propunere si pe altul mai putin, nu are voie decat cu justificare. Daca a avut bugetate pozitii vacante si nu le-a ocupat integral, este somat sa dea banii inapoi, desi sarcinile au fost executate de ceilalti membri din echipa, rezultatele promise au fost obtinute si proiectul este incheiat cu succes. Daca vrea sa schimbe ceva in lista de achizitii, trebuie iar justificare. Circa 30 % din timpul care ar trebui dedicat cercetarii se pierde astfel cu birocratia. Poate ca este cazul ca doamna Ministru sa se ocupe si de birocratia din cercetare nu numai de cea din Educatie, pentru ca este o practica raspandita la toate agentiile finantatoare ale cercetarii, cu un castigator detasat in cazul OI-Cercetare, care a instituit pentru proiectele POC o birocratie absolut sufocanta. Si toate acestea in timp ce Comunitatea Europeana a simplificat la maxim birocratia pentru proiectele H2020.

Exista o vorba din batrani „Unde nu-i cap, vai de picioare”. Cam asa si cu soarta Cercetarii. Daca credeati ca mai rau nu se putea, ultimele evenimente de la finalul anului 2019 au aratat ca SE POATE!

PS. Este foarte curios ca la mai bine de 2 luni de la investirea noului Guvern si aparitia Ministerului Educatiei si Cercetarii, acesta nu are inca aprobate nici organigrama si nici regulamentul de organizare si functionare. Nu este de mirare ca functionarii de la Educatie semneaza ce vor si cand vor, ca nu au nici o responsabilitate clara. Tehnic vorbind, MCI nu este inca oficial desfiintat iar MEC inca nu este oficial functional. Este foarte clar ca soarta Cercetarii nu intereseaza actualul Guvern, dar nici chiar asa. Vom ajunge iar la cateva luni intarziere in deschiderea finantarilor si in plata salariilor. Oare PNL, care si-a dorit atat de mult sa ajunga la guvernare, sa nu fi avut tot ce trebuie pregatit dinainte? Se pare ca nu, sau mai sunt pozitii de impartit prin Guvern si nu este clar cati secretari de stat va avea fiecare minister. Numai sa nu prinda Pastele tot in situatia asta.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "17 comments" on this Article:

  1. Dedalus spune:

    Avem:
    - putin peste 2% somaj (de fapt, practic exista doar “somaj voluntar”)
    - mediana salariilor in sectorul public mult peste cea din sectorul de afaceri
    - impiedicarea constienta, prin tot felul de smecherii administrativfe a dezvoltarii sectorului de afaceri
    - un stat capturat de o cleptocratie care cumpara voturi in cel mai evident si oribil mod cu putinta

    …si multe alte asemenea caracteristici ale unui stat clepotcrat si cripto-comunist si a unei societati care se lupta sa transforme in realitate nostalgia comunista (unii numesc asta “doctrine suveraniste”).

    Cercetarea si educatia raspund acestei realitati sociale. Ele sunt doar canale prin care o gaska de neispraviti transpartinica platesc electoratul. Atat si nimic mai mult.

    Practic, nu exista in Romania nici cercetare si nici educatie. Sunt niste forme fara fond, niste etichete aiurea lipite, care mai pacalesc pe unii si pe altii cu ilizuzia ca detin calea dezvoltarii si bunastarii.

    Educatia si cercetara au impact asupra dezvoltarii numai dupa ce societatea respectiva si-a consolidat economia de piata.

    +++

    Urmatorul pas eronat este de regula imaginarea unor solutii pentru a dezvolta cercetarea si educatia, din interiorul lor.

    Acest lucru nu este posibil, deoarece nu poti schimba doar imaginea din oglinda, trebuie sa schimbi obiectul care se reflecta in oglinda.

    Acel obiect care se reflecta in oglinda cercetarii si educatiei este economia Romaniei.

    Educatia si cercetarea vor reveni pe drumul lor natural cand economia Romaniei va deveni capitalista, bazata pe o economie de piata, pe concurenta, responsabilitate personala si condusa de un stat liberal.

    Adica nu mai curand de 20-30 de ani.

  2. Un cercetator spune:

    Perfect adevarat! Dar cu ce folos. In Ro se moare cu dreptatea in mana, caci nu mai intereseaza pe nimeni. Au fost ani in care finantarea in cercetare s-a demarat cu luna aprilie ori mai. Nivelul de mafiotizare pe domeniul educatie-cercetare a ajuns atat de departe caci va fi foarte greu de inlaturat. Cateva facultati si institute de cercetare incearca sa se tina departe de acest sistem dar si acestea sunt nevoite sa faca destule compromisuri ca nu au incotro.

  3. Doi Mici si un Anc Doi Mici si un Anc spune:

    Vă rugăm să numiți acele „organizatii ale cercetatorilor si blogerri care considera ca ar trebui ras tot si lasate sa cerceteze doar cateva grupuri universitare selectate cu grija pe niste criterii „recunoscute international””

  4. matrix spune:

    Articolul este excelent scris si reflecta in mod real situatia din momentul de fata in universitati si cercetare. Aproape nu se poate adauga nimic decat ca bugetul cercetarii pe 2020 este 0.17 % din PIB ceea ce spune tot. La ce performante te poti astepta de la cercetare decat sa supravietuiasca tars-grapis pana la anul? Si asta se intampla de ani buni, indiferent cine a fost la guvernare, indiferent ca cercetarea a fost intr-un minister propriu, intr-o agentie proprie, si acum intr-un departament al Min. Educatiei. Asa se face ca acum numarul de cercetatori a ajuns la mai putin de 6000 , sistemul fiind complet neatractiv pentru tinerii cu potential creativ care tremina o facultate si care, de obicei, pleaca din tara. Asa am ajuns sa avem o diaspora a cercetarii romanesti extrem de valoroasa. Si in tara sunt cercetatori valorosi,unii cu studi serioase in SUA,Germania, Franta sau alte tari din Occident si care s-au straduit, au castigat proiecte europene, structurale (bani europeni, din pacate administrati de Romania!), au facut din nimic zone intregi de inalta tehnologie cu bani europeni si romanesti .Asa se face ca in materie de fonduri europene cercetarea le-a absorbit pe toate si in plus, fiind singura ramura din economia din Romania cu astfel de rezultate. Si care e rezulatul final? Politicienii romani, multi cu studii dubioasa, isi bat joc de toti acesti oameni remarcabili, si de investitii de sute si sute de milioane de euro care au venit in cercetare dupa ce am intrat in UE. Iar PNL nu face exceptie, desi cercetarea se repeta mereu ca tema in discursurile presedintelui KWI. Cum vine un nou prim-ministru, vine la Magurele sa vada laserul. Asa a facut si dl. Orban, insa a crezut ca e probabil ca e la NASA si nu in Magurele, Romania. Totusi soseaua Bucuresti –Magurele plina de gropi si hartoape prin asfalt ar fi trebuit sa ii spuna unde este. Si dupa aceea , da 0.17 la suta din PIB cercetarii incalcand propriul program de guvernare. Da, domnule Pintilie, PNL , ca toate partidele, nu doreste decat puterea ,nu si sa guverneze, pentru asta nu are nici o strategie pentru Romania, doar carpeli pe ici pe colo. Tot ce ii preocupa sunt alegerile locale si generale. Ce conteaza 6000 de cercetatori la numarul populatiei Romaniei atunci cand se va vota?

  5. sile1 spune:

    Fraza cheie,din punctul meu de vedere,este urmatoarea,citez :

    “…exemple se gasesc destule privind legatura dintre o Educatie precara, pseudo-stiintifica, si dezinteresul total fata de Cercetare, referindu-ma aici la acea Cercetare care este facuta responsabil si care poate fi verificata si testata independent. ”

    Ambele aspecte,Educatia precara…. dar si …Cercetarea facuta responsabil si verificata si testata independent ( ramane sa stabilim clar ce inseamna independent ) sunt foarte importante si de tratarea lor corespunzatoare ar trebui sa depinda viitorul Cercetarii in Romania.

    In ceea ce priveste cercetarea romaneasca ea ar trebui reformata ,de exemplu,prin ramanerea in sistemul de finantare publica numai a acelor “UNELE INCD-uri ” ( de care se face vorbire in text ) care chiar au rezultate concrete,dovedite,probate in cercetarea fundamentala si aplicativa nu si ACELEA in care se toaca de pomana banii publici pe lucrari fara valoare stiintifica,pe teme depasite in actualul context al cercetarii stiintifice la nivel international,pe reengineering,etc,etc.
    Cunoscatorii domeniului stiu la ce ma refer !

    Desigur era bine sa ne fi trezit mai demult pentru a face cele necesare in Cercetarea romaneasca dar ma intreb cate bocete si imprecatii ne-ar fi auzit urechile daca sursa de bani publici seca pentru beneficiarii (sau profitorii) sistemului.
    N-am nicio indoiala ca asa se va intampla si in viitor atunci cand se va pune cu rigurozitate problema ordinii in sistem.

    S-auzim de bine.

  6. neamtu tiganu spune:

    Las deoparte stiintele umaniste, nu-mi dau seama in ce masura e nevoie de cercetare in acest domeniu.
    Din pacate, cercetarea e mina in mina cu economia, cu industria. Nu exista industrie, nu se creeaza nevoia cercetarii.
    Sa ne uitam la Fraunhofer Institut, care e dat ca exemplu in articol, pe care eu personal il cunosc mai bine deoarece am lucrat cu el multi ani.
    Finantarea institutului se face pe trei piloni, ca. 30%, finantare de baza de la stat, o treime din contracte cu industria, si o treime din contracte de cercetare de stat sau europene.
    Programele de cercetare de stat sau europene au o structura speciala, in general grupul de cercetare e format dintr-un mare concern, un institut si una sau mai multe firme IMM. Finantarea totala e de 50%, restul fiind bagat de concerne si IMMuri. Institutele sunt finantate in acest caz cu 100%.
    Dupa cum se vede numitorul comun e industria, fara ea nu exista cercetare, cel putin aplicativa.

    Max Planck are cumva o alta structura, ocupindu-se de cercetare fundamentala, mai ales in domenii sanatate, biologie, e finantat in cea mai mare parte de stat.

    In plus multe institute de invatamint, facultati etc, au propriile centre de cercetare, si ele finantate in mare parte de contracte cu industria.

    • Dedalus spune:

      Exact. Exista industrie. Adica, de fapt, exista piata si concurenta.

      Sa finantezi cercetarea si educatia si sa te astepti ca din asta sa rasara economie de piata si o societate a bunastarii, cum ne tot chinuim noi, e o intreprindere ilogica si lipsita de sens,

      In afara, evident, de sensul de a mai cumpara niste voturi.

      • Adrian Crisan spune:

        Coreea de Sud a incaput sa investeasca MASIV (gen 6-7% din PIB) in invatamant si cercetare acum vreo 30 de ani. Apoi a aparut samsung, LG, etc..
        Institutele Max Plank din Germania sunt pe cercetare fundamentala, grosul vine de la buget (DE si UE).
        De la speculatia teoretica a dualismului unda-particula, pana la cea mai cunsocuta aplicatie practica, microscopul electronic, au trecut vreo 30 de ani. Dac il trimeteau aia pe Louis De Broglie la munac productiva pe camp, poate nu aveam nici azi microscop electronic.

        • Dedalus spune:

          Coreea de Sud este o tara a neoconfucianismului. Cel putin din acest motiv nu se poate compara in niciun caz cu Romania. In plus, nu as dori nimanui sa fie elev in Coreea de Sud.

          Coreea de Sud a finantat direct de la buget sectorul de afaceri (practica ce a incetat in urma cu doi-trei ani, sau cel putin s-a redus drastic) – lucru interzis in UE. Aceasta politica a fost insa condusa in conditiile specifice ale Coreei de Sud (istorice, culturale).

          +++

          Nu are nicio legatura cercetarea in parteneriat cu industria cu trimiterea cercetatorilor la “munca campului”.

          +++

          Cercetarea fundamentala are orice tara, de acord, dar ea are loc intr-un mediu concurential (nu vorbesc despre competitii de proiecte!), in conditiile in care exista si cercetare in parteneriat cu sectorul de afaceri, o piata flexibila a fortei de munca, o economie diviersificata, etc. Iarasi nu e cazul Romaniei.

          Romania mai are de parcurs etapa consolidarii economiei de piata. Deocamdata ne luptam cu stafia comunismului, cu toate partidele politice neocomuniste, cu o populatie total inculta din punct de vedere al antreprenoiratului.

          Toate aceste conditii impun o politica foarte retinuta in ceea ce priveste finantarea de la buget a cercetarii stiintifice. Ca si in cazul educatiei, cateva exceptii laudabile nu pot justifica aruncarea banilor pe fereastra. Statistica ascunde in cazul Romaniei capacitatea nativa de a minti frumos.

          • Adrian Crisan spune:

            Probabil suntem pe ultimul loc in UE (evident, neconfucianista) in procentul din PIB alocat cercetarii; sigur suntem pe primul loc ca procent din PIB alocat serviciilor mai mult sau mai putin secrete, a caror superba si hiperbolanta eficienta se vede in halul in care e tara.

            • Dedalus spune:

              Si ce-i cu asta?

              Daca am aloca 100% din buget cercetarii si educatiei si 0% serviciilor secrete s-ar schimba ceva?

              +++

              Din pacate, nu exista Mos Craciun – nu putem sa imaginam o solutie miraculoasa prin care tara sa se dezvolte doar prin alocare de bani.

              Economia dezvoltata inseamna piata functional = concurenta, liberate si responsabilitate. Daca avem piata functionala, ajungem si la dezvoltare. Deocamdata nu avem.

  7. man of peace spune:

    Cercetarea in Romania se rezuma doar la simpozioane, conferinte, acordare de titluri si distinctii, sporuri banesti pentru titluri, etc. Adica chestiuni esentiale. Daca luam doat sectorul IT, termen foarte prost inteles in Romania, nu exista politruc care sa nu faca spume la gura pe la TV-uri “Suntem mandrii cu sectorul IT…”. Suntem atat de mandri incat Romania nu are capacitatea tehnologica si intelectuala sa conceapa si sa produca un parlit de microcontroler cu doua functii simple. Da avem la doctori, in special in stiinte militare, cat nu are China si Europa la un loc. Suntem o tara necajita cu oameni nefericiti, dar avem un stat complet mafiotizat, si un sector cu care suntem foarte mandrii.

  8. andu d. spune:

    in buna parte sunt de acord cu acest text, pana la fraza: ”nu exista nici o corelatie intre cerintele de pe piata muncii si oferta universitatilor”! Si ma rog de ce trebuie sa existe neaparat aceasta corelare? In aceste conditii, multe specializari (gen latina, filosofie, istoria artei) ar trebui sa nu existe, pentru ca nu se cer pe piata muncii! Chiar transformam universitatile in anexe ale pietei muncii? Unde e misiunea de iluminare a tinerilor, de deschidere a orizontului? Money, asta e tot ce conteaza!

  9. Aristotel spune:

    Potrivit ststisticii, am avea circa 6000 de cercetatori. Cu adevarat cei care au rezultate adevarate si articole valoroase publicate, care participa la congrese importante sunt doar o treime din acest numar. Restul sunt doar pentru un loc de munca stabil si un salariu si munca ceva mai lejera decat in domeniul privat. La noi nu sunt contracte de munca doar strict pe proiecte, cum exista in alte tari.

    • Octavian spune:

      De fapt cam 80% din cercetatorii din Romania sunt dintre cei din categoria a doua.
      Cat despre ultima dvs. fraza,nu este chiar asa in strainatate. Diferenta mare este ca acolo pozitiile permanente sunt putine. Sau nu am inteles bine, cand spuneti contracte de munca strict pe proiecte va referiti la postdoctorate?

  10. Aristotel spune:

    La observatia dv. va pot raspunde cu toata obiectivitatea. Am lucrat, pe proiecte cu finantare de la buget, gen Agral, Ceres, Nucleu, etc. unde pe lista de personal erau trecute un numar mai mare de persoane, pentru a justifica resursa baneasca, dar lucrau serios doar doi- trei, maxim patru care erau in tema, dar toti erau pontati. La fel pe proiecte mai noi de tip PNCD, unde era acelasi fenomen. Apoi la nivelul instit. AR., incd-urilor, a multor centre de cercetare univ. exista proiecte europene angajate, dar nu pe cercetare si o parte din angajati lucreaza la acestea, ca o forma de a si mentine niste resurse de supravietuire, din care nu se scrie si publica mai nimic. Iar rezultatele sunt discutabile. Ceea ce vedeti dv. este varful aisbergului, pentru ca la nivelul fiecarei entitati de cercetare lucrurile sunt mai dificile. Ministerul trebuia sa faca o analiza serioasa, un control riguros a tot cee ce insemna cercetarea si apoi sa treaca la o reforma adevarata.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Lucian Pintilie


Lucian Pintilie

Lucian Pintilie este Director Stiintific al INCD Fizica Materialelor. Absolvent Facultatea de Fizica Bucuresti, promotia 1984; doctorat in Fizica, Institutul de Fizica Atomica Bucu... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A...

de: MirceaM

la "Îmbogățiții de război"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

aprilie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)