Home » Analize »Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Semnal de Alarma – Recomandarile institutionale ale Raportului Final al Forumului Constitutional 2013 (II)

Vlad Perju iunie 6, 2013 Analize, Justitie/Ordine publica, Opinie
5 comentarii 1,152 Vizualizari

Reforma institutionala propusa de Forumul Constitutional nu contine o viziune constitutionala coerenta ci este formata dintr-o serie de reactii la conflictele politice recente. Raportul in sine nu analizeaza puterile in stat intr-o maniera sistemica, limitandu-se la alterarea unor mecanisme constitutionale specifice. Dat fiind ca aceste propuneri vor fi discutate de Comisia parlamentara in urmatoarele zile, ele se cuvin analizate cu toata antentia.

Per ansamblu, Raportul transeaza conflictele politice recente in defavoarea institutiei prezidentiale. O asemenea solutie este valida si perfect legitima in masura in care reprezinta vointa cetatenilor romani. Regimul semi-prezidential actual ar ramane insa nemodificat in natura lui ca urmare a implementarii propunerilor din Raport. Unele propuneri din Raport, spre exemplu alegerea Presedintelui de catre Parlament, ar apropia regimul de unul parlamentar desi chiar si autorii Raportului comenteaza cat de putin probabila este adoptarea acestei propuneri.  Comentariul meu se refera punctual la cateva dintre propuneri si pune accentul pe efectul lor cumulativ la nivelul intregii structuri institutionale. Orice modificare a Constitutiei trebuie sa creeze structuri institutionale ce credibilizeaza si intaresc institutiile statului.

Considerate in ansamblu, propunerile Forumului  prezinta un risc ridicat de dezechilibru constitutional. Dat fiind contextul politic si istoria Romaniei, ele creeaza, pe termen mediu, riscul vulnerabilizarii statului si al incapacitarii institutiilor acestuia.

§1. Raportul propune modificarea prevederilor privind suspendarea Presedintelui. Consider gresita atat modificarea in sine a acestor prevederi cat si modificarea punctuala in sensul propus in Raport. Curtea Constitutionala a dezvoltat deja o jurisprudenta coerenta si sofisticata in aceasta materie ce este suficienta pentru interpretarea si aplicarea Art 95. Conform Curtii, suspendarea Presedintelui nu este un mecanism de sanctiune politica – adica, un mecanism electoral -, ci are natura de sanctiune juridica.

Noua formulare a suspendarii presedintelui este atat de vaga incat pune in pericol separatia puterilor in stat (scopul Raportului fiind tocmai clarificarea separatiei puterilor). Astfel, s-ar permite suspendarea presedintelui pentru “manifestari repetate a unor comportamente incompatibile cu rolul atribuit de Constitutie, prin care altereaza execitarea functiei de mediere si provoaca sau intretine conflicte inter-institutionale” (pagina 120 din Raport). Aceasta formulare trasforma suspendarea presedintelui intr-o sanctiune politica, nu juridica, modificand fara nici o logica sau motiv ciclul electoral. Efectul este permanentizarea tensiunilor institutionale si polarizarea politica.

In plus, Raportul preia o recomandare a Comisiei Stanomir potrivit careia se propune dizolvarea Parlamentului in cazul in care referendumul de demitere a presedintelui “invalideaza” decizia Parlamentului de suspendare. Evident, aceasta recomandare nu are sens in cazul in care Presedintele insusi este ales de Parlament, dupa cum Forumul propune ca o posibila varianta. Insa, mai aproape de realitate, riscul fragmentarii politice si al destabilizarii institutionale crescand exponential, ca efect al altor propuneri din Raport, nu este recomandata includerea inca unui mecanism de destabilizare precum dizolvarea Parlamentului in aceste situatii.

Aceleasi observatii privind caracterul vag si calitatea foarte proasta a tehnicii constitutionale se observa in propunerile contradictorii de modificare a Art 84 (1): “In timpul mandatului, Presedintele Romaniei trebuie sa fie neutru, independent si impartial, nu isi poate exprima sprijinul pentru un partid sau un candidat, nu poate participa ca invitat la manifestarile organizate de partidele politice si nu-si poate exprima public opiniile in legatura cu activitatea partidelor politice sau oamenilor politici.”  (Raport, pagina 119). No comment.

§2. Modificarea prevederilor privind Curtea Constitutionala (vezi paginile 142-146 din Raport). Raportul propune modificari importante privind rolul Curtii si numirea judecatorilor constitutionali. Aceste propuneri incearca punerea Curtii sub control politic si sunt profund dezonorante pentru autorii care si-a pus numele pe Raportul Final al Forumului Constitutional. Chiar daca Raportul sistematizeaza propunerile primite, era de datoria lor sa ia pozitie ori sa explice, asa cum o fac in alte parti ale Raportului, riscurile unor asemenea modificari.

Cea mai importanta propunere priveste cresterea numarului de judecatori de la 9 la 14. Toate partidele politice la putere, aproape oriunde in lume, care au incercat sa limiteze independenta judecatorilor constitutionali au incercat sa o faca prin aceasta metoda. Justificarea este mereu aceeasi: “volumul de munca” al judecatorilor constitutionali. La fel si Forumul Constitutional (vezi pagina 145). Nimic din realitatea constitutionala nu justifica o asemenea reforma, mai ales in acest moment tensionat din istoria Romaniei. Chiar daca numarul de cauze pe rolul Curtii este mare, majoritate acestora sunt exceptii de neconstitutionalitate ridicate de cetateni, pe care Curtea le respinse in proportie de peste 95%. Ele nu pot fi considerate, dupa cum Raporul o face la pagina 144, drept “decizii politice cu grad inalt de conflictualitate.” In plus, reducerea volumului de lucru si cresterea calitatii se pot face fara a limita independeta judecatorilor constitutionali, si anume prin modificarea regulilor privind jurisdictiea Curtii.

Nu e cazul a intra in detalii privind alte propuneri din acest capitol. Mentionez doar propunerea introducerii referdumului ca mecanism de anulare a unei decizii, o procedura deloc necesara in masura in care un referendum care anuleaza o decizie a CCR este, de fapt,  un referendum de modificare a Constitutiei ce nu are nevoie de reglemantare speciala.

§3. Raportul propune limitarea migratiei politice prin instituirea unui proces de revocare – prin referendum – a parlamentarilor care isi schimba afilierea politica in timpul exercitarii mandatului pentru care au fost alesi. Propunerea este ingenioasa (cu exceptia ideii organizarii referendumului “pe cheltuiala” demnitarului), insa adoptarea ei ar fi o eroare. In primul rand, imposibilitatea migratiei politice blocheaza raportul de forte din Parlament si creste exponential riscul imposibilitatii formarii si mentinerii la putere a unui guvern stabil. Aceasta are ca efect alegeri anticipate frecvente care, pe fundalul neincrederii publicului in partidele politice, a coruptiei endemice si a lipsei de responsabilizare si reinnoire a vietii politice, vor continua sa erodeze increderea in Parlament si in sistemul constitutional. In al doilea rand, limitarea migratiei politice trebuie corelata cu sistemul electoral. La vot uninominal, migratia nu ridica problemele pe care le-ar ridica la un vot pe lista. Mai mult, interzicerea schimbarii afilierii politice ar putea fi considerata, in anumite conditii, ca o violare a dreptul la libera asociere. In fine, oricat de mult este discutata si criticata, migratia politica nu este o problema ce trebuie ridicata la rang constitutional. Ea tine de cultura politica si disciplina de partid. Intarirea rolului legislativului trebuie facuta in paralel cu masuri ce permit deblocarea procesului legislativ in situatii dificile. Desi migratia politica este evident o sabie cu doua taisuri, riscul care trebuie evitat cu precadere este blocajul legislativ.

§4. Un subiect (mult prea) mediatizat este structura – unilaterala sau bicamerala – a Parlamentului. Dupa cum se cunoaste, desi Raportul Forumului nu face nici o precizare in acest sens , populatia s-a exprimat la referendum pentru un parlament unicameral. Forumul aminteste ca, in propriile sondaje, exista mult mai mare suport pentru structura bicamerala si recomanda parlament bicameral, desi aminteste ca alegerea este intr-o oarecare masura aleatorie.

Consider pastrarea parlamentului bicameral o solutie corecta din cateva considerente. In primul rand, bicameralismul face parte din traditia constitutionala a Romaniei. Continuitatea constitutionala este importanta si nu trebuie intrerupta fara motive temeinice. In al doilea rand, bicameralismul instituie un proces de “checks and balances” suplimentar la nivelul Parlamentului. Este adevarat ca procedurile legislative iau timp, insa aceasta este tocmai una dintre virtutile – nu viciile – lor. In al treilea rand, bicameralismul este extrem de necesar data fiind reducerea rolului legislativ al Guvernului prin limitarea delegarii legislative (in Raport, Guvernului i se limiteaza asumarea raspunderii in Parlament si prin emiterea de ordonante de urgenta.). Cu toate ca pastrarea parlamentului bicameral este importanta, actuala formulare a propunerilor din Raport (pagina 110) are lacune si trebuie regandita (spre exemplu in delimitarea competentelor in domeniile legilor organice).

Este adevarat ca cetatenii s-au exprimat la referendum pentru un parlament unicameral. Din punct de vedere formal, ratificarea modificarilor constitutionale la un referendum viitor ar anula manifestarea de vointa cu sens contrar de la refendumul anterior. Din punct de vedere politic, nu se poate ignora ca referendumul pentru Parlament unicameral a facut parte dintr-un joc politic prin care Presedintele in exercitiu a incercat fortificarea pozitiei politice in dauna Parlamentului. Dat fiind ca viitorul democratiei si al statului de drept in Romania este direct legata, in orice scenariu lucid, de viitorul Parlamentului, acest viitor trebuie protejat de interesele pe termen scurt ale diversilor actori politici.

§5Rolul Presedintelui in investirea Guvernului (vezi paginile 112-113). Raportul  propune limitarea puterilor Presedintelui de a desemna pe Primul Ministru dupa alegeri parlamentare. Evident, situatia avuta in vedere este cea recenta in care Presedintele Basescu interpreta Constitutia in sensul prerogativei de a refuza desemnarea unui anume candidat din partea partidului sau coalitiei castigatoare la alegerile parlamentare. Consider modificarea Art 105 o eroare. Contrele dintre Presedintele Basescu si Premierul Ponta inainte de alegeri fac parte din lupta politica normala. Dupa cum s-a vazut, un presedinte responsabil nu isi poate permite sa refuze desemnarea unui Prim Ministru propus de partidele ce au obtinut o majoritate larga in alegerile parlamentare. O constitutie trebuie sa lase loc pentru dezvoltarea cutumei politice si pentru responsabilizarea actorilor politici (a se vedea in acest sens si acordul de coabitare semnat intre Presedinte si Primul Ministru). Modificarea Art 105 nu este necesara.

§6. Limitarea delegarii legislative. Este evident necesara limitarea delegarii de catre Parlament a functiei legislative catre Guvern (pg. 115-116). Raportul prezinta o analiza lucida, inclusiv de drept comparat, si propuneri inteligente la aceasta problema. Trebuie insa precizat un risc important. Limitarea delegarii catre Guvern face cu atat mai importante mecanismele de deblocare institutionala si stabilizare politica (existenta unui Parlament capabil a legifera). In caz contrar, nevoia de decizii legislative si imposibilitatea legiferarii din cauza blocajului legislativ  vor permite unui Presedinte sau prim-ministru suficient de carismatic sa faca presiuni pentru exercitarea puterii politice in afara mecanismelor constitutionale. Mai mult, pe fondul neincrederii in Parlament si in clasa politica in ansamblul ei, sau pe fondul unei noi crize economica, exista riscul real ca asemenea actiuni extra-/ne-constitutionale sa se bucure de suportul masiv al populatiei. Efectul ar putea sa fie instaurarea unui sistem autoritar, fie prin evitarea sistemul constitutional, fie prin modificarea prin medotde constitutionale (cazul tragic al Ungariei).
*******

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. iosiP spune:

    §1. Conform democratiei, un presedinte ales prin vot direct ar trebui sa poata fi demis tot prin vot direct, iar jurisprudenta dezvoltata de CCR in aceasta speta ma lasa rece: se presupune ca ei sunt desemnati pentru a asigura respectarea constitutiei, nu constitutia este destinata sa le faca lor viata comoda!

    §2. Daca CCR ia decizii contrare vointei majoritatii (dar constitutional corecte) inseamna ca (a) litera constitutiei nu mai respecta vointa electoratului sau (b) judecatorii CCR sunt incapabili sa ia decizii in concordanta cu spiritul constitutiei. In ambele cazuri “ceva” trebuie schimbat, ramane doar de vazut ce anume!

    §3. Votul uninominal este o farsa, in conditiile in care parlamentarii sustin aproape fara exceptie “linia” partidului din care fac parte. Interzicerea migratiei politice – fara referendum, prin simpla pierdere a statutului de parlamentar – ar evita transformarea unei optiuni electorale de dreapta intr-una de stanga (sau reciproc) si mai ales destabilizarea guvernului (contrar opiniei exprimate de catre autorul articolului).

    §4. Electoratul s-a pronuntat deja asupra chestiunii. Oricum, atata timp cat nu se prevede (si nu se aplica) o separatie clara a atributiilor celor doua camere, structura bicamerala este redundanta.

    §5. Sa nu uitam ca “responsabilizarea actorilor politici” se face, de regula, pe spatele electoratului, iar esecul se concretizeaza prin desemnarea unui premier al carui guvern tocmai a fost demis prin vointa parlamentului: a se vedea episodul “Boc Reloaded”.
    Sau altfel, daca avem nesansa unui presedinte iresponsabil si nesuspendabil, ne alegem cu o tara neguvernabila… si asta, mai ales daca nu se adopta §6. privind limitarea delegarii legislative.

    • Tim spune:

      @IosiP – “… daca avem nesansa unui presedinte iresponsabil si nesuspendabil, ne alegem cu o tara neguvernabila…”

      … cosmarul pe care il traieste Romania de vreo 8 ani incoace.

  2. pragmatic-la-extrem spune:

    @iosiP. Atentie ca o majoritate este PRIN DEFINITIE punctuala (mai ales in timp), desi se vrea o Constitutie valabila decenii. Asa ca -in opinia mea- majoritatile ar trebui sa se constituie prin respectarea constitutie si nu invers.

    • iosiP spune:

      Nu contest, intreb doar (asemenea lui Suca a’ lui Moromete): bine dom’le, da constitutia aia perena, stabila si sapata-n piatra din rinichii politrucilor autohtoni cine-o valideaza? Nu tot o majoritate punctuala (mai ales in timp)?

      Sau altfel, ce relevanta mai are o prevedere constitutionala privind asigurarea cvorumului cu X%, daca peste deceniile cu pricina vom vota vrand-nevrand, prin activarea electrozilor implantati in scoarta cerebrala?

  3. sile spune:

    Argumentati ca un parlament bicameral e necesar pentru ca guvernului i se restrange capacitatea de a emite acte normative. Corect. Dar ce te faci ca si parlamentului i se restrange aceeasi capacitate prin faptul ca multe legi sunt acum date la nivel european, iar parlamentele nationale nu fac decat sa le transpuna. Daca parlamentul are mai ptuin de lucru, poate ca e suficient si unicameral.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vlad Perju


Vlad Perju

Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept eu... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)