joi, martie 28, 2024

Separatia puterilor: raspunderea juridica pentru acte politice

Aștept cu o nerăbdare și curiozitate profesională motivarea deciziei Curții Constituționale cu privire la conflictul juridic de natură constituțională dintre DNA și Guvern. Până atunci, îmi permit câteva remarci:

Separația puterilor presupune independența instituțională a celor trei puteri publice. Ea este menită să asigure libertatea decizională a membrilor Legislativului, Executivului și Judiciarului. Acestă libertate presupune lipsa unui control al vreunei puteri asupra deciziilor concrete care intră în activitatea unei alte puteri. Rezultă de aici că nimeni nu poate cerceta miniștri sau parlamentari pentru actele normative elaborate și adoptate, tot astfel cum nimeni nu poate cerceta magistrații pentru deciziile judiciare luate – este ceea ce se cheamă imunitate funcțională.

Legalitatea sau constituționalitatea unor acte normative sau judiciare poate fi contestată numai prin anumite căi specifice, nu pe calea unor procese penale. Astfel, o ordonanță a Guvernului inoportună poate fi respinsă în Parlament, o ordonanță de urgență a Guvernului care nu este urgentă va fi declarată neconstituțională la Curtea Constituțională, o hotărâre de Guvern nelegală poate fi anulată de instanța de contencios administrativ, o lege care încalcă Legea Fundamentată va fi declarată neconstituțională de Curtea Constituțională, iar dacă conține articole neadecvate va fi corectată printr-o altă lege.

Este de subliniat că nici până acum procurorii și judecătorii nu ar fi putut cerceta penal, respectiv condamna o persoană pentru votul sau opiniile sale exprimate în cursul elaborării sau adoptării unor acte normative ori pentru conținutul actului adoptat. Dar au fost procese penale, și probabil vor mai fi, implicând persoane care, pe parcursul procedurii de elaborare, adoptare sau publicarea unui act normativ comit infracțiuni – de exemplu, o persoană este mituită, amenințată ori șantajată pentru a iniția sau a participa la adoptarea unui act normativ; o persoană falsifică avize care stau la baza adoptării unui act normativ; actul normativ nu a fost adoptat, dar totuși este publicat în Monitorul Oficial; actul normativ a fost adoptat într-o formă, dar apare publicat în Monitorul Oficial într-o altă formă (pentru exemple care au făcut obiectul unor dosare penale a se vedea Adevărul).

Așadar, actele de putere politică nu pot fi cenzurate de Justiție, dar să nu confundăm aceasta cu activitatea de investigare a infracțiunilor de drept comun, care este o atribuție de serviciu și care trebuie făcută. Evident, ceea ce se poate cerceta penal nu vor fi chestiunile intrinseci ale actului normativ (mă refer aici la conținutul, legalitatea, oportunitatea, constituționalitatea sa), ci conduita celor implicați în elaborarea, adoptarea sau publicarea actului normativ.

Nu mă îndoiesc că decizia CCR adoptată ieri va motiva în mod detaliat aceste aspecte. Iar modul de rezolvare a acestora va fi obligatoriu pentru toate persoanele și autoritățile, de acum înainte, cât timp va exista această Constituție. Ea va fi esențială pentru a arăta cum nu trebuie să se ajungă la răspundere juridică pentru acte politice.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Si totusi DNA a cercetat in cazul de fata legalitatea si oprtunitatea sau posibile aspecte penale?
    Din ce zice CCR pare ca au constatat clar ca a fost prima varianta. Din ce zice DNA ei ai facut a doua (dar cumva au gasit dovezi pt prima)
    Inrtrebare: ca sa constate asta ar fi trebuit ca CCR sa analizeze toate faptele, datele stranse de DNA in cazul anchetei, nu? Ceea ce mi se pare improbabil daca nu imposibil. Altfel cum ar putea da un asemenea verdict?

  2. …”actele de putere politica nu pot fi cenzurate de Justitie”…
    separatia puterilor in stat are tocmai rolul de a controla eventuale abuzuri din partea celor care nu inteleg ca legitimitatea puterii e data doar de reprezentarea si apararea intereselor cetatenilor.
    Presupunand ca puterea politica este acaparata intr-un stat de o gasca de penali care vor sa dea legi care sa ii scape de raspunderea furturilor si abuzurilor, ce ramane de facut? greva foamei? demonstratii stradale? Ati uitat asa de repede de OUG13?

    • „Presupunand ca puterea politica este acaparata intr-un stat de o gasca de penali care vor sa dea legi care sa ii scape de raspunderea furturilor si abuzurilor, ce ramane de facut?”

      Puterea politica e acordata prin vot democratic unor reprezentanti. Pot avea chiar in programul politic acele legi, e imoral dar e legal si democratic sa dea acele legi, democratia e un sitem de luare a deciziilor de catre majoritati, nu are nici o garantie ca e si morala sau bine intentionata. Tocmai lipsa de garantii a democratiei e de speriat si de blamat, nu utilizarea ei.

  3. Paragrafele doi si trei din articol sunt aproape lamuritoare pentru neofiti si ignoranti in materie de drept, cum suntem majoritatea oamenilor.
    Separatia puterilor in stat implica independența instituțională care este menită să asigure libertatea decizională a membrilor celor trei puteri publice Legislativa, Executiva și Judiciara si le confera imunitate functionala.
    Caile specifice de contestare privind legalitatea sau constitutionalitatea unor acte normative sau judiciare se realizeaza in Parlament, la Curtea Constitutionala sau la instanta de contencios administrativ.
    Totusi situatiile si evenimentele zbuciumate politice din ultimii ani, ne fac sa fim suspiciosi, atunci cand trebuie sa gandim critic obiectiv si nu avem o pregatire specializata.
    Poate intrebarile urmatoare vor gasi lamuriri si clarificari dorite si de alte persoane, pentru detensionarea unei situatii destul de incurcate si conflictuale.
    Exista conflict intrapsihic, conflict interpersonal, conflict international si acum aflam si de conflict juriodic. Hai sa ne lamurim .
    CCR este o institutie politica sau juridica ?
    CCR stabileste reguli pentru interpretari juridice la decizii politice ?
    Regulile CCR reprezinta orientarea politica a unui partid majoritar in limitele Constitutiei ?
    O CCR cu o alta componenta politica poate stabili altfel de interpretari juridice favorabile unui alt partid majoritar in alt moment temporal ?
    Dreptatea si adevarul pot fi privite si interpretate diferit de un partid sau altul ?
    Daca numirile la CCR sunt politice, inseamna ca institutia poate gresi uneori si poate aproba abuzuri politice cu instrumente juridice ?
    In mintea mea de cetatean fara studii juridice, e o nebuloasa tot atat de mare ca cea a Andromedei, care nu cred ca poate fi limpezita de motivatia CCR ?
    In loc sa lumineze, demersul juridic poate deveni prea tehnic si de neinteles pentru majoritatea oamenilor .
    Care sunt atributiiile si relatiile intre Parlament, Guvern, CCR, CSM, ICCJ, Ministerul Justitiei, Parchetul General, DNA ?
    Aceste institutii sunt controlate de cineva ? Exista instrumente legislative, structuri sau responsabilitati clare care pot fi penalizabile ? Cand, cum, de cine ?
    Cine controleaza pe cine ? Cine ii este subordonat cui ?
    De cine si cum este controlat acest hatis de institutii ale statului de drept ? Cum este reglata balanta intre democratie si drept ?
    Raspunderea ministeriala si separatia puterilor in stat, probabil este clara in mintea unui jurist competent. De ce este aplicata diferit de politicienii aflati vremelnic la putere ?
    Exista limite clare de atributii, responsabiltati si competente ?
    Ce lipseste, ce este necesar si ce trebuie facut pentru a limpezi lucrurile din perspectiva juridica ?
    Dar din perspectiva politica democratica europeana ?
    Stiiintele umane, dreptul si politica s-au dezvoltat indeajuns pentru a satisface evolutia, provocarile si necesitatile oamenilor secolului XXI ?
    Cat de deschisi si implicati sunt juristii si politicienii romani pentru a raspunde la schimbarea in bine a societatii romanesti ? Alta intrebare ?

    • Corect finalul. Cât privește penultima și antepenultima interogație, nu-mi aduc aminte de proteste de stradă ale avocaților împotriva legii fondului funciar, de exemplu, care desigur le-a dat de lucru dar dânșii n-ar fi dorit în acest fel să aibă de lucru.

      • Legal vorbind, CCR este o institutie politico-juridica. Restul intrebarilor pot antrena raspunsuri intr-o carte sau mai multe. M-as bucura sa continuam dialogul in particular, ma gasiti pe facebook.

  4. la ca atunci cand , in parlament , voicu ( mentorul lui serban nicolae ) vota cu doua maini , problema nu era ce vota ci cum vota si frauda votul .

  5. Am citit cu interes dar am rămas dezamăgit de faptul ca nu s-au depășit temele introductive, mai mult sens un discuție aduc comentariile.Intelegem problema imixtiunii puterii judecătorești dar total meatinsa este imixtiunea actiunilor politice asupra justiției.Pornind de la algoritmul politic in numirea judecatorilor CCR si până la valorile promovate care in boul limbaj sunt denumite oportunități politice.Ne uitam cu lupa si nu intelegem pe unde trec „elefanții”. In ce fel abuzul si hoția pot fi considerate oportunități politice? Cum se face ca ministrul de externe ne anunță dipa o discuție cu ambasadorul Rusiei ca a inceput incalzirea relațiilor cu Rusia? Cum se poate exprima un președinte al comisiei juridice din parlament ca presedintele ar face o greșeală sa convoace un referendum sau presedintele
    camerei deputaților să ceară demisia sefei DNA? Ceea ce lipsește in toate aceste prezentări docte sau semidocte este nevoia de a conforma actiunile(declaratii, decizii, vot) inaltilor demnitari, interesului societății pe care o reprezintă sa-i spunem national sau cetățenesc dar sa intelegem daca o actiune este in folosul cetățenilor sau in defavoare celor care sustin cu spatele lor toate aceste echilibristici. Autoritatea Curtii Constituționale se încheie in momentul in care aceasta incepe sa blocheze oportunitățile de dezvoltare a societatii românesc.Nu e suficient sa te exprimi in română ca sa gândești românește…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristi Danilet
Cristi Danilethttp://cristidanilet.wordpress.com/
Cristi Danileţ este judecător din anul 1998, iar în perioada 2011-2016 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Este promotorul educației juridice în școli și licee www.educatiejuridica.ro si membru fondator al asociației Voci pentru Democrație și Justiție www.vedemjust.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro