Home » Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Scurt inventar al regreselor din justitie. Un apel la continuarea reformelor

Catalin Predoiu ianuarie 22, 2013 Justitie/Ordine publica, Opinie
21 comentarii 3,543 Vizualizari

Evoluţiile din Justiţie prefigurează parcursul României. Au trecut mai bine de câteva luni de când în sistemul judiciar s-a trecut la politica „statului pe loc”, şi câteva săptămâni de când şahul politic s-a mutat pe „tabla” Justiţiei.

În primăvara lui 2012 urmau să fie lansate proceduri pentru extinderea schemelor de personal în Justiţie şi se pregătea rectificarea pozitivă a bugetelor Justiţiei, parte a planului de acţiune pentru punerea în aplicare a noilor coduri. La 1 septembrie 2012 urma să intre în vigoare Noul Cod de procedură civilă, pas firesc, după intrarea în vigoare a Noului Cod civil în anul 2011. Aceste măsuri făceau parte dintr-o suită de paşi conveniţi între conducerile Ministerului Justiţiei, CSM, ÎCCJ şi preşedinţii Curţilor de Apel. În primăvara anului 2012, Plenul CSM luase cu o majoritate elocventă (11 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă”) decizia de implementare a Noului Cod de procedură civilă începând cu data de 1 septembrie 2012. Între voturile „pentru” se număra şi cel al ministrului de azi, pe atunci distins membru al CSM, susţinător vocal al supremaţiei judecătorului asupra politicianului şi omului de afaceri. Premisele tehnice erau favorabile unei continuări accelerate pe drumul reformelor. După toate semnalele primite, raportul Comisiei Europene din vara anului 2012 urma firesc să fie unul pozitiv, al patrulea consecutiv, deschizându-se astfel calea discuţiilor pentru restrângerea sau chiar ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Cu toate aceste premise pozitive în Justiţie, asistăm astăzi la un tablou pictat în lumini sumbre de o mână nevăzută, dar precisă … Codul de procedură civilă amânat, raportul din vară dezastruos, discordie în instanţe, blocaj în CSM, dialogul între puteri fracturat, fenomene îngrijorătoare în sistemul penitenciar (evadări repetate, sinucideri ale unor deţinuţi şi a unui gardian), instanţe înflăcărate de şedinţe de „mazilire”, un buget diminuat, neîncredere şi pesimism printre magistraţii şi acel public spectator căruia îi pasă … În răstimp, sub conducerea unui fost ministru al Justiţiei, parlamentarii îşi ranforsează baricadele statutare contra anchetelor eventuale, corupţii jubiliează, adevăraţii duşmani ai Justiţiei îşi freacă mâinile … Încrederea în Justiţie, atâta câtă era, se evaporă.

După ani de muncă planificată corect, graţie eforturilor miilor de magistraţi şi grefieri, precum şi a liderilor acestora, direcţia evoluţiilor şi a progreselor era limpede, rămânând de rezolvat în perspectivă viteza acestor schimbări, în funcţie de sprijinul financiar al Guvernului. Astăzi ne punem însă din nou  problema stabilităţii sistemului, a echilibrului său, a direcţiei în care se va merge. Ceea ce reprezintă un regres, oricum am lua-o. Voinţa de reformă în Justiţie pare din nou pusă sub semnul întrebării. S-a operat în ansamblu, involuntar sau planificat, o oprire a „motoarelor” în sistemul judiciar. Pe deasupra, acesta nu mai „produce şi induce” în societate echilibru şi încredere, ci tulburare, mult zgomot şi confuzie. S-a spus deja pe bună dreptate că evoluţiile recente din Justiţie sunt efecte ale confruntării unor tabere politice. Explicaţia oferită de Premier, cumcă ar fi vorba de simple lupte de putere între grupurile din sistemul judiciar, ar putea fi acceptată de cei neavizaţi.

De aceea, cred că liderii sistemului judiciar şi magistraţii în ansamblu au de ales între a continua să joace într-o piesă ce pare amorsată de politicieni, sau dimpotrivă, să spună „stop” acestui scenariu, să calmeze spiritele şi să se indepărteze de jocul politic. Aceasta ar fi cu adevărat o consolidare a independenţei autorităţii judecătoreşti.

Serenitatea, echilibrul, moderaţia şi reţinerea trebuie să fie readuse în joc. Iar acesta trebuie „resetat” pe coordonatele profesionalismului şi non-partizanatului politic. Raportul Comisiei Europene ce va fi în curând publicat ar putea fi un bun moment pentru o astfel de „realiniere a planetelor în Justiţie”, pentru că el va conţine un punct de vedere obiectiv asupra situaţiei. Ar fi o greşeală să sucim şi răsucim politic conţinutul raportului. Ar fi o dovadă de maturitate instituţională asumarea noii realităţi şi reluarea muncii din punctul în care s-a oprit. Punerea în aplicare a Noului cod de procedură civilă ar fi primul pas. Coalizarea asociaţiilor de magistraţi, a preşedinţilor de curţi, a CSM şi a Ministerului Justiţiei pentru a obţine pentru Justiţie un buget mai mare decât în 2012 ar fi o cauză mai bună pentru adunările generale ce se ţin lanţ în sistem. Alternativa este rămânerea în cercul răfuielilor sterile pentru sistem, pe motive ce pot fi încadrate cu greu în litera legii. Să nu ne luptăm pentru jucării, spunea cândva Avram Iancu. Quo vadis?

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. Tio spune:

    Se “lupta pentru jucarii” pt ca asa ceva se doreste. Nimic mai mult. Nu e vorba de nicio neintelegere aici.
    Cu cit sint mai curtati de catre politicieni cu atit creste puterea lor reala/perceputa. Asa ceva se pofteste si nu o “aliniere” la practica europeana. Deci au ales…
    Sahul politic ar fi ramas doar la virf (si doar la Bucuresti) daca n-ar fi asa si nu s-ar fi mutat la fiecare instanta din tara…

  2. Valeriu spune:

    Dpa cum se vede,eliminarea a doi judecatori ,fara vinovatii clare prin tavalugul votului ,arata
    cat se poate de clar ,ca cei mai multi magistrati nu vor o justitie europeana,nu vor independenta si nu considera MCV>ul ca o rusine pentru tara lor.Vor indicatii de la partid.Este esecul dvs in primul rand ,ca nu ati reusit ,sa cultivati sentimentele de europenism ,de stat de drept in sanul unei puteri esentiale pentru echilibrul intro tara.
    Din pacate ati iesit prea tarziu!

    • vida clara spune:

      @Valeriu
      Ce inseamna “nu a-ti reusit” domnule Valeriu?.Votantul roman se comporta la
      felca boierul cu Ion Roata.
      Pai, nu e suficient sa-i ridici vreunui Basescu bolovanul la umar ci sa
      stii (ca la lemne la padure), ca nimeni nu poate duce “trunchiul” asta numit “tara” pe
      umeri, daca nu-si duce fiecare cele 10-15 kg care-i revin (din greutatea totala) pe
      proprii-i umeri.
      Degeaba alegem pe unul sa puna umarul sub capatul din fata al “trunchiului” daca
      mai apoi, cei mai multi dintre cei care au pus umarul la inceput sa ridice, se dau,
      (pe traseu), la o parte. Mai bine nu ridici, si nu-l pornesti pe om, la drum, decat
      sa ridici si apoi sa lasi pe altul sa se speteasca. Ori “stii ce faci” ori “mai bine nu faci”.
      Si Justitia depinde de “curentul politic majoritar” tot asa cum depinde o frunza in fata
      curentului unui fluviu.
      Principiul unului (in umila mea opinie) se refera la faptul ca “omul” este “fiinta sociala”
      si ca in raportul individ/ Societate conceptul “individ” este “numaratorul” si ramane
      acel “in-divid” si “unic” … “unu” (1).
      Conceptul “Societate” este “numitor” (in aceasta “fractie”) si incepe de la “inca un
      unu (1) in sus” .
      Numai ca “fractia” asta este mult mai util sa o privim ca pe raportul scalei geografice
      decat ca pe fractia matematica, pentru ca 1/1 ( sa zicem, daca vrem sa facem cel mai
      mic si mai normal dintre raporturi; individ/individa) adica “1 supra 1″ suna mult mai
      urat si nelalocul lui (inducand grava eroare) decat 1:1 (adica “1 raportat la 1″ sau
      “1 pe langa 1″)
      Avem astfel (1 : 1 (sotii) , apoi 1: familie (nucleara), apoi 1: familie (extinsa),
      apoi 1: comunitate … etc pana la 1: tara, sau 1: specie.

      Apoi, indiferent de raportare (indiferent care este “numitorul” la care vreun “numarator”
      se raporteaza) trebuie sa stim ca “numitorul” ii este o oglinda acelui “numarator” si
      ca in fiecare situatie ceea ce se reflecta este propria lui fatza (dar, la o alta “scara”).

      “Principiul unu-lui” (zic eu) se refera la faptul ca in acest tip de raportare atat
      “numaratorul” cat si “numitorul” raman acelasi 1: 1. (adica fata in fata “in-divid”
      si “concept). In timp ce “numaratorul” nu-si schimba nici “forma” nici “fondul”,
      “numitorul” ramane cu “forma” neschimbata dar isi schimba “fondul” dupa
      circumstantia la care il expunem (in a noastra raportare)
      Astfel ajungem la 1: 1/1, 1: 1/10, sau 1: 1/100 sau 1: 1/ 6 miliarde.
      E suficient doar sa intelegem corect diferenta dintre “individ” si “concept”.

      Vroiam doar sa zic ca nu altii trebuie sa ne croiasca o Societate. Este ca si
      cum, uitandu-ne in oglinda am vrea sa ni se reflecte alt chip decat cel care
      …e, de fapt.
      Si Justitia (ca si orice lucru de pe lumea asta, este ca asternutul.
      Cum isi asterne fiecare, asa doarme.
      .

  3. Vlad A spune:

    dupa 23 de ani (politica pentru incepatori)
    se voteaza (cei care o mai fac) partide corupte (activistul imbracat/incaltat/hranit de partid n a disparut – individul asta nu se poate afirma in nici un alt domeniu )
    grupurile de interese imping vuvuzelele in parlament in schimbul promovarii politicilor care le avantajeaza.
    de ce nu a functionat justitia pina acum ? (nu s au pedepsit criminalii din 89 si nu exista decit un singur corupt (inchis nu pentru coruptie) dupa ce tara a fost vinduta la fier vechi).
    raspunsul e simplu : in justitie nu primeaza meritocratii (n am auzit de ocuparea posturilor prin concurs) ci politrucii/cozile de topor despre care am vorbit mai sus

  4. Idi di marzo spune:

    Scandalurile din sistem reflecta indiscipline si lipsa de management. Daca si oamenii de afaceri si companiile si angajatii lor s-ar comporta la fel, Romania ar da faliment.
    Semnalul e foarte prost. Solutia propusa e rationala si poate tocmai de aceea nu va avea succes. Oamenii echilibrati sunt inca in minoritate….
    Pacat de coduri, inteleg de la un prieten profesor la drept ca sunt printre cele mai moderne din Europa!

  5. Mih spune:

    Dezolanta si ingrijoratoare evolutia ultimelor evenimente din sistemul de justitie!
    Eu vad in aceasta evolutie o continuare precipitata si extrem de periculoasa spre definitivarea puciului demarat in vara.

  6. vida clara spune:

    Ca sa-mi apar pielea a trebuit sa rasfoiesc Drept (desi neavand eu diploma
    de rigoare nu-mi pot fi luate in considerare, pe drept, cunostintele).
    Dreptul spaniol este un “Drept” bine pus la punct (prin comparatie eu zic ca
    mult mai bine decat cel romanesc). Ma refer la “literatura”.
    In practica insa … si aici “Cuvantul” este atotputernic, si aici se jongleaza cu
    el de asa natura ca cel ce minte mai bine si mai frumos isi produce pe
    termen scurt cel mai mare avantaj in plan individual.
    Eu sunt adept de cand ma stiu a faptului ca : “Nuestras memorias son parte
    de una gran memoria: la memoria de la Naturaleza misma” adica, mai pe
    romaneste. “Memoria fiecaruia dintre noi este parte a unei imense memorii:
    memoria Naturii insasi”.
    Eu mi-am cultivat convingerea ca noi, indivizii umani suntem, pentru “informatie”
    ceea ce o uzina de imbogatire a uraniului este … pentru uraniu, si nu cred ca
    omului ii revine vreun alt rost mai important in Viata decat acela al
    “imbogatirii informatiei” (din care este compus in acelasi timp ce … o compune)
    Eu cred ca doar “buna informatie” perpetueaza, pe cand cea fara valoare recade
    … fir de nisip in nisipul Saharei, asteptand clipa cand prin cine stie ce noroc va
    cadea in alchimista mana a cuiva care o va imbogati de la statutul de “fir de nisip”
    la “graunte de aur”.
    Vroiam sa zic doar ca, desi “memoria” spaniola are “depozitele” destul de bine
    “mobilate” , ii vad “venind” cu exemple din Dreptul argentinian, cel mexican sau
    din cel al Republicii Chile.
    Comparand textele nu poti zice ca nu-si aleg exemple comparative, cel putin de
    talia alor lor. (Ba, mi se pare ca am vazut cate ceva si din “Dreptul dominican”).
    Pe de alta parte daca privesti in Youtube la grozaviile care se petrec in aceleasi
    lumi din care sunt extrase “extrasele” cu literatura asta juridica aproape ca nu
    poti intelege pentru ce fiinta umana este totusi atat de absurda cat este.

    Eu am grave probleme in domeniul meu (ingratul meu domeniu) de activitate
    tocmai din “insuficienta juridica” (insuficienta a materialului juridic existent).
    Varianta spaniola este (in opinia mea) “insuficienta scopului ei” dar cea
    romaneasca nu doar ca-si este insuficienta ci isi vine si impotriva.
    Citeam mai zilele trecute la “policefalie” ca sunt situatii cand cele doua
    “capatani” ale unui sarpe policefalic ajung nu doar sa se atace intre ele ci
    chiar intentand sa se inghita una pe cealalta.
    Apai, cam asa se pare ca se lupta sa faca si romaneasca si multicefalica
    noastra Societate.
    “Miserable cosa es pensar ser maestro el que nunca ha sido discipulo” a zis
    Fernando de Rojas.
    Adica: Mizerabila treaba este sa gandeasca unul sa fie “invatator” fara sa fi fost
    vreodata “elev”.
    Dar, cum la noi “pontii nostri aur poarta” nu ne ramane decat sa ne conformam
    restului proverbului si … sa umblam din poarta-n poarta.

  7. ernest deleanu spune:

    Introducerea unor noi norme (reformatoare), ar presupune aparitia unor relatii si raporturi ce reclama aceste reforme, domnule ministru. Insa Romania in 09 decembrie 2012 a ales! Nu spun ce, si nu spun pe cine, insa nu cred ca cei care asteapta cresterea salariilor, a pensiilor a ajutorelor de orice tip, de reintroducere a unor forme de ajoutor “pierdute” prin 2009 – 2010 salta de bucuria reformelor dvs. . Ro a ales. A ales ca daca nu progreseaza, cel putin sa ramana asa … incremenita intre metafizica si … Voican Voiculescu in 90′.
    Discutabil este in ce forma va mai ramane noul cod civil, peste un an, peste doi si chiar peste trei.
    In rest, chiar daca ideile introduse prin ncc, nu erau chiar cele mai reformatoare, a aratat disponibilitatea aderarii al unele valori vestice.

    Acum, sa nu ne fie cu suparare daca mandantii politicii ai votantilor va vor spune ca progres si reforma este si ceea ce vor promova ei, insa in interesul celor ce i-au votat. Au ~70 % din voturile celor care le-au pasat. Si aici, logic ca au dreptate. Cei ce nu au iesit la vot, le este indiferent ce se va intampla si cine va face sa se intample ceva .
    Trebuie sa le respectam optiunea, indiferent cat de mult ne place, sau nu. Am intrat intr-o relatie de dominati, pe buna dreptate, si fara sa putem afirma ca nu este asa. Singura noastra sansa, este sa ii convigem pe cei care cred ca daca negrul este culoare si albul este culoare, ca televizorul lor, alb negru de acasa, nu este un televizor color ! Mai sunt si altele … . Puteati sa o faceti mai demult, existand nenumarate ONG avizate de jusititia dvs. si care averau acest obiectiv (pentru care au si mancat bani europeni). 70% contra dovedeste ca nu si-au facut treaba. Un 37%, mai mergea, dar dublul., …. Dumnezeule! inca 10 procente si il ajungea pe Iliescu in mai 90′ .

    E a II-a luna de la alegeri, si cred ca dreapta trebuia sa stie incotro merge, de ce trebuie sa mearga acolo, si mai ales cum sa ajunga acolo.

    • de exemplu !!! spune:

      “Amână judecarea cauzei la data de …, ora … , pentru ca petentul să depună acordul Secretariatului General al Guvernului României în ceea ce priveşte utilizarea în denumirea asociaţiei a cuvântului „Românilor”, conform art.7 alin.32 din O.G.nr.26/2000 republicată; să depună … să precizeze, atât în actul constitutiv la art.1 alin.1 cât şi în statut la art.5 alin.1, scopul exact al asociaţiei, reţinând că termenii folosiţi au caracter generic; să lămurească:
      - la art. … din statut, ce presupune „elevarea omului şi a familiei sale”,
      - ce înseamnă „apărarea şi respectarea drepturilor omului aşa cum sunt ele stipulate în tratatele internaţionale”, precum şi
      - „contribuţia, prin activitatea tuturor membrilor săi, la consolidarea statului de drept şi a valorilor democraţiei”;
      - să arate, la art. …alin.1 lit.c din statut, în ce constau „alte venituri prevăzute de lege”;
      - să arate, la art. … alin.3 din statut, ce presupune „Fondul intangibil” şi care este scopul acestuia;
      … . “

  8. Vlad Ionescu spune:

    Stimate domnule Predoiu,
    Nu spun ca problemele enumerate de dumneavoastra nu sunt importante dar, din punctul meu de vedere, justitia romana are alte probleme mult mai importante de care nu se vorbeste aproape deloc. Am sa enumar cateva dintre ele cu precizarea ca sunt legate unele de altele:

    1. Mentalitatea magistratilor si sistemul ineficient de sanctionare. Atat procurorii, dar mai ales judecatorii au impresia ca nu au nicio raspundere fata de justitiabil. Si asta e realitatea. Nimeni nu raspunde pentru erorile si comportamentul fata de justitiabil. Cand gresesc in raport cu sistemul imediat se declanseaza mecanisme formale si informale de sanctiune. Dar cand gresec fata de justitiabil nu se intampla nimic sau se acopera unii pe altii. Si legat de mentalitate, exista opinia larg raspandita printre juristi, ca norma legala de reglementare este o treaba foarte tehnica care nu poate fi inteleasa decat de specialisti. Nimic mai fals. Legile, reglementarile, regulile sunt pentru toti cetatenii si trebuie respectate de catre toti. Pentru asta trebuie sa poata fi intelese de catre toti. Iar atunci cand sistemul judiciar intervine in aplicarea legii trebuie ca modul in care procedeaza sa poata fi inteles de toata lumea. Pana la urma doar se aplica niste reguli care se presupune ca sunt cunoscute si intelese de toata lumea deci simpla aplicare trebuie sa fie la fel de usor de inteles. Ideea ca justitia are un caracter foarte tehnic face ca acesta sa capete un caracter ocult in raport cu cetateanul obisnuit. Intelegerea normelor legale si aplicarea lor nu se compara nici cu ingineria, nici cu medicina si nici macar cu economia.
    2. Practica neunitara si erorile judiciare. Mai nou s-a relativizat totul in justitie. Nu mai exista erori judiciare, ci doar practica neunitara. Refuzul de a modifica radical sistemul si de a elimina practica neunitara si de a sanctiona erorile judiciare este una dintre cauzele esentiale ale marilor disfunctionalitati din justitie. Problema practicii neunitare trebuie urgent rezolvata si nu numai dupa ce se constata existenta sa (dupa o lunga perioada), ci trebuie in special dezvoltate mecanismele de prevenire, respectiv pronuntarile unitare pe toate chestiunile de drept care pot avea interpretari multiple. In spatele acestei probleme se ascunde cu usurinta coruptia, incompetenta sau superficialismul magistratilor. Apoi, odata cu unificarea practicii sa se dezvolte mecanisme eficiente de elimiare (da, de eliminare – ca obiectiv, nu de reducere) a erorilor judiciare care exiata in ultimul grad de jurisdictie. Stiti foarte bine ca avem cca. 30% hotarari gresite in acesta ultima faza in conditiile in care, teoretic, sistemul este construit cu mai mute grade de juristictie tocmai pentru a nu exista erori. Nimic nu este mai frustrant decat o hotarare judecatoreasca gresita (nu spun nedreapta, fiindca nedreptatea poate veni si din lege) care e considerata formal corecta de toate autoritatile statului.
    3. Legat de problema ascunderii acestor tare esentiale ale sistemului este si refuzul continuu, cu motivatii tehnice, de a se publica toate hotararile judecatoresti care au dintotdeuna caracter public. De ce exista aceasta opozitie surda? Ca sa nu vedem cum acelasi magistrat interpreteaza in mod diferit aceeasi problema de drept intr-o cauza sau in alta si pentru a nu fi nevoiti sa se explice public. Aste e justitia romana in realitate!
    4. Restul sunt detalii … Tehnice!

    • Politrucul spune:

      Inca nu ati insistat aici suficient pe lipsa de competenta, de caracter si experienta. Justitia noastra actuala e populata de oameni care nu au experimentat pe pielea lor mai nimic din realitatile pe care sunt chemati sa le judece. Tocilarii lipsiti de empatie, de intelegere a normelor invatate pe deasupra si de umor se regasesc cu totii straini de justitie in birourile mult prea mici si pline de praf si in sali de judecata fara ferestre, unde mimeaza solemnitatea in sedinte supraaglomerate. Oameni lipsiti de univers personal, rupti total de societatea pe care sunt chemati sa o serveasca, contra unui statut privilegiat, cu salarii grase. In realitate, avansarea profesionala nemeritata datorata aparitiei curtilor de apel si inamovibilitatea sosita prea devreme, pensionarea anticipata cu venituri privilegiate si pomparea de sange tanar in sistem a bulversat definitiv activitatea justitiei. Daca mai adaugam si hectarele de legislatie aberanta si inutila avem un tablou inspaimantator al unor “realizari” minunate, demne de cel mai tanar ministru de profil de dupa ’89. Sa mai spunem de interesele oculte pe care le-a servit?! Alta data…

      • Vlad Ionescu spune:

        Intru totul de acord! Am scris despre ceea ce cred ca este cel mai important si mai grav, disparitia reperelor, relativismul aproape absolut care domina justitia romana corelat cu lipsa mecanismelor reale de control si raspundere. Nu se va putea face o reforma corespunzatoare a personalului inainte de a regla mecanismele institutionale. Poate ati observat ca toate carentele legate de mentalitate si de atitudine magistratii le dobandesc in sistem nu vin cu ele dinafara. De aceea pana cand sistemul nu se schimba radical nu se va putea face o selectie adecvata a personalului. Paradoxul este ca sistemul este este teoretic destul de bine articulat institutional, numai ca, asa cum facem si in alte domenii, institutiile sunt pervertite si deturnate de la scopul lor. Marea dezamagire este ca domnul Predoiu care este o persoana inteligenta si care cunoaste bine sistemul, nu vrea sau nu poate sa recunoasca aceste probleme.

        • Dana Garbovan Dana Girbovan spune:

          Imi permit sa intervin in dialog pentru a reaminti ca in timpul mandatului ministrului Predoiu a fost adoptata una dintre cele mai dure forme ale raspunderii disciplinare a magistratilor din Europa (despre obiectiile mele punctuale la acea lege am scris la timpul respectiv pe contributors). Ca atare, nu doar a vorbit despre tarele expuse de dumneavoastra. Cauzele nu se limiteaza insa la sistemul sanctionator sau la mandatul unui ministru. Sistemul a fost complet bulversat, intr-adevar, prin pensionari masive de magistrati si adoptarea unui sistem de admitere si promovare in magistratura destinat a atrage oameni tineri si foarte tineri. Scopul acestuia a fost de a curata sistemul de persoane compromise in vechea oranduire si de a promova noi mentalitati, insa reversul a constat in constituirea unui corp al magistratilor lipsit, fireste, de experienta. A fi judecator la 23 de ani, a promova la tribunal la 28 de ani si la curtea de apel la 30 de ani este un exemplu graitor pentru acest fapt. E nevoie de destul de mult timp pentru ca sistemul sa se aseze pe noi valori, sa dobandeasca stabilitate si maturitate. Si de aceea este atat de importanta existenta stabilitatii si a profesionalismului la nivel de lidership. Poate toate acestea par chestiuni abstracte, insa sunt realitati. Nu cred ca ar trebui schimbat din nou sistemul de admitere, ar fi o mare greseala sa o luam de la capat. Dar e nevoie de o noua abordare a pregatirii in cadrul INM, care sa suplineasca aceasta lipsa de experienta. Apoi, oricat de dur ar fi un regim sanctionator, acesta poate corecta doar punctual si, de multe ori, tardiv erorile. De aceea revin asupra necesitatii unui sistem de evaluare realist si exigent, nu formal, cum este in prezent. O tema ce ar necesita mult mai multa atentie din partea CSM.

          • Vlad Ionescu spune:

            Stimata doamna judecator, va multumesc pentru faptul ca recunoaste ceea ce putini sunt dispusi sa recunoasca public. Va rog insa sa il intelegeti si pe ceteteanul justitiabil, fiindca intregul sistem trebuie sa fie in slujba sa: ce sa faca cu o hotarare irevocabila gresita cand e vorba de vita lui, de avere sa si a familiei sale si chiar de pozitia sa in raport cu ceilalti pe care ii vede ca “se descurca”?! Acest cetetean nu mai are timp de asteptat!

          • Vlad A spune:

            de cite decade avem nevoie pentru a spune ca albul nu i negru ? de cite articole, alineate, litere ? eu cred ca este vorba de redundanta sistemelor care nu se vor reformate doar pentru a si mentine suprematia. la fel cum este si cu politica. doar ca traim intr o lume informationala, unde astfel de sisteme sint anacronice.

          • Politrucul spune:

            Sa intelegem ca e ok sa mentinem sistemul actual de acces la magistratura ca e bun, desi promovarea tinerilor e o catastrofa?! Nu e o contradictie in termeni pe undeva pe aici?! Poate ar fi timpul sa ne gandim la sistemul american in care trebuie sa intri in profesie ca procuror, servind interesul public, apoi sa te umpli de parale si sa iti faci un rost ca avocat, servindu-ti deci propriul interes si numai dupa ce ai inteles sistemul de justitie din toate unghiurile sa poti deveni judecator, fiind capabil sa creezi jurisprudenta iar nu maculatura. Un bun inceput ar fi acela in care criteriile de performanta profesionala sa fie rasplatite si incompetenta, obraznicia sau reaua credinta sa fie sanctionate, incepand de la leafa si pana la excluderea din sistem. Sunt multe de spus. Nu ma pot retine sa nu amintesc aici de imensa ipocrizie deprinsa inca de la INM de a nu intretine relatii colegiale normale si relaxate cu avocatii etc.

  9. eu****** spune:

    Politica, bat-o vina, ea este di vina!

    Dar ce cauta politica in justitie, aici nu mai inteleg deloc, si di vina sunt numai eu!

  10. Dana Garbovan Dana Girbovan spune:

    Un articol echilibrat, remarcabil printre articolele – unele extrem de partinitoare si patimase, de o parte si de alta – , ce au aparut in presa pe acest subiect. In plus, puncteaza corect situatia din prezent. Cu un buget alocat investitiilor sensibil diminuat, este putin probabil ca pragatirea sistemului pentru intrarea in vigoare a noilor coduri sa devina realitate. De altfel, MJ a anuntat amanarea intrarii in vigoare a Codului de procedura civila, masura justificata tocmai de faptul ca suntem intr-o situatie similara celei existente in septembrie 2012. A doua amanare a acestuia reprezinta si un semnal extrem de prost, descurajant si demotivant. Nu doar ca noul cod ar fi asigurat in mod firesc sustinerea procedurala a noului cod civil, dar acesta cuprinde, printre altele, si solutii pentru problema extrem de grava a practicii neunitare evocata intr-un comentariu anterior. CSM este si el foarte mult in urma cu indeplinirea atributiilor sale. Problema este si ea una veche, dar s-a agravat ingrijorator. Preocupat de lupta pentru putere,pierdut intre agende personale, CSM uita sa isi indeplineasca rolul fundamental. Probleme esentiale au fost fie ratate, fie ignorate. Amintesc doar necesitatea punerii in aplicare a unei strategii de resurse umane pe termen mediu si lung, a reevaluarii procedurii de evaluare a judecatorilor (vitala pentru asigurarea profesionalismului sistemului), a numirilor la ICCJ. E intradevar momentul unei reveniri, dincolo de blocajul actual. Astept si eu cu interes raportul de tara, insa semnalul de revenire la normalitate trebuie dat de liderii din sistem. Fiecare dintre ei trebuie sa isi asume onest greselile si sa gaseasca solutii pentru remedierea lor.

    • Vlad Ionescu spune:

      Stimata doamna judecator, ca cetatean va rog sa rspundeti la cateva intrebari:
      1. exista erori judiciare in ultimul grad de jurisdictie? Daca da, cum le corectam? Dar practica neunitara la acelasi nivel?
      2. Care e diferenta dintre eroare judiciara si practica neunitara? Ce relevanta are pentru justitiabil aceasta diferentiere?
      3. Considerati ca este necesar un mecanism eficient de raspundere profesionala (nu disciplinara) a magistratilor pentru solutiile gresite?
      4. Pornind de la ideea ca legile trebuie respectate de catre toti ceea ce presupune ca ele trebuie sa poata fi intelese de catre toti, nu considerati ca si modul lor de aplicare, respectiv hotararile judecatoreti ar trebui intelese de toata lumea? Si daca da, insemna ca toti cei care le inteleg pot formula si critici intemeiate?!
      5. Credeti ca daca am avea toate hotararile judecatoresti publicare ar descoperi vreun judecator (cu vechime mai mare de 3 ani) care sa nu aibe hotarari contradictorii (pe probleme de drept) la activ?
      6. Care sunt mecanismele care asigura, in conditiile unei independente totale a sistemului judiciar, indeplinirea serviciului public de justitie in interesul cetateanului? (sper ca nu imi veti raspunde ca marea majoritate a magistratilor au o inalta constiinta civica si un ridicat simt al datoriei!)
      7. Ce considerati ca este mai important in conditiile date, sa judeci mai repede sau mai bine?

    • Vlad Ionescu spune:

      Si fiindca tot nu ati raspuns am sa mai adaug o intrebare care va ramane probabil retorica ca si celelalte: considerati ca raspunderea profesionala (pentru solutiile date) este un factor de presiune care afecteaza independenta judecatorului?! (idee des vehiculata de magistrati pe care am reauzit-o acum cateva minute in sedinta CSM)

    • silvia spune:

      Doamna Ministru a pierdut ocazia, la sfarsitul anului trecut cand s-a construit bugetul si acum in ianuarie , cand s-a adoptat legislatia fiscala de corectie, sa obtina resursa bugetara din taxele de timbru. Cu sumele incasate din taxele de timbru, care sunt produse de sistemului judiciar , dar incasate si cheltuite de altii, se puteau finanta toate masurile organizatorice si investitiile necesare punerii in aplicare a codurilor.
      Doamna Ministru a fost ocupata sa-si dea obolul luptei din CSM, nu sa obtina resurse financiare pentru sistem.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Catalin Predoiu


Catalin Predoiu

- 1991, absolvent al Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti; - Avocat in Baroul Bucuresti din 1991; - Cadru universitar la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)