joi, martie 28, 2024

Soluția lui Barroso pentru criza Uniunii? mai multă Uniune

Deși atenția publicului românesc a fost centrată pe dezbaterea asupra situației politice din România în plenul Parlamentului European, pe 12 septembrie, în același plen a avut loc o dezbatere mult mai importantă pentru viitorul Uniunii Europene și al României ca stat membru, însă mai greu de decodat decât retorica de război românească. Discursul despre starea Uniunii al lui Jose Manuel Barroso a anunțat principalele reforme propuse de Comisia Europeană pentru anul viitor, care sunt influențate și de situația politică din România.

În timpuri de criză, un discurs de criză. Am cheltuit peste mijloacele noastre, practicile financiare au fost iresponsabile, auto-critica a dominat discursul de jumătatate de oră al Președintelul Comisiei. O retorică centrată pe problemele interne ale Uniunii, în special pe economie și politică. Prioritățile politicii externe au fost enumerate într-o frază scurtă, cu menționarea Siriei, spectrul eșecului politicii externe comune. Politica externă a UE rămâne limitată drepturile omului, democratizare și dezvoltare, în timp ce Uniunea privește doar către problemele sale interne.

Ținta criticilor Comisiei au fost statele membre. Mesajul lui Barroso : Comisia lucrează din greu, își asumă poziția de lider în rezolvarea acestor crize, iar statele membre trebuie să-și respecte angajamentele. Consiliile europene sunt prezentate de către media ca meciuri de box între liderii europeni, în care doar interesele naționale contează. Aceiași lideri nu ezită să dea vina pe UE atunci când revin de la Consiliu cu decizii impopulare și să se întoarcă împotriva acestor decizii. Un apel la mai multă responsabilitate în relațiile cu media europeană? Critica lui Barroso seamănă mai mult cu un strigăt de neputință. Deși este Președintele Comisiei, munca sa depinde atât de mult de statele membre, încât, așa cum singur o spune, nouă decizii importante pot fi compromise de o declarație hazardată a unui șef de stat.

Soluția pentru criza din UE este pentru Barroso o întărire a Uniunii: o Uniune economică, monetară, fiscală și politică. Acesta a prezentat propunerile de acțiune pentru fiecare dintre aceste domenii, însă patru au fost anunțuri aproape inedite: instituirea Mecanismul unic european pentru supraveghere, a unui scoreboard pe justiție, a Procurorului European; promovarea unei federații de națiuni.

Mecanismul unic european pentru supraveghere

Cel mai așteptat punct al discursului Președintelui Comisiei a fost anunțarea unui mecanism pentru supravegherea băncilor din zona euro. Este așteptat pentru că este vorba de o măsură concretă, dar și pentru că este singurul punct cu adevărat nou de pe agenda prezentată de Barroso. Este vorba despre supravegherea tutoror băncilor, pentru că se consideră că până și băncile mici pot afecta zona euro. Banca Centrală Europeană va controla activitatea a peste 6000 de bănci, ceea ce va însemna înființarea Autorității Bancare Europene. Mecanismul va putea funcționa treptat chiar de anul viitor.

Pentru Comisia Europeană, acest nou mecanism va pune capăt situațiilor în care contribuabilii trebuie să plătească pentru erorile băncilor. Barroso își dorește ca Autoritatea Bancară Europeană să influențeze încrederea în supravegherea băncilor, și adăugăm noi, să oprească speculatorii care atacă moneda euro și titlurile statelor membre. Totuși, rămân multe probleme de clarificat în legătură cu acest nou mecanism – ca de exemplu modul în care se poate asigura un control obiectiv asupra acțiunilor Autorității Bancare, sau relațiile pe care aceasta le va avea cu băncile europene din afara zonei euro.

Cadrul de control al justiției

„În lunile recente am văzut amenințări la valorile legale și democratice ale Uniunii în unele dintre statele noastre europene. Parlamentul European și Comisia au fost primele instituții care au tras alarma și au avut un rol decisiv în a verifica aceste acțiuni.” Domnul Barroso se grăbește să se felicite pentru reacțiile instituțiilor Europene în cazul Ungariei și a României. Însă acestea continuă să fie criticate: în cazul Ungariei, pentru că se consideră că nu s-a făcut destul pentru a opri acțiunile lui Viktor Orban.  În cazul României, pentru că socialiștii și liberalii europeni cred că s-a mers prea departe. Tocmai pentru a evita aceste critici, Comisia anunță că va căuta să instituie noi mecanisme, pentru a putea acționa dincolo de soft power, puterea sa de influență, care uneori nu funcționează, și fără a face apel la nuclearul articol 7 (care prevede posibilitatea suspendarea unor drepturi, inclusiv dreptul de vot în Consiliu).

Președintele Comisiei a sugerat un nou mecanism, lăsându-i Comisarei Viviane Reding anunțul lansării unui „cadru de control”, standard pentru statul de drept din Uniunea Europeană.  Însă această măsură nu este o noutate, ea este stipulată de tratate încă din 1999. Tratatul de la Amsterdam prevedea un cadru de control pentru a monitoriza avansul în domeniile libertăți, securității și justiției.  Așa cum era prevăzut în tratatul de la Amsterdam, Comisarul pe justiție va prezenta o dată la șase luni rezultatele monitorizării autorității, eficienței, fiabilității și independenței justiției. De altfel Comisia este pasionată de conceptul de cadru de control scoreboard, pe care îl aplică în mai multe domeniile, de la finanțe la agenda digitală. Un mecanism asemănător a fost adoptat anul trecut în domeniul corupției, care prevede evaluări ale situației corupției o dată la doi ani. Acest sistem este însă criticat pentru că aplicarea evaluărilor sale nu este obligatorie. Deci un nou mecanism soft power.

Un procuror European care să consolideze procedura de investigație a fraudele cu fonduri europene

Deși fără nici o legătură aparentă între remarca legată de amenințările la valorile Uniunii din unele țări membre, în același paragraf Președintele Comisiei anunță înființarea Procurorului European, din nou, deja prevăzut de tratatele europene încă de la Nice, din 2001. Procurorul European ar urma să investigheze daunele aduse bunurilor Uniunii, sau celor gestionate prin intermediul Uniunii, adică, în limbaj mai clar ca răspuns împotriva fraudelor comise cu fondurile Uniunii.

OLAF are deja mandat de investigație asupra tuturor fondurilor europene, însă puterile sale sunt limitate: OLAF operează independent doar în cazul anchetelor interne, din cadrul instituțiilor europene. Pentru fraudele la nivel național, OLAF are doar un rol de coordonare, poate facilita stângerea și schimbul de informații. În rest, investigațiile se fac la nivel național, de procurori naționali, iar Statele membre raportează în fiecare an iregularitățile cu fonduri europene.Concretizarea instituției Procurorului European ar însemna că instituțiile europene ar putea avea prioritate, sau, în cazul ideal, exclusivitate în ordonarea investigațiilor și să conducă anchete în Statele membre.

Soluția politică – acceptarea nevoii unei federații

„Să nu ne fie frică de cuvinte: vom avea nevoie să mergem către o federație de națiuni. De asta avem nevoie. Acesta este orizontul nostru politic.” Deși conceptul de federație de națiuni nu este unul nou, fiind elaborat de un alt faimos președinte al Comisiei Europene – Jacques Delors, pe 12 septembrie, Jose Manuel Barroso a făcut o declarație politică, nu numai o reflecție filozofică. Federalismul devine din idee la modă, o realitate, o opțiune politică, ba chiar mai multe opțiuni politice. Nu mai vorbim dacă se vrea federalism, ci ce fel de federalism. Federalismul națiunilor este susținut în special de către PPE, care vorbește de partajarea suveranității (și deci de păstrarea sa),  în timp ce liberalii, socialiștii, ecologiștii, suțin o federație a cetățenilor, în care statele ar avea un rol mult mai mic de jucat. E o schimbare esențială de discurs, care confirmă soluția propusă de Barroso pentru crizele Uniunii – și anume, mai multă integrare.

Articol aparut pe Europuls

Europuls este o organizaţie non-guvernmentală formată din tineri români experţi în afaceri europene. Scopurile ei sunt îmbunătăţirea cunoştinţelor românilor despre Uniunea Europeană şi încurajarea unei mai bune comunicări despre România la nivel european prin schimburi de idei şi a celor mai bune practici. Europuls publică articole şi analize pe site-ul www.europuls.ro, organizează dezbateri, seminarii şi conferinţe.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Si e bine? e rau? care e analiza? Ce vrea sa insemne „mai multa Europa”? Dar „federalism al natiunilor”? suna si cam o contradictie in termeni, istoric cel putin. Citim si noi AFP, nu trebuie traduse in romana, vrem o analiza sau macar o opinie.

  2. Acest articol este o analiza a discursului dlui Barroso, nu numai a idei lansate despre federatia de natiuni. Un articol despre acest concept este in pregatire.

    • nu cumva ” prea putina Uniune” a permis DEZMATUL bugetar (in Grecia, Portugalia etc) si MINCIUNA in raportari (Grecia)? un mecanism DUR de control (a se vedea semestrul european in definirea bugetelor nationale pt.2013) nu ar impiedica derapajele?cu alte cuvinte introducerea ABS si EBS la auto ne fereste de multe accidente si nu mai concepem fara, dar mai mula Uniune devine pernicioasa?

      • stimabile naiv,

        cred ca am avea nevoie de niste birocrati de sorginte germana, engleza sau nordica pentru a ii detasa in grecia, portugalia si bineinteles si pe la noi ca sa puna in aplicatie mecanismele dure de care faceti vorbire, dar ar trebui sa nu le extindem termenele la mai mult de 12-18 luni, caci cel putin la noi ii contaminam cu „merge si asa”.

        • dle Frank. CEE s-a nascut din 6 tari din care 4 germanice. Nu si-au inchipuit ca apar escroci si talhari (erati in anii ’70 in Austria cand Italia frauda masiv TVA?). In tratatul UE nu exista acum proceduri dure, iar la art. 7 nu se poate practic ajunge (3/4 voturi pt. a elimina o tara). Procedurile, daca exista, se respecta, caci pt. birocrati sanctiunile sunt ingrozitoare.

          • stimabile naiv,

            pai vorbim cam aceeasi limba – sa trimitem birocrati germanici in sud, dar nu mai mult de 18 luni sa nu se balcanizeze sau mediteraneizeze!
            in anii ’70 eram inca in romania si deveneam pionier, iar austria ca atare, tara neutra, nu se prea preocupa de uniunea europeana. dar prin italia incepusera sa nu mai mearga in concedii, caci tinerii italieni pe vespa furau posete sau lanturi de la gatul doamnelor, chestie care a facut si un hit al lui rainhard fendrich – strada del sole, ce-i drept prin anii ’80. interesant ca furturile le faceau italieni neaosi si nu ca astazi diverse nationalitati „conlocuitoare”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laura Bretea
Laura Bretea
Laura Bretea este consultant în asistență electorală pentru UE, ONU, ONG-uri internaționale și a lucrat în aproape 20 de țări din Africa, Orientul Mijlociu, America Latină și Europa de Est. În 2012 și 2013, Laura a fost Asistent parlamentar la Parlamentul European unde a urmărit dosarul Republica Moldova și comisiile de Politică externă și Dezvoltare. Este membră a Consiliului Director al Europuls.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro