vineri, martie 29, 2024

Strategia constitutionala dupa adoptarea modificarilor Codului Penal

Adoptarea modificarilor Codului Penal aduce lupta PSD impotriva statului de drept intr-o noua etapa. Trecerea legii de modificare prin parlament, desi intr-o maniera perversa care nu retine nimic din procedurile normale de dezbatere parlamentara, deschide un front larg in lupta constitutionala in jurul si impotriva PSD. Acesta este exact frontul pe care grupul Dragnea ar fi dorit sa il evite, daca coalitia majoritara ar fi acceptat includerea modificarilor intr-o ordonanta de urgenta. Dat fiind ca Tariceanu et co. nu si-au asumat un asemenea efort, ne aflam acum intr-un moment in care o strategie politica si constitutionala bine articulata poate opune rezistenta sau chiar dejuca efortul PSD de compromitere a statului de drept. Prezint mai jos elementele unei asemenea strategii, care include consolidarea pozitiei presedintelui, sesizari de neconstitutionalitate a modificarilor Codului Penal, implicarea Uniunii Europene, organizarea unui referendum si mobilizarea societatii civile. Spre final, invoc si orizontul Art 40 (2) din Constitutie care prevedere conditiile in care partidele politice pot fi declarate neconstitutionale pentru militare  împotriva principiilor statului de drept.

1. Consolidarea pozitiei presedintelui Iohannis. Dat fiind ca presedintele Iohannis are de jucat un rol activ si esential in perioada urmatoare, acesta trebuie sa inceapa prin consolidarea pozitiei politice si institutionale. Primul pas este remedierea marii erori care este neaplicarea pana in prezent a Deciziei CCR 358/2018. Efectele negative ale neaplicarii acestei decizii sunt deja vizibile. Reactia corecta a presedintelui Iohannis imediat dupa votul din parlament pentru modificarea Codului Penal, prin care acesta se declara revoltat si anunta sesizarea CCR, a fost imediat contrata pe plan intern si european de grupul Dragnea, care a invocat faptul ca un presedinte care nu respecta el insusi deciziile Curtii Constitutionale nu se poate erija intr-un garant al Constitutiei. Cel mai probabil, presedintele intarzie aplicarea deciziei CCR pentru ca astepta opinia preliminara a Comisiei de la Venetia asupra proiectelor de modificare a legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a legii privind CSM şi a legii referitoare la organizarea judiciară din România, pe care presedintele urmeaza a o invoca in contextul explicarii punerii in aplicare a Deciziei CCR. Aceasta ar fi o strategie de inteles, daca opinia preliminara a Comisiei ar fi fost deja disponibila. Insa presedintele nu isi poate permite sa mai astepte, dat fiind ritmul in care coalitia majoritara ataca statul de drept. In plus, chiar daca presedintele va invoca aspectele opiniei preliminare ale Comisiei de la Venetia ce reitereaza importanta independentei justitiei fata de factorul politic, PSD cu siguranta va exploata politic mentiunea din opinia preliminara a Comisiei despre obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale. In plus, si extrem de important, prin neaplicarea deciziei, presedintele alieneaza judecatorii Curtii care, indiferent cum au votat in Decizia 358, cu siguranta considera ca deciziile Curtii sunt obligatorii si trebuie puse in aplicare. Or presedintele, impreuna cu alte institutii precum CSM si Inalta Curte, trebuie sa faca tot posibilul pentru a isi atraga o majoritate a judecatorilor CCR, ceea ce presupune punerea in aplicare chiar si a unei decizii atat de profund gresite cum este Decizia 358.

2. Sesizarea Curtii Constitutionale pe tema modificarilor Codului Penal. Al doilea pas al strategiei constitutionale este coordonarea opozitiei si a presedintiei in sesizarile trimise Curtii Constitutionale. Scopul acestor sesizari este declararea neconstitutionalitatii modificarilor Codului, determinarea reexaminarii acestora si, in general, impiedicarea pe termen cat mai lung a intrarii in vigoare a modificarilor Codului Penal. Castigarea de timp este esentiala pentru protectia statului de drept pentru ca, in aceasta perioada, trebuie implementate celelalte elemente ale strategiei de aparare a statului de drept (referendum, implicarea Uniunii Europene).

Nu voi prezenta acum o analiza de detaliu despre motivele ce pot fi invocate pentru a demostra neconstitutionalitatea modificarii Codului Penal, in special a infractiunilor de abuz in serviciu. Este clar ca argumentele in favoarea modificarii se intemeiaza pe faptul ca politica penala a statului este lasata prin constitutie puterii legiuitoare, deci parlamentului, care, iata, si-a exprimat vointa prin vot. Grupul PSD va argumenta ca textul constitutional nu contine nici o prevedere explicita in ce priveste elementele infractiunii de abuz in serviciu, despre nivelul pedepselor care trebuie aplicate, iar, in plus, modificarile operate sunt in conformitate cu deciziile CCR in aceste materii. Implicatia ar fi ca politica penala reprezinta o decizie politica, nu constitutionala, si ca atare modificarile operate prin lege nu sunt permanente pentru ca poporul suveran poate la urmatoarele alegeri sa voteze pentru o noua majoritate parlamentara care sa modifice, la randul ei, Codul Penal.

Sesizarile trimise Curtii Constitutionale vor trebui sa explice clar de ce aceste argumente, si teoria constitutionala pe care se bazeaza, sunt eronate. Principiul aplicarii legii penale mai favorabile face ca efectul intrarii in vigoare a acestei modificari a Codului Penal sa fie direct si imediat pentru cazurile in curs de instrumentare si cele in curs de judecata, iar prejudiciul adus statului roman sa fie masiv si iremediabil. In ce priveste modificarea frecventa a legilor penale, aceasta ar pune in pericol principiile previzibilitatii si stabilitatii legilor, in sfera penala care are o importanta critica pentru cetateni. Orice modificare a legilor penale trebuie, prin urmare, sa fie intemeiata si justificata.

Tot eronat este si argumentul conform caruia constitutia nu contine nici o prevedere explicita privind infractiunile modificate. In primul rand, textul constitutional, interpretat corect, contine principii si reguli care pot atrage neconstitutionalitatea acestor modificari ale Codului Penal. Din aceleasi motive pentru care constitutia nu permite, spre exemplu, dezincriminarea furtului din Codul Penal, la fel constitutia nu permite dezincriminarea actelor de coruptie (acesta fiind, dupa cum demonstreaza clar raportul Parchetului General, efectul dezincriminarii partiale a abuzului in serviciu si al dezincriminarii totale a neglijentei in serviciu). Mai mult, teoria ca parlamentul poate adopta orice lege, fiind organul reprezentativ suprem, este incorecta. Intr-o democratie constitutionala cum este Romania si cum sunt toate statele membre UE, parlamentul trebuie sa justifice in fata judecatorilor constitutionali motivele ce au stat la baza legilor a caror constitutionalitate este contestata. Simplul fapt ca o asemenea lege a fost votata in parlament nu este suficient pentru a o justifica. In toate sistemele constitutionale din lume, inclusiv in Romania, legile care nu pot fi justificate ca manifestari ale rationalitatii legiuitorului sunt considerate neconstitutionale si nu produc efecte juridice. Din aceasta perspectiva, motivele dezincriminarii partiale a abuzului in serviciu si a dezincriminarii totale a neglijentei in serviciu nu sunt deloc evidente. Raportul Parchetului General indica faptul ca modificarea este irationala (motivul real al modificarii, si anume inlaturarea raspunderii penale a lui Liviu Dragnea si a altor membri ai coalitiei, nu constituie un motiv rational din punct de vedere constitutional). Aceste argumente nu vor fi neaparat usor de sustinut, mai ales in fata unei Curti Constitutionale care favorizeaza o atitudine formalista. Insa o interpretare istorica, sistematica si teleologica a textului constitutional, metode ce au fost utilizate de CCR in trecut, si chiar in Decizia 358, ar duce, dupa parerea mea, la concluzia neconstitutionalitatii.
In al doilea rand, sesizarile de neconstitutionalitate trebuie sa prezinte sistemul constitutional roman ca fiind integrat ordinii juridice europene. Tratatul de la Lisabona si legile secundare ale UE contin si ele prevederi clare impotriva modificarilor sistemului penal din Romania in aceasta directie. Acelasi lucru este valabil si pentru obligatiile pe care Romania si le-a asumat in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, si pentru opiniile Comisiei de la Venetia. Este foarte important ca sesizarile de neconstitutionalitate sa insiste ca modificarile Codului Penal sa fie analizate din prisma obligatiilor pe care Romania le are ca stat membru UE si, in subsidiar, ca membru al comunitatii internationale ce a ratificat o serie de conventii pentru lupta impotriva coruptiei.

3.  Implicarea Uniunii Europene. Al treilea pas este ca Presedintele sa faca apel public la Comisia Europeana pentru a interveni pentru protectia statului de drept in Romania. Spre deosebire de cazul Ungariei, unde Comisia s-a dovedit surprinsa si depasita de reformele guvernului Orban, si de cazul mai recent al Poloniei, unde Comisia a declansat deja mecanisme de protectie a statului de drept, pozitionarea UE fata de Romania da Comisiei Europene mecanisme de interventie mai eficiente. In plus, organizatiile societatii civile ar trebui sa trimita Comisiei Europeane petitii ce ar declansa etapele preliminare ale procedurii de infringement impotriva Romaniei pentru incalcare legislatiei europene. Eforturi similare trebuie organizate in Parlamentul European.

4. Organizarea unui referendum. Al patrulea pas este declansarea demersurilor pentru organizarea unui referendum de catre Presedinte pe tema independentei justitiei, a luptei impotriva coruptiei (inclusiv a modificarilor din Codul penal) si explicit a statulului Romaniei de membru UE. Bine organizat, referendumul ar putea mobiliza electoratul, ar intari pozitia presedintelui si va aduce viitorul Romaniei in UE in prim-planul dezbaterii publice. Mai mult, referendumul va crea un nou context (caracterizat de presiunea strazii) in care principalele institutii, inclusiv Curtea Constitutionala, trebuie sa isi joace rolul in urmatoarea perioada. Presedintele trebuie sa demareze si un proces de modificare a Constitutiei, care ar fi important atat din punctul de vedere atat in sine cat si pentru contracararea unor initiative similare din partea PSD.

5. Articolul 40 (2) din Constitutie. In fine, se cuvine adusa in discutie existenta unei predeveri importante din Constitutie, Art 40 (2) care prevede ca “partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.” Un argument poate prinde contur ca, prin declaratiile si actiunile grupului Dragnea, PSD-ul militeaza impotriva principiilor statului de drept si se indreapta spre zona de aplicare a Art 40 (2), coroborata cu Art 44-46 din Legea partidelor politice 14/2003. Nu ne putem astepta ca, in acest moment, Curtea Constitutionala sa fi dispusa a constata neconstitutionalitatea principalului partid la guvernare. Insa in combinatie cu un raspuns ferm al Uniunii Europene, si pe fondul unui referendum cu masiva participare populara, se pot accentua presiunile asupra gruparii Dragnea atat din interiorul PSD cat si al coalitiei majoritare. Prin urmare, existenta acestei dispozitii este o posibila strategie de viitor, utila si pentru a ne aminti ca statul roman are mecanisme de protectie impotriva actiunilor de genul celor declansate de gruparea Dragnea.

Distribuie acest articol

18 COMENTARII

  1. Rețin din acest text doar că autorul are o obsesie cu transformarea Președintelui în notar, prin punerea in aplicare, fără cârtire, a decizie CCR de demitere a șefei DNA, culmea sub argumentul că în acest fel președintele și-ar consolida ”poziția politică și instituțională”!
    Printre altele, dl.Perju ignoră senin prevederea din art.80, alineat (2) din Constituție:
    ”(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.”Acesta înseamnă, practic, că Președintele se supune Constituției, în primul rând, nu Curții Constituționale (care ar trebui să se supună și ea tot Constituției).

    • Nu, Presedintele nu e transformat in notar, ci trebuie sa respecte deciziile CCR, care sint general obligatorii. Ca atare, de comentat doar din tribuna. Jucatorii, adica Institutiile Statului trebuie sa le respecte.
      Ce pretentii poti sa ai de la mafiotii de la guvernare, daca tu, Presedinte, nu respecti o decizie CCR. Care nu mai trebuie citita, analizata, ci e clar general obligatorie
      Nedreptatie guvernului nu se indreapta cu aceleasi fel de greseli.

    • Si un raspuns al presedintelui Comisiei de la Venetia:
      „„Deciziile Curţilor Constituţionale sunt definitive, obligatorii şi trebuie să fie implementate. ”, se arată în scrisoarea Preşedintelui Buquicchio.”

    • Evident!

      In plus decizia CCR nu are un ternen de aplicare. Sigur că sună meschin ca președintele să se prevaleze de astfel de chițibușuri, numai că aici e vorba de lupta în noroi cu infractorii. Orice e permis.

      Dl. Perju pare a suferi de boala unui mare număr de judecători americani contemporani: Aceea de a lua decizii arbitrare substiuindu-se atât legislativului cât si voinței alegătorilor. Evident că în mintea multor altor juriști astfel de decizii sunt sfinte și intangibile oricât de monstruoase ar fi. Acesra e și motivul pentru care dumnealui susține în mod pavlovian o decizie ce încalcă evident drepturile fundamentele ale omului: Nimeni nu poate fi obligat să semneze nici de lege si nici de judecători. Punct. Semnătura e o chestie de optiune personală. Președintele poate fi demis, arestat, amendat, etc. Dar asemeni oricărui cetățean al lumii civilizate și libere nu poate fi obligat să semneze.

      • @Josef
        Aveti dreptate, nu poate fi obligat sa semneze, dar daca vrea sa continue sa lupte, trebuie sa semneze. Altfel, intra intr-o greva de unde va fi demis. Practic, poti sa nu te retragi din Stalingrad, dar vei pierde razboiul. Retragandu-te (adica admitand ca ai pierdut o batalie), iti pastrezi sansele sa castigi razboiul…

        • Să nu fim copiii. Poate fi suspendt sub orice pretext. Cu cât se ajunge mai curând la conflict dechis cu PSD cu atât mai bine atât penrru el cât și pentru România. PSD va pierde enorm din circ și riscă să trezească împotriva sa electoratul amorțit așa cum a făcut-o la prezidențialele din 2014 .

          Dacă neamțul cedează cererea de demiterea a lui M-me Kovessi următorul pas va fi să i se propună un infractor calificat la șefia DNA Dacă va refuza numirea va fi di nou amenințat cu suspendare și tot așa din compromis în compromis până ce el va fi compromis total, iar următorul președinte al României va fi Dragnea…

    • Poate fiindca autorul nu e cowboy si pricepe ca nu poti corecta (sau raspunde la) o incalcare printr-o alta incalcare. Daca nu da curs deciziei o sa fie crucificat, cum bine spune autorul. Cat despre vegheat, e o forma fara fond, un termen nedefinit in legislatie, care poate fi satisfacut, teoretic, inclusiv de o declaratie clasica ‘urmaresc cu atentie si ingrijorare’. Daca in loc de ‘vegheaza’ era ceva de genul ‘va lua cu celeritate toate masurile necesare pentru corectarea etc’ da, argumentul era valid. In plus, nerespectarea deciziei il pune pe aceiasi treapta cu PSDimea. Sansa lui e sa ramana curat si neprihanit, daca nu e Galahad toata tarasenia devine un concurs al incalcarilor, si criteriul cantitativ – am trista si eu, dar aia au trisat mai mult – nu prea tine mai sus de Viena. Da, e damned if you do it (pierde capital de incredere intern), damned if you don’t (pierde calul alb in ochii europenilor) pentru Klaus, dar fiindca in afara de strada e singur pe metereze, trebe sa calculeze foarte atent. Din pacate, asta e optica prevalenta in Romania, orice e okay atat timp cat o fac aia care ne plac si pentru o cauza nobila. Ca exemplu – Parlamentul o invita pe Kovesi. Kovesi spune ‘pas’, indiferent cat de motivat moral, cat de naspa e Parlamentul etc. Sprijinitorii exulta. Ii invit pe cei care rezida intr-o democratie cu state vechi sa souna cam ce s-ar intampla cu un angajat public care refuza sa se prezinte la invitatia Parlamentului. In jurisdictia mea se cheama ‘contempt of Parliament’ si persoana e demisa atat de repede cat poate autoritatea care a numit-o sa o demita. Iar dupa aceea nimeni nu o mai angajeaza. Cat despre referendum, personal sunt de acord cu Ana.

  2. Cred ca invocarea unui referendum in acest caz este un fel de invarteala in jurul cozii!

    La ora actuala, Romania are nevoie de un singur referendum: referendum in care poporul sa decida (nu doar sa isi exprime o dorinta) daca rezultatul unui referendum este consultativ sau obligatoriu pt Guvern, Parlament si CCR.

    Pana cand nu se va clarifica aceasta situatie, orice rezultat, al oricarui referendum, va fi interpretat de clasa politica in functie de majoritate si de interese personale.

    Nu vad absolut deloc rostul unui referendum national, atata vreme cat decizia finala aprtine politicienilor, indiferent de rezultatul referendumului.

  3. Am tot citit articolele postate de tine si observ ca insisti cu respectarea deciziei CCR de catre presedinte.Daca maine aceeasi CCR ar stabili ca toti romanii cu exceptia PSD sunt niste sobolani care trebuie exterminati ai fi de acord ca trebuie respectata?

    • ” .Daca maine” nu este un argument juridic.
      Cu asa argumente, nimic nu mai trebuie respectat; pe motivul „Daca maine…”

    • In extremis, Johannis ar putea refuza pur si simplu sa o demita pe Kovesi, asumandu-si astfel nerespectarea unei decizii a CCR, ceea ce ar duce automat la suspendarea sa.

      Dar nu cred ca Johannis are „vâna” pt a lua o astfel de decizie. Curajul si intelepciunea nu prea fac casa buna. (poate doar in basmele romanesti cu feti Frumosi si Ilene Cosanzene)

    • E o problema, asa e. Care e limita acceptabilitatii deciziilor CCR? Pana la urma, daca o parte a societatii considera ca statul nu mai lucreaza in interesul ei, ce poate face? Raspuns: insurectie, lovitura de stat, revolutie, revolta armata, secesiune. Am ajuns aici?

  4. Presedintele are o groaza de argumente ca sa nu „execute”, acum, decizia CCR.
    Ar incalca alte articole din Constitutie, tratate semnate de Romania, atentionari si rasatentionari din ‘afara”
    Facem ce sugerati dvs si ajungem sa fim considerati lasi, prosti, carpe cu care face Dragnea ce vrea. Ajunge!
    Ptr ca nu suntem in stare sa facem fata hotilor care mimeaza democratia si legalitata, primitiv si formal.
    Nu merge asa, oricat o scaldati cu seria de articole care incepe, invariabil, cu respectarea deciziei CCR, chiar daca aceasta respectare (normala intr-o tara normala, nu e cazul la noi…
    penalii fac legi ca sa scape de dosare cat se poate de concrete? Unde s-a mai pomenit asa ceva?)duce la incalcarea altor articole dn Constitutie.
    Nici nu clipiti daca se incalaca alte articole, asta cu CCR-ul sa fie respectat, in rest potopul. De ce?
    Ptr ca ati apucat sa-l postati si acum trebuie argumentat cu orice pret, ca sa nu para ca ati gresit, sau chiar credeti ce scrieti?
    „…, prin neaplicarea deciziei, presedintele alieneaza judecatorii Curtii care, indiferent cum au votat in Decizia 358, cu siguranta considera ca deciziile Curtii sunt obligatorii si trebuie puse in aplicare. Or presedintele, impreuna cu alte institutii precum CSM si Inalta Curte, trebuie sa faca tot posibilul pentru a isi atraga o majoritate a judecatorilor CCR, ceea ce presupune punerea in aplicare chiar si a unei decizii atat de profund gresite cum este Decizia 358.”
    Ce va face sa credeti ca aia din CCR nu vor mai fi „alienati”-adica nebuni?instrainati de ei insisi? ce vreti sa spuneti? O parte din sunt niste slugi puse sa execute,atat, fara demnitate si onorabilitate de judecatori adevarati. Sunt deja „atrasi”, sinecuri, privilegii, imunitati de tot felul. Asta conteaza pentru ei…
    Dimpotriva, vor intelege ca pot sa faca orice nefacuta, va fi urgie in tara, vedeti ca nu s-au oprit la demisia lui Kovesi, asta a fost doar inceputul.
    Ca asa „zice” un articol din constitutie, fraierii pun botu`,indiferent daca sunt incalcate alte articole din aceeasi constitutie. Sau tratate ale UE. Se va merge pe reteta asta la infinit, CCR va asigura spatele la orice.

    • Constitutia primeaza asupra tratatelor UE, eu asa stiu. Legislatia primara, nu, daca e un conflict Tratatele primeaza. Daca gesesc, va rog luminati-ma. Cat despre atentionari, nu au valoare juridica. Politica, da, categoric. Nu sunteti pe pozitii fundamental diferite, doar tehnic divergente. Cu-adevarat, unde’s doi nemti e o armata, unde-s doi rusi e un cor, unde’s doi romani, musai o cearta…

      • Opinia separata a dnei judecator Lavinia Stanciu este clara, mult mai mult decat as putea eu sa va „luminez”
        „Nimeni, nici măcar instanța de contencios constituțional, nu-i poate
        impune Președintelui României să adopte o hotărâre, fie în sensul revocării
        persoanei cu funcție de conducere în cadrul Parchetelor de rang înalt, fie în
        sensul respingerii revocării.”
        https://www.ccr.ro/files/products/358.pdf
        Mai vem si ciudatenia aia cu opiniile concurente, care nu incp cu formularea „in acord cu decizia”, asa cum incep opiniile separate ‘in dezacord cu decizia”
        Ba mai mukt gasim si asta
        „2. Principiul colaborării loiale între CSM – secţia de procurori şi ministrul
        justiţiei trebuie să se reflecte în adoptarea împreună a unor criterii clare de evaluare a
        activităţii procurorului, pe care se fundamentează cererea de revocare, evitând
        arbitrariul. Ca urmare, esenţa conflictului juridic de natură constituţională şi-a
        avut originea în aceste aspecte şi a premers conduitei funcţionale a Preşedintelui
        României, determinând ulterior opţiunea acestuia. Practic, conflictul a fost
        generat de disfuncţiile preexistente în cadrul raporturilor dintre CSM – secţia de
        procurori şi ministrul justiţiei.”
        Daca ne gandim bine scorul este tras e par,
        Deciizia asta ciudata,pe un scor nu doar foarte strans dar si interpretabil (pana la fi chiar invers) in contra altor decizii (cititi intreaga opinie separata si veti gasi detalii) se argumenteaza a fi respectata orbeste, Nu merge!
        Cat priveste tratatele, Constitutia zice
        Art 148
        (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
        Dreptul internaţional şi dreptul intern
        ARTICOLUL 11
        (1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
        (2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

        (3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
        Nu se poate ratifica un tratat daca el nu „pusca” cu Constitutia.
        Orice atentionare nu e, asa, de dragul lelii, mai ales cand avem interpretarii ale CCR care duc la incalcarea acelui tratat, ratificat si fiind in acord cu Constiutia, la vremea ratificarii lui. Cum sa o iei? O data a fost OK, acum, pe o interpretare noua nu mai e?
        „Uniunea Europeană se bazează pe statul de drept. Aceasta înseamnă că orice măsură luată de UE derivă din tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și democratic de toate țările membre. De exemplu, dacă un anumit domeniu politic nu figurează într-un tratat, Comisia nu poate propune un act legislativ în domeniul respectiv.
        Tratatul este un acord cu forță juridică obligatorie între statele membre ale UE. El stabilește obiectivele UE, regulile de funcționare a instituțiilor europene, procedura de luare a deciziilor și relațiile existente între Uniune și statele membre.”
        Sau
        Statul de drept
        „Potrivit articolului 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE (Uniunii Europene). Aceasta înseamnă că atât UE în sine, cât și țările UE sunt guvernate de un corp de legi (coduri și procese juridice) adoptate prin proceduri consacrate, nu prin hotărâri discreționare sau de la caz la caz.

        Alături de existența unei democrații funcționale și de respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, statul de drept reprezintă unul dintre criteriile politice pe care trebuie să le întrunească țările care doresc să adere la UE.

        Concluzionând că este nevoie de un instrument la nivelul UE pentru abordarea amenințărilor sistemice la adresa statului de drept în țările UE, Comisia Europeană a adoptat un „cadru privind statul de drept” în 2014. În cazul unei încălcări a legislației UE, s-ar aplica procedura de la articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Sancțiunea cea mai strictă în temeiul acestei proceduri ar fi suspendarea drepturilor de vot ale unei țări a UE în cazul în care aceasta s-ar face vinovată de o „încălcare gravă și persistentă” a valorilor UE.”
        https://eur-lex.europa.eu/summary/glossary/rule_of_law.html?locale=ro
        Acuma judeacti si dvs ce se intampla cu statul de drept la noi, si daca presedintele trebuie sa nu faca nimic.Ca tentionarile n au valoare juriidica (parca sunteti Nicolicea, zau?), ca CCR a zis si a dres, asa ciudat si tras de par …
        Nu, presedintele poate si trebuie sa lupte pentru ca nu e de joaca…si asatae menira lui, acum.

  5. O singura obiectie. Autorul crede, cum am crezut si eu mult timp, ca in Tara Romaneasca se poate cistiga ceva prin fair play.

    • Nu, autorul NU CREDE, el doar spera ca, la un moment dat, ‘ in Tara Romaneasca se va putea cistiga ceva prin fair play’.
      Pana de curand nici eu nu mai speram asta. Pana cand am vazut la o emisiune (nu vrau sa fac reclama, cine poate sa priceapa bine, cine nu ….) cum gandesc pustii si pustoaicele de 12 – 13 ani! Nu mi-a venit sa cred cat de maturi sunt! Apoi mi-am dat seama, sunt copii celor care, la revolutie, in 1989, NU APUCASERA SA MEARGA LA SCOALA. Sunt primii din A DOUA GENERATIE de oameni care gandesc LIBER!!!! E adevarat, mai trebuie sa treaca vreo 20 de ani pana cand ajung ei in politica! Cine nu are rabdare si pote sa aleaga ar face bine sa caute orizonturi mai promitatoare…. Dupa rezultatele alegerilor din ultimul timp (1,5 – 2 ani, sau chiar mai mult) as fi curios care este alegerea lor!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Perju
Vlad Perju
Vlad Perju este doctor in drept la Harvard, profesor invitat de drept european la Harvard Law School (2011-2012) si profesor de drept constitutional american si comparat, drept european si filozofia dreptului la Boston College. Incepand din vara anului 2012, Perju este directorul Centrului pentru Studiul Democratiei Constitutionale la Boston College. Inainte de studiile doctorale in SUA, a obtinut doua licente in drept, la Universitatea din Bucuresti si la Sorbonna. Perju este profesor invitat de teorie a statului la Academia Europeana de Teorie a Dreptului din Bruxelles si este asociat al Centrului de Studii Europene de la Universitatea Harvard. A conferentiat si predat la universitati precum Princeton, Yale, Harvard, NYU, EUI- Florence. A fost membru al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Regimului Politic si Constitutional din Romania. Mai multe detalii gasiti pe site-ul http://www.bc.edu/schools/law/fac-staff/deans-faculty/perjuv.html

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro