Home » Analize »Asigurari Sociale »Opinie » Citesti:

Surprinzătoarea formulă de calcul a pensiei de stat

Bogdan Dumitrescu aprilie 18, 2018 Analize, Asigurari Sociale, Opinie
26 comentarii 27,082 Vizualizari

În anul 2013, modul de calcul al pensiei de stat prevăzut de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost modificat prin introducerea unui element denumit indice de corecție. Voi arăta în cele ce urmează că această modificare a formulei de calcul a rupt legătura dintre determinarea inițială a pensiei pe baza punctului de pensie și este de natură a crea diferențe relevante între pensionari cu punctaje identice, dar care s-au pensionat în ani diferiți. Mai mult aceste diferențe se pot majora în timp.

Pentru a arăta cele de mai sus vom porni de la formula curentă de calcul:

Pensie = Punctaj anual ajustat * Valoarea punctului de pensie

Punctaj anual ajustat = Punctaj mediu anual * indice de corecție

Punctajul mediu anual se determină prin însumarea punctelor de pensie obținute pe parcursul vieții active și împărțirea la stagiul complet de cotizare de 35 de ani. Prin urmare încă de pe acum se poate observa că pensia nu este egală cu punctajul mediu * punctul de pensie.

Cum se calculează indicele de corecție: potrivit art. 170 din Legea 263/2010 acesta este egal cu 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie (în practică se ia salariul cu 2 ani în urmă, de exemplu pentru 2016 referința este 2014) / valoarea punctului de pensie / (1+rata medie anuală a inflației pe anul 2011- respectiv 5,79%).

De exemplu pentru anul 2016: 43,3% * 2328 (salariul mediu brut din anul 2014) / 871,7 /  1,0579 = 1,09 (rotunjit).

Astfel,

pensie = punctaj anual ajustat * valoarea punctului de pensie =

(Punctaj mediu anual  * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie/ valoarea punctului de pensie) / 1,0579 * valoarea punctului de pensie

= Punctaj mediu anual  * 43,3% din salariul mediu brut la nivel de economie / 1,0579.

Întrucât variabila punct de pensie se simplifică rezultă că pensia inițială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării * 43,3% / 1,0579 și de punctajul mediu anual. Practic unui punctaj mediu anual de 1 punct îi va reveni mereu circa 41% din câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării, indiferent de valoarea punctului de pensie. Ulterior însă pensia astfel determinată se va indexa cu valoarea punctului de pensie.

Ce înseamnă acest lucru? Practic, în aceste moment în România există două puncte de pensie: unul valabil pentru calculul pensiei iniţiale egal cu circa 41% din câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării în timp ce punctul de pensie cunoscut de toată lumea este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată.

Pentru a explica mai bine acest lucru și arăta problemele care apar în practică voi oferi un exemplu. Considerăm un pensionar cu un punctaj mediu acumulat pe parcursul vieții active de 1 punct care a ieșit la pensie în unul din anii din intervalul 2014-2017.

Sursa: calcule proprii pe baza datelor INS, CNPP și CNP

Astfel,  se remarcă cum pensia inițială reprezintă circa 41% din salariul mediu brut din urmă cu 2 ani indiferent de valoarea punctului de pensie. De asemenea, se remarcă că un pensionar care a obținut un punctaj mediu anual de 1 punct are o pensie diferită în prezent în funcție de anul pensionării. Astfel, cineva care s-a pensionat în anul 2017 are o pensie cu circa 6,5% mai mare decât un pensionat în anul 2014. De altfel, această problemă a devenit evidentă în iulie 2017 când indicele de corecție ar fi trebuit să devină 1,05 ca urmare a majorării punctului de pensie, dar Parlamentul a menținut prin derogare de la legea pensiilor valoarea de 1,14. Dacă nu ar fi făcut acest lucru, pensia cuiva care s-ar fi pensionat după 1 iulie 2017 ar fi fost de 1,05 * 1000 = 1050 similară cu pensia existentă înainte de indexare și mai mică decât cea a unui pensionar care s-a pensionat în perioada ianuarie-iunie 2017 și a cărui pensie a fost indexată la 1 iulie cu 9%. Acest lucru se întâmplă deoarece pensia inițială este circa 41% din câștigul salarial mediu brut, iar creșterea valorii punctului de pensie afectează doar pensiile în plată. Astfel, o eventuală indexare pe parcursul anului a punctului de pensie îi afectează doar ce cei care sunt deja pensionari, pensia inițială a celor care intră în sistem fiind determinată pe baza salariului brut din urmă cu 2 ani. Cei care au ieșit la pensie mai recent sunt avantajați de faptul că salariile au crescut mai rapid decât punctul de pensie, acest lucru afectând formula de calcul.

Mai mult, formula curentă de calcul a pensiei nu numai că este de natură a crea distorsiuni, dar acestea au potențialul să se majoreze în timp. Dacă spre exemplu în următorii 10 ani salariile se vor majora cu 100%, iar pensiile doar cu 30%, pe baza exemplului de mai sus pensia cuiva care s-a pensionat în 2017 va fi de 1140 * 1,3 = 1482 în timp ce pensia cuiva pensionat în anul 2027 va fi de 2555*2*0,433/1482/1,0579*1482 = 2091. Cu cât este mai mare ecartul între dinamica salariilor și cea a punctului de pensie cu atât diferențele vor fi mai mari.

Din analiza de mai sus se pot trage câteva concluzii foarte importante:

1. Ca urmare a introducerii indicelui de corecție, toți cei care ies la pensie au pensii mai mari decât ar avea dacă s-au utiliza punctajele medii anuale acumulate pe parcursul vieții active.
2. România are în prezent două puncte de pensie: unul egal cu circa 41% din câștigul salariul mediu brut din urmă cu 2 ani pe baza căruia se determină pensia inițială și unul care este utilizat doar pentru indexarea pensiilor aflate în plată – punctul de pensie a cărui valoare este decisă de Guvern.
3. Această metodă, deși generează pensii mai mari, creează diferențe între pensionari cu punctaje identice în funcție de anul pensionării, ceea ce nu este echitabil.
4. Aceste diferențe au potențialul de a se majora în timp pe măsură ce dinamica salariilor se îndepărtează de cea a punctului de pensie.
5. Starea de fapt nu este ușor de corectat în practică, dar principiul echității și necesitatea elaborării unei formule eficiente de calcul a pensiei impun revizuirea urgentă a modalității de calcul a pensiilor de stat.

Notă: Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului şi nu implică instituţiile cu care acesta este asociat

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. ion adrian spune:

    Bun articol! Dar intreb ;exista motivari publice, expuneri de motive pentru aceasta situatie?

    • Bogdan Dumitrescu Bogdan Dumitrescu spune:

      Nu este clar de ce a fost adoptata aceasta formula. Dar consecintele sunt cele pe care le-am aratat mai sus.

  2. ion carutasul spune:

    \ O SINGURA OBSERVATIE . Pe baza articolului 170 din lege pentru anul 2015 factorul de corectie este prin calcul 15% . In aplicare este 7% .Orice sesizare facuta la CNPP – centrala se rezolva cu fraza din 263/2010 pct170 ,adica corectia se aplica o singura fiind exclusa orice revenire . Adica chiar daca am calculat prost sau in afara mecanismului matematic trebuie sa suportati.

    • Bogdan Dumitrescu Bogdan Dumitrescu spune:

      Factorul de corectie pentru 2015 este corect calculat: 43,3% * 2163 (salariul mediu brut din 2013) / 830,2 (punct de pensie pentru anul 2015) / 1.0579 (ajustat cu inflatie medie din 2011) = 1,07

  3. Paraschiva spune:

    Foarte necesar si bun articol. Asteptam rezolvarea acestei inechitati fundamentale.

    Domnule B. Dumitrescu ,va rog, daca doriti, sa faceti o demonstratie si pentru cei care au activat in grupele I si II de munca, pentru care nici astazi nu s-a rezolvat problema acordarii pensiilor cuvenite.
    La cate posibilitati are matematica si buna judecata de a rezolva aceste probleme,nu mai e nevoie decat de vointa dar mai ales de respect pentru cei care au tras o viata intreaga la locurile de munca. Respect pe care il vor dori si cei care azi sunt cu pixul decizional in mana si maine vor fi in locul nostru.

    • Bogdan Dumitrescu Bogdan Dumitrescu spune:

      Depinde cum priviti inechitatea. Toata lumea are pensii mai mari decat cele care s-ar obtine pe baza punctului de pensie, dar cei care se pensioneaza mai recent au un avantaj mai mare. Solutia nu este simpla. Trebuie gasita cumva o modalitate ca la acelasi punctaj sa se primeasca aceeasi pensie.
      In legatura cu cealalta intrebare, nu face obiectul acestui articol.

  4. ion spune:

    Dupa parerea mea, trebuie facut ceva cu pensiile la nivel european. Sunt prea multi care lucreaza in tari europene diferite pe parcursul unei vieti. Daca avem circulatie libera si piata comuna ar trebui si pensiile sa fie cam la fel, sau portabile cumva. Altfel cum atragi un specialist bun in romania? Sa vina sa lucreze o perioada si sa aiba dupa durere mai mare de cap cum i-au calculat romanii pensia? Mai merita sa vii?

    Ar trebui facut o casa de pensii la nivel european, poate va functiona mai bine decat acea din romania, care ultima data cand am fost pe acolo, era dezastru ca organizatie. Ar putea face un dosar electronic unde fiecare cetatean din europa sa-si vada ce are de platit, primit, ce e legat de pensie, asigurari sociale, fiindca statele nu sunt capabile. Asa cetatenii ar incepe sa se compare cu alte statii, si s-ar mai reduce din inegalitati, politicienii ar fi fortati sa lucreze pentru reducerea inegatlitatilor, competitie in loc de monopol.

  5. maria spune:

    Super articol! poate faceti un calcul si pentru cei care aveau deja pensie (limita de varsta, urmas) inainte de transformarea in puncte. Cred ca iese si mai rau.

  6. Florin spune:

    Si legea nu poate fi atacata la curtea constitutionala pe motiv de egalitate in drepturi ?

  7. ovim spune:

    din ce stiu, indexarea anuala punctului de pensie ar trebui sa fie de 50% din cresterea salariului mediu brut + inflatie. in caz ca s-ar respecta asta, decorelarile ar fi mult mai mici. iar daca indexarea punctului de pensie s-ar face cu acel 43,3% din cresterea salariului + inflatie, n-ar mai fi decorelare.

    • Bogdan Dumitrescu Bogdan Dumitrescu spune:

      Daca s-ar fi respectat mecanismul distorsiunile ar fi fost chiar mai mari. Acestea cresc cu cat salariile cresc mai repede decat punctul de pensie. Avand in vedere ca s-a decis ca punctul de pensie sa creasca mai repede decat ce ar fi rezultat prin mecanimsul de indexare din lege, distorsiunile sunt ceva mai mici.

      • Mircea Ionescu spune:

        Bogdane, in esenta te felicit pentru preocupare, dar in primul rand verfica daca nu cumva compari mere cu pere. Tu ai determinat ca apar diferente fata de data pensionari. Problema este sa compari pensia celui care iese in 2017 la pensie, cu cea a celui din 2013, dar indexata intre timp. Altfel spus cat este pensia azi.

        In al doilea rand vezi ca munca ta este transmisa exagerat in mass-media, unde se spune ca toate pensille sunt furate. Ori in lege vad ca indicii astia au aparut d-abia din 2013 incoace.

        In sfarsit am verificat in Lege, nu am aici conditii sa-ti fac copy-paste, din pacata nu este o definitie clara ce vrea acest indice de corectie, dar verifica ca s-au dat vreo doua trei decizii ale curtii ca sunt neconstitutionale. NU AM RABDARE SA SAP MAI MULT.

        Articolul IV
          (1) Pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011 – 22 ianuarie 2013 inclusiv,
        indice
        le de corecţie care se aplică punctajelor medii anuale determinate conform prevederilor art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, este:
          a) 1,12 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 inclusiv;
          b) 1,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2012-31 decembrie 2012 inclusiv;
          c) 1,17 în situaţia persoanelor ale căror drepturi de pensie sau deschis în perioada 1 ianuarie 2013-22 ianuarie 2013 inclusiv.
          (2) În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (1),
        indice
        le de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată la data înscrierii iniţiale la pensie.
          (3) Drepturile de pensie, rezultate în urma aplicării indicilor de corecţie prevăzuţi la alin. (1), se cuvin începând cu data de 7 noiembrie 2013*).
          ————-
          Art. IV a fost introdus de pct. 2 al art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 113 din 18 decembrie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 830 din 23 decembrie 2013.
          ————-
          Prin DECIZIA CURŢII CONSTITUŢIONALE nr. 463 din 17 septembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 704 din 25 septembrie 2014 s-a admis în parte excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013, constatându-se că acestea sunt neconstituţionale.
          Conform art. 147 din CONSTITUŢIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
          Prin urmare, începând cu data de 25 septembrie 2014, dispoziţiile art. IV alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 au fost suspendate de drept, urmând să-şi fi încetat efectele juridice începând cu data de 10 noiembrie 2014, dacă legiuitorul nu intervenea pentru modificarea prevederilor atacate.

        • Bogdan Dumitrescu Bogdan Dumitrescu spune:

          Asta este si ideea, da. Cineva pensionat in 2017 cu acelasi punctaj are o pensie mai mare decat cineva pensionat in 2013 si a carui pensie a fost indexata cu cresterea punctului de pensie. Printre altele am vrut sa atrag atentia si asupra acestui lucru. Problema e generata de formula care nu este eficienta. Pe de alta parta, formula genereaza pensii mai mari pentru toata lumea decat daca ar fi bazata pe punctul de pensie. Deci toata lumea are un avantaj, iar cei care se pensioneaza mai recent unul mai mare.
          Decizia Curtii Contitutionale spune in esenta sa aplici metoda asta si pentru cei pensionati in 2011 si 2012 cand nu exista indicele de corectie introdus in 2013. Nu influenteaza cu nimic cele prezentate.
          In legatura cu media, nu am control asupra acestui lucru. Am remarcat un lucru relevant pe care am vrut sa il aduc la cunostinta publicului. Cred ca am facut un pas inainte.

  8. Mircea Modan MirceaM spune:

    Nu stiam de acest indice de corectie, sincer, dar subiectul este unul foarte, foarte important…pe cat de important pe ata de nebagat in seama, ca sa nu mai vorbim de calitatea “bagarilor” in seama.
    De fapt nici stabilirea , arbitrara in fond, de catre guvern a valorii pnctuui de pemnsie nu e corecta..
    Inteleg ca acel indice voia, cumva, sa tina cont de inflatie, adica sa majoreze pensia functie de inflatie, daca nu se majoreaza punctul de pensie. Care sat in pixul guvernului, indifernt dac a e sustenabil sau nu, si, mai ales, nu evaklbil pentru toti.(sunt categorii care primesc procent din salriu …parca 80%)
    Avem doua “logici” care se bat cap in cap: una care da valoafa punctului de pensie “functie” si de inflatie si alta care da valoara functie de salariul mediu brut. Nu pot functiona concomitent amandoaua, apar diferente, inechitate, cum foarte corect ati demonstrat.
    Ce se poate face? La modul superficiasl, cum e moda acum, trebuie aleasa o singura logica. Fie mergem pe o valoara stabilita de guvern apunctului de pensie, care se indexeaza (in cazul nemodificarii anulae) cu rata inflatiei, fie mergem pe un anumit procent din salariul mediu brut, care nu se indexeaza cu nimic din simplul motiv ca se presupune ca salariul mediu brut contine si componenta inflationista (ba chiar o determina adesea)
    Problema este chiar mai grava, la modul fundamerntal, serios, daca facem cateva socoteli privitoare la perioad de contributie si perioada de benficii.
    Sa spunem ca intri ij campia muncii la 23 de ani si iesi la pensie la 65. Speranta de viata (medie) este undeva la 75,4 ani in 20217, de ex
    Deja avem situatii diferite, functie de speranta de viata “zonala” (Bucuresti 77,8 de ex Satu Mare 73,2) adic a un bucurrstean care iese la pensie la 65 de ani va benficia de 12,8 ani de pensie iar un satmaran de doar8,2 ani…asas, ca sa stim o chestie :P
    Sa luam media nationala, 75,4
    Lucrezi si cotizezi 65-23=42 ani
    beneficiezi de pensie 75,4-65=10,4 ani
    Contribui cu 25% din salariul mediu brut 42 de ani. Asta inseamna ca in acei 10,4 ( de 4 ori mai putin ca perioada de contributie)ani ai putea sa primesti o pensie echivalednta cu de 4 ori procentul cu care ai contribuit…adica 100% salariul mediu brut. Pentru ca tu ai sangerat acei bani de-a lungul timpului.
    Mai pe romaneste, daca ai vechime 42 de ani la un salriu constant egal cu media brutului in fiecare an ar trebui sa primesti o pensie bruta egala cu salariul mediu brut, nu cu 41,x procente, pentru simplul motiv ca tu ai varsat acesti bani de-alungul vremii. Si acum ar trebui sa-i primesti inapoi.
    OK, sa spunem ca 10% din ei sunt costuri de administrare, vei primi cca 90%
    Asta ar trebui sa fie logica, rata de inlocire la brut ptr cineva care a lucrat de 4 ori mai mult ca perioada de benficii ( raportandu-ne la medii nationale) ar trebui sa fie de 90%., ptr cineva cu vechime de peste 42 de ani. (acum este 42/35*41% undeva la 50%!) Esi furat cu jumatate din banii sangerati la stat…(mira pe cineva treaba asta? :P)
    Nu se intampla asa si vorbim de o rata de inlocuire sub 50% din cate retin (la cei cu vechime completa si peste)
    La 50% rata de inlocuire ce obtinem?La o congtributie de 25% din brut perioada de benficii va fi de 2 ori mai mica (fata de perioada de contributii, care, inainte era de 4 ori mai mica)
    Sa o luam pe segmenta, ca in casa 4-a..:P .in primuol caz avem 5 segmente (4 de contr. si unul de benficii) val segm =75,4-23=52,4 Se imoparte la 5, un segm=10,48
    In al doilea caz avem 3 segmente, 2 de contrubutie si unul de benficii 52,4/3 adica=17,46
    Lucrezi 35 de ani, beneficiezi 17 ani de 50%… Dar, daca incepi munca le 23 de ani si adaugi 35 obtinem o varsta de pensiopnare de 57 ani…ups, c am pusca la mareole fix cu varsta efectiva de pensionare 9o discutue interesanta si aici)
    Ca sa nu o lungesc mai mult (voiam sa scriu un articol dar nu am timp) pensia corecta ar tfrebui sa tina cont de raportul perioadei de contributie/periaoda de benficii…o chestie dinamica functie de dinamica sperantei de viata si de procentul contributiei, daca luam ca baza salariul mediu brut. Fara nici o indexare cu nimic, doar functie de salriul mediu brut. Si pentru toti aceeaqsi formula.

    Este o adevarat drama pentru cei care au muncit 40-45 de ani si se intreaba de ce au pensii atat de mici.
    P.S.Mai este o discutie importanta privind satgiul minim vs pensia minima. Cineva care face stagiul complet 35 ani pe un salriu minim va primi o pensie aproape la fel de mare (de fapt mica) ca si cel care are doar stagiul minim (15 ani) si va primi pensia minima legala. Si atunci ce sens ar sa munceti legal 35 de ani cand poti munci doar 15 si restul de 20 le negru? :P

    • Giuc spune:

      Buna ziua ! Incepem sa ne incurcam in atatea formule si atatea chitibusuri astfel ca mare parte din pensionari sa nu priceapa nimic. Eu vad problema astfel.Ai muncit 35 de ani si ai contribuit .La pensionare conform formulei , se calculeaza punctele de pensie. Ai salariul mare ,contribui cu mai mult si vei avea si un punctaj mai mare si o pensie mai mare. Dar punctul de pensie aici ar trebui sa-si inceteze influenta.Consider ca punctul de pensie are rolul de a diferentia pensiile functie de contributie/salariu. Aceste diferente ar trebui sa fie constante in timp deoarece nimeni nu mai contribuie cu nimic pt a creste. In continuare pt a pqastra diferentee ,pensi9ile ar trebui crescute cu SUME FIXE. Indexarea punctului sau cresterea procentuala a dus la aparitia HAOSULUI din sistem. Este parerea mea personala .

  9. Cristina spune:

    Cred ca subiectul ar trebui discutat si lamurit. Ceea ce ati prezentat nu cred ca este corect. Formulele si calculele ar trebui verificate. Ati introdus in formula ceva in plus. Mi-ar place tare mult ca acest calcul sa fie lamurit.

  10. Gica Ilie spune:

    Am o întrebare pentru d-l “specialist” care a descoperit aceasta “nedreptate” ! Cum considerați ca poate fi îndreptată nedreptatea ca,majoritatea celor pensionați cf.legii 19 al căror punctaj s-a împărțit la “30”,nu au fost favorizați fata de cei al căror punctaj s-a împărțit la “35” ? In principiu,chiar dacă au lucrat in general mai mult (in medie 2-3 ani )nu a fost suficient pentru a acoperi acea diferența uriașă de la “numitor” ? Eu “zic”sa reanalizată “nedreptatea” !

  11. cristi spune:

    E usor sa faci calcule, dar autorul articolului nu spune despre inechitatile create de-a lungul timpului cand pensiile se calculau cu 5 ani din ultimii zece, nici despre vremea cand punctajul se diviza la 25, resp 30 ani, nu ca acum la 30 si 35. Nu inteleg de ce nu face calcule mai precise la pensiile speciale si mai ales la cat se ridica valoarea contributiilor beneficiarilor acestora! Ca de obicei, o noua polemica pentru … publicul larg si needucat!

    • Nasty spune:

      Bănuiesc că acest coeficient de corecție se aplică și la pensiile speciale și un 5-7% pt aceste pensii, dau un plus de o pensie normală.
      Deci logica corecției cam pe aici stă. Altfel în mod echitabil se calculează punctele de pensie și apoi în fiecare an punctul de pensie se indexează conform legii, nu că vrea nu stiu cine sau nu știu ce partid, fâră alți coeficienți, care să perturbeze sistemul de calcul.

  12. dodoi spune:

    Articolul dvs. sesizeaza o problema, dar nu sugereaza nicio solutie. Vedeti vreo solutie si care ar fi ea?

  13. kerehome spune:

    Sa lasam matematica, de fapt aritmetica la o parte, si sa punem problema altfel: eu, 36 ani vechime, fara “grupe”, am 880 lei pensie. El, 26 ani in sistemul juridic (retras la 50 si un pic de ani) are 24.000, fara a mai vorbi de sporurile alea speciale, secrete. Deci? Echitate?

  14. AdrianS spune:

    BIne observat. Nu mi se pare normal sa discriminam intre pensionari. Mi se pare foarte important ca formula de calcul a punctului de pensie sa ramana una corecta si sustenabila, orice alta problema poate fi corectata ulterior. Chiar si asa, mi se pare de la sine evident ca venitul pensiilor publice ar trebui sa fie similar pentru scoruri echivalente (mai ales daca asta inseamna garantat contributii comparabile, similare).

    Toate pensiile ar trebui sa depinda de acelasi venit / economie luat ca referinta. 6% in plus sau in minus nu este tocmai neglijabil, dar mai putin conteaza. Mi se pare doar ca ne batem joc de oameni care au muncit toata viata si care nu ar trebui sa stea cu pixul in mana sa verifice daca statul le acorda remuneratia echitabila raportata la ceilalti pensionari (si puterea economica, de altfel).

    De asemenea, 43% din venitul mediu mi se pare destul de putin, decat sa modifice formule de calcul, parlamentarii ar fi trebuit sa mareasca intr-un mod legal acest procentaj de referinta.

  15. verona petrescu spune:

    buna ziua,
    -unde ma pot adresa chiar contra cost ptr.calcularea pensiei ,nefiind multumita cu o contributie de 29 ani si 3 luni la o pensie f.mica.

  16. costel nica spune:

    buna ziua,
    de ce s-a introdus acel factor de corectie in calcularea pensiei ? de ce factorul de corectie nu se foloseste la calcularea punctului de pensie?
    de ce pensia nu se calculeaza doar dupa formula : pensie =punctaj mediu neajustat cu indicele de corectie x valoare punct de pensie ? punctajul mediu ramanand o constanta iar valoarea punctului de pensie o variabila stabilita de guvern prin indexari, corelari etc .
    In acest mod, un punctaj de 1,5 stabilit in 2017, de exemplu, ar avea aceeasi valoare in 2025 cu un punctaj tot de 1,5 dar stabilit atunci in 2025, pentru ca ambele s-ar aplica la valoarea punctului de pensie in vigoare in 2025.
    In acest mod, valoarea punctului de pensie ar putea fi corelat cu n variabile, inclusiv cu cresterea PIB, executia bugetara, incasarea asigurarilor sociale, etc. si astfel nu ar mai fi niciodata probleme cu plata pensiilor? practic pensia ar fi in mod asumat variabila.
    O astfel de corelare ar trebui facuta si pentru salariatii bugetari din administratie pentru a incuraja performanta.

  17. Mariana spune:

    Am o intrebare ce influenta au ani de munca su vechimea?: Cunosc oameni care au pensi 650 lei abia u depasit stagiu cu ani de facultate (abia cu ani de facultate au depasit 15) si care au lucrat 28 de ani cu facultatea 32 de ani si au pensia850 -900 sau muncitori care au vechime 41 de ani si au pensie de 950. Care e dreptate de ce nu depind anii de cotizare?

  18. Ion spune:

    Autorul critica indicele de corectie care, nu este un defect a legii pensiilor, ci o calitate. Daca pensiile se indexeaza cu mai putin decat rata de crestere a salariilor, atunci, evident rata de inlocuire fata de salariu scade in timp! Prin indicele de corectie- care este imperfect, deoarece nu se raporteaza la salariu din anul pensionarii- se mareste, pentru toate generatiile de pensionari(pensionari care ies la pensie in acelasi an) la un anumit procent din salariul avut cu 2 ani inaintea pensionarii; nu e perfect ar trebui sa se tina cont de salariu avut in anul pensionarii- ultimul an. La fel e si-n SUA-pensia de debut are acelasi procet din salariu pt.toti pensionarii- e mai mare, si apoi va scadea fata de ultimul salariu fiind indexata cu inflatia; oricum, prin intermediul punctajelor anuale este influentat si ultimul salariu pt. ca o persoana avand in ultimul an un salariu mare nu va avea o pensie mare daca in anii anteriori a avut salarii mai mici ori a lucrat o perioada mai mica. De fapt se formeaza un salariu mediu la care intra si salariile din anii anteriori indexati la salariu mediu pe economie existent cu 2 inaintea pensionarii intevenind si durata de timp cat ai avut aceste salarii. Acest lucru rezida si din formula in care la punctajul mediu ajustat intra si punctajul mediu care este egal cu suma punctajelor anuale impartit la 35. Deci, renuntarea la aceasta formula imperfecta ar fi eroare, cu exceptia perfectionarii acestei formule, fapt care nu apare in proiectul de lege care, sub acest aspect este un regres.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Bogdan Dumitrescu


Bogdan Dumitrescu

Conferențiar universitar doctor, Departamentul de Monedă și Bănci, Facultatea de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, Academia de Studii Economice din București, ... Citeste mai departe


Rugaminte Contributors.ro

Profesorul Vintilă Mihăilescu este internat la Fundeni și are nevoie în continuare de transfuzii de sânge.

.

Puteți să-l ajutați donând la Centrele pentru Donații din toată țara, sânge din orice grupă, cu specificarea: “Pentru Vintilă Miron Mihăilescu, Spitalul Fundeni, Sectia Hematologie, Profesor Doctor Daniel Coriu".O listă a centrelor din București se găsește aici:

http://doneazasange.ro/unde-pot-dona-sange/"

E randul tau

Raspunsul CNAIR: Bună ziua, Circulația alternativă propusă pentru DN 28 nu reprezintă o s...

de: Ghost

la "Drumurile 2+1 alternativ sau cum poate DN2 să devină de 5 ori mai sigur"

Petre Opris – volumul Licenţe străine pentru produse civile şi militare fabricate în România: (1946-1989)

Cauta articole

septembrie 2018
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)