vineri, aprilie 19, 2024

Totul depinde de întrebarea de la viitorul referendum împotriva hoției

În scopul menținerii domniei legii, sunteți de acord ca reglementările legate de combaterea corupției și abuzului în serviciu să rămână neschimbate în următorii zece ani ?” – așa ar putea suna întrebarea pusă la referendumul convocat în favoarea combaterii corupției și abuzului.

Referendumul este singura consultare electorală ce poartă, nu asupra unor persoane, ci asupra unor idei: rezultatul său nu va fi vreo funcție publică atribuită cuiva, ci precizarea unei idei cu care poporul este sau nu de acord. Într-o democrație parlamentară, el reprezintă unica ocazie pentru popor de a se exprima despre conținuturi și nu despre persoane, de a decide nemijlocit asupra unor acțiuni de mare interes public și nu doar prin intermediul ”aleșilor”.

În sistemul instituțional, referendumul este singurul mijloc prin care dorințele poporului se pot transforma, dacă nu direct în lege, cel puțin în ”voință populară instituționalizată”, adică într-o exprimare a voinței națiunii consacrată oficial. Referendumul este voința străzii, legalizată la notar.

Apare evident că rolul întrebării la care poporul este chemat a răspunde prin DA sau NU este esențial. Conținutul întrebării reprezintă miezul de adevăr ce trebuie adus la lumină prin consultarea electorală. O întrebare proastă sau rău pusă va nimici rostul consultării populare, creînd confuzie, dezamăgire, furie, în timp ce o întrebare care exprimă bine problematica pusă în discuție națională va aduce claritate și încredere.

Este necesar de aceea ca munca de formulare a întrebării de la referendum să fie făcută cu multă responsabilitate, cel mai bine însoțită de o dezbatere publică și de o consultare a preșidenției republicii cu societatea. Întrebarea pentru referendum sugerată aci încearcă să contribuie la amorsarea unei dezbateri.

Dincolo de satisfacerea unor exigențe elementare (lipsa abiguității, evitarea negațiilor, etc.) întrebarea de la referendum trebuie mai întâi de toate să nu fie vagă sau generală. Întrebând, spre exemplu, dacă națiunea își dorește ”continuarea luptei anti-corupție” – întrebare de principiu, generală și neangajantă – ar duce probabil la un consens destul de larg, dar fără urmări concrete care să poată fi degajate din conținutul întrebării. Faptul că la referendum poporul s-ar declara de acord cu frumoase principii ca onestitatea, combaterea corupției, buna guvernare sau domnia legii nu ar pune stavilă legal-instituțională inițiativelor legislative de stimulare și ocrotire a prădării resurselor publice. Un Parlament decis a legifera golirea de conținut a combaterii corupției nu s-ar simți împiedicat de un referendum care consacră doar gânduri bune, dorințe pioase și principii frumoase.

Este de aceea nevoie ca întrebarea de la referendum să fie direct operaționalizabilă, traductibilă în acțiuni/interdicții concrete, apte să împiedice campania de distrugere a anti-corupției. Or, singura măsură capabilă a stăvili năvala actualului Guvern/Parlament în favoarea hoției publice este un moratoriu legislativ pe un termen suficient de lung pentru a seca mlaștina. O înghețare pe mai mulți ani a reglementărilor în materia corupției și abuzului în serviciu ar garanta continuarea combaterii corupției, reprezentând soluția de stabilitate legislativă și predictibilitate instituțională strict necesară pentru construirea unui stat modern și a unei economii de piață funcționale.

Desigur, formal Guvernul/Parlamentul nu sunt ținute a respecta rezultatele unui referendum consultativ și ar putea legifera scelerat în favoarea corupției, chiar și în pofida unui referendum pronunțat împotriva acesteia. În acel caz însă, ar purcede la o sfidare fățișă a voinței populare, care-i oprise de la legiferare în materia corupției. Una este când Parlamentul doar se abține să legifereze așa cum i-o cere un referendum (care limitează la 300 numărul deputaților), cu totul alta, atunci când Parlamentul ar legifera ostentativ împotriva unui referendum care le-ar interzice să se atingă de legislația anti-corupție. Într-un asemenea caz, poporul – ca titular unic al suveranității – ar avea nu doar temeiuri morale, dar și constituționale de a ieși în stradă cu o forță care ar mătura Puterea, lucru pe care hoții publici nu și-l doresc și de care le este tot mai teamă.

Un referendum întemeiat pe o întrebare puternică, angajantă, cu consecințe concrete, poate deveni o bază de vigilență și acțiune civică de o forță uriașă: poporul apărând referendumul prin acțiuni directe de democrație participativă, dintre care ieșirea în stradă rămâne calea regală, iată o perspectivă de acțiune care ar structura încă și mai înalt excelenta societate civilă românească, dând fiori de scârbă și groază hoților publici.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Formularea „să rămână neschimbate în următorii zece ani” nu este foarte potrivita pentru ca deja exista articole care trebuie reformulate pentru a fi puse in acord cu deciziile CCR, deci inevitabil vor fi modificari. Oricum e greu ca o lege sa ramana neschimbata timp de 10 ani, iar acest lucru ar putea fi speculat de adversarii refendumului pentru a-l declara nerelevant. Mai degraba ar trebui sa se refere la pastrarea spiritului legii actuale, dar deja devine prea ambigua. E foarte complicat sa gasesti o formulare si exacta, si relevanta, si pe intelesul tuturor.

  2. O curiozitate: dece nu definitiv, dece doar pe 10 ani?
    NU, intrebarea nu mi se pare potrivita.
    In cazul asta pot veni si intrebari de genul „vreti un guvern de tehnocrati, gen „guvernul meu” pe urmatorii 10 ani?” ori vreti sa facem alegeri in urmatorii 10 ani, dar guvernele sa fie la propunerea mea?
    Sau, dece nu? chiar cu riscul de a fi catalogat pesedist, vreti sa scoatem inafara legii, pe 10 ani, PSD-ul?
    NB,
    chiar sint curios care va fi intrebarea; functie de ea voi merge la urne,
    Cred ca dl presedinte, dupa retragerea si agrogarea ordonantei 13, putea sa se declare multumit si sa renunte la referendum.
    Doar o opinie.

    • @victor L:

      Citez: „Cred ca dl presedinte, dupa retragerea si agrogarea ordonantei 13, putea sa se declare multumit si sa renunte la referendum.”

      Ce părere aveți de asta (de buna-credință a hoților psd-alde)?
      http://www.hotnews.ro/stiri-politic-21625098-legea-gratierii-dezbatuta-din-nou-comisia-juridica-fara-decizie-pnl-propune-comisie-ancheta-nivelul-penitenciarelor-serban-nicolae-legea-gratierii-nu-slabeste-lupta-anticoruptie.htm

      Ordonanța n-o muritu…
      Numa-un pic s-o hodinitu…

      (cântec popular… adaptat)

      • @ Paganel,
        imi mentin opinia.
        Sint mai putin incrincenat decit voi, zeii dreptatii, de genul „asa vreau io!”
        Cit despre link-ul postat, nu era in cestiune, monser.
        Ca o gluma serioasa: colegii dvoastra au protestat cu pancarta „Noi v-am votat, voi ne-ati inselat!”
        Eu imi faceam cruce vazindu-va.

        • @victor L: Link-ul în cauză chiar ESTE în cestiune, deoarece, bandiții de la „guvernare” încearcă, prin „învăluire” să pună în practică, prin lege, ce nu au reușit, „noaptea, ca hoții” prin OUG… În asemenea condiții, când așa-zisa „majoritate guvernamentală” (cu o legitimitate jalnică, de vreo 18% din tot electoratul cu drept de vot!), își probează zilnic reaua-credință, un referendum care să clarifice dacă românii mai vor (sau nu?) luptă împotriva corupției este cel puțin la fel de necesar ca și până la abrogarea OUG 13! Nu știu ce principii de viață aveți dumneavoastră, dar, eu personal, când cineva mă „țepuiește” o dată, i-am întors spatele definitiv și irevocabil. Așa-zisul „guvern” actual nu mă mai reprezintă din noaptea de 31 ianuarie (nu că m-ar fi reprezentat și mai devreme, dar, până atunci mi-am zis: „Asta e, ăștia au ieșit, să vină cu guvernul și să GUVERNEZE!”… Dar ei s-au apucat de „legalizat” șpaga, hoția…). Deci, credibilitatea actualei „majorități” și a celor însărcinați de ei să „guverneze” este ZERO!
          În al doilea rând, ca unul care n-am votat NICIODATĂ comuniști (eram prea mic) și, din 1990, nu am pus NICICÂND ștampila „votat” nici pe FSN, nici pe toate „metamorfozele” sale ulterioare (FDSN, PDSR, PSD) nu mă pot considera coleg cu cei care vor fi avut o asemenea pancartă. Dacă au votat cu „ciuma roșie”, e greșeala lor, e bine că au priceput, și-au asumat această eroare și, sper, nu o vor mai repeta!
          În fine, vă înșelați, vorbind despre mine că aș fi „încrâncenat”: dimpotrivă, participarea, zilnică, frecventă (recunosc, n-am putut fi în piață în fiecare seară, că mai am și alte treburi!) m-a relaxat, m-a bine-dispus! E reconfortant să întâlnești în stradă mii de oameni care luptă, speră, cred într-un ideal, în democrație, stat de drept, egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și nu au venit acolo pentru „100 de lei în plus” la salariu/pensie! Iar, legat de „majoritatea guvernamentală” psd-alde (și „cozile de topor”, frecvent nedeclarate care o susțin „din umbră, prin pnl, udmr, pmp!) părerea mea este că asemenea specimene mint și numai prin simplul fapt că există, că respiră, chiar dacă nu deschid gura și, aparent, nu fac nimic!… Iar problema nu e cu ei, ci cu mulți dintre românii care, ca votanți ai acestor scursuri, cred și ei ca infractorii, hoții, mafioții, corupții din așa-zisul „parlament”!… Acolo e de „lucrat”, la schimbarea convingerilor, mentalității acestor votanți!…
          Ultima idee: așa cum susținea răposatul Ion Rațiu – „Am să mă bat, până la ultima picătură de sânge ca tu să ai dreptul să nu fii de acord cu mine” – dacă am ajuns la concluzia „ne-am înțeles că nu ne-am înțeles!”, din punctul meu de vedere nu e nici o problemă! :)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Rasvan Lalu
Rasvan Lalu
sociolog, cercet. st.(München), dr.(Kassel) doc.(Jena)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro