marți, martie 19, 2024

Trei ani cât treizeci. De ce îl votez pe Klaus Werner Iohannis

Îmi amintesc începutul anului 2015. După victoria lui Iohannis la prezidențiale așteptările mele erau uriașe. Și cu cât erau mai mari, cu atât frustrarea creștea. Muțenia în care se închisese proaspătul președinte m-a făcut să scriu pe atunci un text destul de acid tot pe această platformă. Îl suspectam pe noul președinte de sindromul turnului de fildeș, de vanități provinciale, dar ceea ce mă durea cu adevărat era că îl suspectam mai ales de indiferență.
Eram obișnuită cu stilul vocal al lui Băsescu, cu implicarea lui în „joc”. Nu înțelegeam tăcerile prelungite ale noului președinte, lipsa lui de combativitate. Nu l-am suspectat niciodată de blat, sau de înțelegeri useliste, cum credeau unii, însă nu reușeam să înțeleg ce are în minte, care este de fapt proiectul lui. Nu-l durea oare să vadă ce se întâmpla cu noi sub președinția lui? La un moment dat a zis că are experiență în lupta cu PSD de la primăria Sibiu, unde a reușit să-i învingă după vreo 8 ani. Perspectiva unei asemenea perioade m-a îngrozit atunci.
Au venit apoi alegerile parlamentare din 2016. A urmat instalarea PSD-ului la toate butoanele instituțiilor statului, mai puțin la cel prezidențial. Apoi a venit iarna ordonanței 13. Am trăit ultimii trei ani împărțindu-mi timpul în trei: o parte pentru viața profesională, alta dedicată familiei și alta civică, pe care am trăit-o la intensități dramatice. Cea din urmă nu a însemnat doar strada, ci ore întregi petrecute pe Facebook, frământări, discuții înfierbântate, certuri, insomnii, zile de furie, frustrare, deprimare. Am ajuns să-mi îndemn copiii să plece din țară, tocmai eu care mă întorsese cu ei în câteva rânduri acasă.

Trei ani cât trezeci.

Pe de altă parte în acești trei ani am cunoscut un alt tip uman. S-a trezit la viață o altă Românie, nu atât de numeroasă, însă suficient de hotărâtă să lupte și să reziste. Or, îmi dau seama tot mai mult că acesta a fost cel mai mare câștig al vremii din urmă. Stratul acesta social nu ar fi ieșit niciodată la iveală, dacă nu am fi trecut prin astfel de tribulații. Și așa am înțeles că schimbarea nu se poate produce decisiv decât venind chiar din inima societății. Schimbarea mentalității în privința efectului votului, a importanței lui, demontarea catastrofalei idei conform căreia „toți politicienii sunt la fel”, responsabilizarea fiecăruia în raport cu treburile cetății – toate acestea au fost marile victorii ale ultimilor trei ani de groază.

Însă, așa cum spuneam, această Românie nu este majoritară. Există o parte consistentă de indiferenți. Nu atât votantul tradițional PSD este problema – el este captivul propriilor spaime –, ci mai ales masa mult mai numeroasă a nepăsătorilor. Ei nu votează din diverse motive. Cei mai mulți sunt scepticii, aceia care nu cred că pot schimba ceva prin votul lor. Sunt gata-învinșii, învinșii de dinaintea luptei. Greu de convins, însă nu imposibil. Există însă și o parte, nu foarte mare, dar influentă: cea a vanitoșilor. Își înalță, pe soclul celor 20 de minute pe care le refuză comunității nemergând la urnă, mica lor trufie: nimeni nu e demn de votul lor! S-ar murdări dacă l-ar exercita. Și atunci vin cu un alt slogan păgubos, menit să le raționalizeze vanitatea: „M-am săturat să aleg răul mai mic!” Ca și cum ai putea alege prin vot binele absolut! Cine crede că un politician este întruchiparea lui Făt-Frumos-salvatorul nu va putea vota niciodată. Nu votăm niciodată îngeri, ci oameni, pe care îi judecăm după ce au făcut. Pentru că, într-adevăr, dacă așteaptă candidatul providențial, nu va avea cu cine vota. Dacă ar putea să se obiectiveze, nu s-ar vota nici pe el însuși.

Și tocmai pentru nu sunt de acord cu ei, votez din toată inima cu Klaus Werner Iohannis. Pentru că sunt convinsă că în acest moment nu aleg răul mai mic (asta s-a întâmplat, în fond, doar în momentul Iliescu-Vadim), ci chiar singurul bine posibil. Și, pentru a mă decide, nu am nevoie de nici o dezbatere. De altfel am tot mai acut senzația că impactul pe care media îl are asupra societății se reduce în ultima vreme din ce în ce mai mult la circ, manipulare sau prostie.

Sunt câteva argumente raționale care îmi susțin această alegere. Nu voi lua în discuție diferența dintre cei doi, care îmi apare de-a dreptul ontologică. Apariția doamnei Dăncilă în această postură pare a fi o demonstrație că, în privința PSD, vorba „se poate și mai rău” – căci răul e prin esența lui cu adevărat abisal (adică „fără de fund”) – definește însăși evoluția partidului. De aceea mă voi opri doar la două aspecte pornind de la care am ales să-l votez pe Iohannis.

– Prestația cel puțin onorabilă în politica externă.

– Prestația pragmatică la nivelul politicii interne. Aici voi fi pesemne vehement contestată. Însă voi încerca să mă explic. Am votat cu Băsescu pentru ambele mandate și nu regret alegerile de atunci. (Asta nu înseamnă că înțeleg cum de a devenit actualul Băsescu cel mai tenace anti-băsescian.) Însă nu pot să nu observ că politica lui în plan intern a fost gândită pe termen scurt și s-a bazat pe compromis. Uneori cu efecte dezastruoase. Inventarea unui partid precum UNPR, scos din pălăria lui de mare scamator, a produs un soi de politician extrem de periculos (nefiind validat prin vot popular, dar având o uriașă putere de decizie) și a unui fel de a guverna cu partide mici, de manevră, care a funcționat până acum. Apoi, lupta în noroi pe care a practicat-o fostul președinte, cu vădită plăcere altminteri, a creat un asemenea val de ură, care a făcut cu putință o alianță politică atât de nefirească, încât pe drept cuvânt a fost numită „contra naturii”. E vorba despre USL.

În aceste condiții, stilul aparent noncombat și monosilabic de a face politică asumat de Iohannis mi se pare acum a avea mai multe șanse pe termen lung. Într-un astfel de context au apărut partide cu adevărat noi, USR și PLUS (nu surogate de tip PMP), au apărut oameni noi în politică. Ba chiar și liberalii, spălați în cei trei ani de opoziție de noroiul uselist, au devenit mai credibili. Nu știu în ce măsură Iohannis și-a propus aceste obiective, însă pot constata că acestea au fost efectele. Și le găsesc suficient de solide pentru a-l vota din nou.
Într-un documentar din prima campanie electorală a lui Iohannis apărea la un moment dat soția lui. Întrebată fiind ce schimbări ar trebui să facă soțul ei pentru a avea șanse să devină președinte a răspuns sincer că niciuna. „Nu trebuie să schimbe nimic. Să rămână așa cum este. Cine îl va cunoaște mai bine, îl va iubi.”
Mărturisesc că nu am reușit să-l cunosc destul de bine, încât să-l iubesc, însă au fost câteva momente când mi-a fost simpatic: episodul geaca roșie, apoi cel cu elefanții și, mai recent, faza cu casca din ureche. Și cel puțin unul când am fost fericită că el este președinte: vizita Papei.

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. Pentru ca un om sa nu fie indiferent trebuie sa ii sistezi pomenile .
    Pensionarul este indiferent penrtu ca stie ca pensia este un drept asigurat .
    Bugetarul este indiferent pentru ca nimeni nu il poate concedia oricit de incapabil sau nesimtit ar fi .
    Asistatul social asemenea .

    Pensionarul nu ar fi fost la fel de indiferent daca banii de pensie ar fi venit nu din contributiile celor care muncesc acum ( si din imprumuturi pe care le vor plati copiii celor care muncesc acum ) ci din contributiile platite de el si acumulate in fonduri de pensie . Nu ar mai fi fost la fel de indiferent daca ar fi decis singur cind reduce sau sisteaza activitatea profesionala si apeleaza la sumele economisite in fondurile de pensie . Si nu ar mai fi fost indiferent daca la vremea cind se afla in cimpul muncii salariul nu ar fi fost stablit in mod nefiresc prin lege ( minim , mediu , …. ) ci prin negociere directa cu angajatorul .

    Bugetarul nu ar fi la fel de indiferent daca munca lui ar fi analizata pe criterii de performanta , pe tinte, pe target ( ca in mediul privat ) . Daca ar sti ca salariul lui nu il stabileste o clasa politica ce il vrea captiv electoral . Daca salariul lui ar fi fost stabilit local de cetateni si / sau de consilierii alesi de cetateni . Daca activitatea functionarimii bugetare ar fi tehnologizata iar multi dintre ei nu ar mai plimba hirtii intre borouri si etaje de cladire .

    Asistatul social nu ar mai sta cu mina intinsa ( si gura cascata ) la cei care ,,da ” ci , de foame , ar lua matura si lopata in mina si ar face parcurile si strazile luna pentru a pune piine pe masa ( si pentru a lua piinea de pe masa societatilor de salubrizare abonate la bugetele publice ) .

    Daca PNL va aplica politici socialiste ( asa cum aplica multi primari PNL ) isi taie craca de sub picioare .

    • Nea Costică, pensionar, ex-paznic de noapte să se simtă vinovat că salariul i-a fost stabilit prin lege, nefiresc?
      Dna Maricica, pensionară, ex-secretară, să aibă depresii pentru c-a plimbat hârtii 40 de ani, în lipsa unor softuri și aplicații?
      Asistații social (spre exemplu persoanele cu handicap, șomerii care nu-și găsesc de lucru etc.) să meargă la o firmă specializată care să-i consilieze în suflarea contractelor de sub nasul firmelor de salubritate? Dar ce vă faceți dacă administratorul firmei de salubritate este un rechin capitalist? Care crede cu tărie în virtuțile competiției, ale inovației etc.? Și care, pe deasupra i-a fost șef în Securitate actualului primar?
      Nu cred că-i niciun pericol ca PNL-ul să aplice politici socialiste (nu-i vor lăsa cei care dau banii). Pericol este ca PNL-ul să nu aplice sau să aplice aiurea politici în domeniul socialului.
      Și a propos de obsesiile cu asistații social care sug sângele capitalismului, puteți să ne dați un target de populație la care sistemul n-ar mai fi grevat de lipitorile astea? Să râmână o populație de cca 7 milioane în anul 2100 (cum prevede Biroul ONU pentru Populație) ar fi OK? Ca după o epidemie de ciumă bubonică sau ca după marea invazie tătară.
      După politica tâmpită a PSD (care a dus însă mulți bani în conturile băncilor private de la care am împrumutat), să vină o politică tâmpită care să ducă bani în conturile FMI-ului? Să sărim din lac în puț? De la segregarea socială securistă la cea pe baze „juste”, economice, liberală? Și la anu’ vreți probabil ca cei de jos să-și legitimeze sărăcia prin vot pro-liberal? (Nu zic că nu se poate, dar pentru asta trebuie berbeci mass-media puternici.)

      • Iarta-l si tu, are voie omul sa viseze doar. Bineinteles, sa primesti banii oamenilor care muncesc e un drept fundamental in rromanistan, cine isi inchipuie altfel trebuie omorat cu pietre. Venezuela scrie pe rromanistan.

      • Asistatul social poate sa spuna primarului : ,, Imi este foame . Sint dispus sa curat strada ( pina la nivel de chistoc de tigari ) si sa desfund gurile de canalizare stradala pentru ….. lei .” . ,, Imi este foame . Sint dispus sa adun frunzele uscate din parc / sa tund iarba / sa vopsesc gardul / ….. pentru …..lei ,, .
        Cit despre fiemele de salubrizare …..

        Va rog sa imi dati citeva exemple de UAT- uri care au permis pe raza lor sa actioneze in sistem concurential doua sau mai multe firme de salubrizare .

  2. Toti presedintii Romaniei au fost sub asteptari. Basescu a fost poate cel mai aproape de asteptarile mele, iar neamtul ar veni pe locul doi. N-am regretat niciodata ca l-am votat pe chel. E singurul de pana acum care a lasat ceva bun si consistent in urma lui.

    Imi amintesc si azi duminica dupamiaza tarziu/seara din Decembrie 2004. Eram la stop pe Michigan Avenue la intersectia cu Chicago Street cu Trump tower pe stanga, chiar in fata cladirii unde e consulatul Romaniei. veneam de la un botez care durase neobisnuit de mult, cu chermeza cu tot. Batea vantul ca un cutit si era o ninsoare prafuita. Baietii erau mici obositi si chiraiau pe bancheta din spate a masinii. Sotia mea s-a uitat cu o figura obosita la mine si m-a intrebat: „Chiar are rost sa iesim pe vremea asta din masina pentru chelu’ ala?” Semaforul s-a facut verde. Fara sa ma mai gandesc prea mult am facut la dreapta pe Chicago street, spre parcarea de acolo. I-am raspuns: „Nu pentru chel, da-l dreaqu’! Mai degraba impotriva lui Nasty. Hai ca terminam repede. Ia te rog pasapoartele…”

    Voi merge si Sambata asta la centrul cultural danez :) unde e sectia de votare. Fara prea mult entuziasm ci mai degraba pentru a pune umarul la oprirea penibilului absolut…

    • Așa e, Băsescu a fost awesome! Problema a fost la sfîrșitul mandatelor, cînd i-au pitit ăia sticla și i-au înțepat-o pe Udrea. Omu’ s-a trezit și era complet dezorientat, sticla dispăruse, Udrea era dezumflată, chiar nu mai înțelegea ce i se întîmplă! De-atunci, colindă pe la tv și ne spune ”ce ar face el dacă…”, înjură pe feisbuc că nimeni nu o arestează pe Kovesi și se supără pe oamenii care îl întreabă pe holurile de la Bruxelles dacă știe unde e o toaletă sau dacă a reparat liftul și aerul condiționat. Altminteri a fost un bun președinte, chestie dovedită și de faptul că în toate sondajele nu a coborît niciodată sub unu la mie în aerul expirat.

      • Nu pot nega ca individul a fost o creatura distructiva inainte de a fi presedinte si a devenit una penibila dupa. Despre blonda lui? Cine e fara de pacat sa arunce prima piatra…

        Important e ca a reusit sa fie un mare presedinte. Mult mai grava e situatia alora care sunt mari doar inainte si dupa ce au o responsabilitate publica majora.

        • Domnule, un fost mare Președinte e unul care a lăsat în urma sa ceva indestructibil. Băsescu n-a lăsat nimic, dar nimic care n-a fost distrus de hibridul bolșevic devenit Mafie statală. Chiar și tăcînd complicitatea sa trecută și actuală de dărîmător al propriei realizări și tot avem proporția mare a nimicului făcut de el.
          A mai rămas condamnarea comunismului, dar nici aia nu se simte prea bine și probabil distrugerea tot de la el va porni, imediat ce, culcușit bine la Bruxel, va băga de seamă, că aia nu vor dori vreodată să rănească sentimentele marelui conglomerat de la Răsărit. Că dacă ar fi fost plini de bunăvoința de a face dreptate unor popoare maltratate de comunism, ar fi procedat similar, la scară mare, europeană, imediat dupa 1989.

  3. Exact!
    Sa scapam de cosmarul PSD-ist, de SS si sa ne intoarcem la viata noastra de dinaintea catastrofei!
    Imi aduc aminte de ceea ce am perceput ca prima masura a guvernului Ponta- indepartarea lui HR Patapievici de la conducerea ICR, a doua – disparitia Rodicai Culcer de la TVR si in scurt timp. disparitia tuturor dezbaterilor politice anti-PSD de la TVR. La un moment dat a fost ministru de educatie un tip care a spus „sa se debloce dosarele”.

  4. „La un moment dat a zis că are experiență în lupta cu PSD de la primăria Sibiu…”

    Îngăduiți-mi, vă rog, o mică precizare.
    Dl Iohannis are experiență cu PSD, bazată pe încrederea reciprocă, ceea ce a făcut să fie propus de către PSD pentru funcția de prim-ministru (cu acceptul PNL, ce-i drept), fiind refuzat de dl T Băsescu.

    Oricât am urî PSD (justificat, ori ba) opinia mea este că [pen]umbrele carierei politice a d-lui Iohannis nu pot fi privite drept „lumini călăuzitoare”.

    • Nu vă faceți probleme. Știm cu toii că dumenavoastră sunteți consecvent: Coana Viorica-Valisilca de fiecare dată…

      Măcar o găletușă vă dă anul ăsta?

  5. După dezbaterea rău organizată de la BCU, e o foarte mare imprudenţă a nu merge la vot! Literar, vine un soi de nelinişte de la impactul electoral al secvenţelor cu Iohannis veselindu-se şi, pe acelaşi ecran, Dăncilă nelăsată de televiziuni să se exprime, după ce a dat atâtea… măriri. În plus, pe 24 noiembrie, vreme urâtă, rece. La care se adaugă miştoul făcut de forumiştii liberali, pornind de la conceptul de „irelevanţă”, lansat de Crina Dobre, cu semnificaţia că n-are nimeni nevoie de voturile useriştilor! Şi mai e şi dezinteresul partidelor şi al votanţilor din Diasporă, care nu mai au candidaţi de sprijinit.

  6. Of, cand s-a instalat domnul Iohannis, am zis ca-i dau o perioada de gratie de 2 ani, in care n-o sa-l judec nicicum. Cu un stil clar diferit de al domnului Basescu, a avut contributii benefice pentru drumul democratic al Romaniei. Faptul ca nu a fost pus fata in fata cu suspendarea poate insemna ca n-a fost foarte incomod pentru PSD, totusi.
    Evident, votez Iohannis, dar nu „din toata inima”. Consider ca PSD -ul este antidemocratic si antioccidental, n-am votat niciodata cu PSD sau cu „stramosii” sai. Fiindca am stiut exact cum votez in turul intai si mi-e clar cum votez in turul al doilea, n-am urmarit nicio emisiune electorala. Partial si din teama ca cei pe care-i votez ma vor dezamagi, in vreun fel. :)

    Azi dimineata, la stiri, am vazut cateva fragmente din ce a spus domnul Iohannis, ieri, la „sezatoarea” cu presa. M-a „zgariat” putin pe timpan prea des auzitul „Eu” (am facut, am dres, am sustinut, am promovat, am impiedicat etc.). Probabil ca marketerii politici nu sunt de acord cu mine, dar eu as fi apreciat ceva de genul „Echipa mea si cu mine” sau alta formulare care sa includa, cumva, macar din cand in cand, oamenii din jurul presedintelui, cei care ajuta la luarea deciziilor prezidentiale. Sper ca Romania sa fie gata pentru un alt model de presedinte decat „tatucul” de sorginte sovietica! Pana la urma, poate ca domnul Iohannis nu a vorbit pentru mine (care-l votez oricum) ci pentru eventuali votanti din tabara adversa…

    Iesiti la vot!

  7. Revelatoare fraza care începe cu:
    „Și tocmai pentru nu sunt de acord cu ei, votez din toată inima ….” !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    Perfect românește! Mai sămoarăcapravecinului de-atât nu se poate!
    Și noi vom face la fel: vom vota, că de ales, n-avem pe cine!!! Nici nu ni s-au dat vreodată prea multe opțiuni. Eu voi vota în silă, necum din toată inima. Nici n-ar trebui să punem inima la vot și să ocolim creierul, că doar nu începem o relație nouă de iubire cu Iohannis, ci-l re-încărcăm cu grele responsabilități. Pe care el nu ni le va trimite înapoi ca pe-un mâț mort învârtit de coadă spunându-ne că suntem eroi când ținem ștampila de vot în mână, sper.
    Iubirile sunt făcute să se rupă. Prin 96 zornăiam cheile deasupra capului și urlam „Emil, te iubim!!!” Să v-aduc aminte ce ne-a făcut Emil? Sau câtă bunăstare a revărsat peste noi Traian? Sau cât s-a lepădat de comunism Nea Nelu?

    • @ JK

      Pentru respectarea adevarului istoric, as mentiona ca prima data am zornait cheile in 1990, in Piata Universitatii si strigam „I-a sunat ceaaaasuuul!”, referindu-ne la tov. Iliescu. Era in epoca lui
      „La Palatul Cotroceni canta cucuveaua,
      Iliescu si Petrica si-au gasit beleaua!”

      Cealalta tabara scanda, la mitingurile organizate:
      „Iliescu-apare, Soarele rasare!”

      Pe-aia cu “Emil, te iubim!!!” nu mi-o amintesc, dar imi amintesc ca angajatele de la APACA il tare iubeau pe Petre Roman. :)

  8. Din păcate suntem în fața unei situații fără ieșire: nu mai avem de votat „răul cel mai mic”, nu avem de fapt nicio alegere, n-avem alternativă! Suntem obligați (cei care nu ne lăsăm copleșiți de scepticism) să bifăm o trecere tristă prin fața urnelor. Obiditul popor român este chemat formal să aleagă între prostia notorie și aroganța autosuficientă, destul de apropiată de „indiferența” care o speria pe autoare la începuturile primului mandat (și care se va accentua, nemaifiind necesare eforturi pentru obținerea unui alt mandat). Vor urma cinci ani fără mari realizări din partea instituției prezidențiale. Salvarea ar putea veni doar dacă în 2020 românii se vor dezmorți (deși realitatea de moment a crescut mult numărul „nepăsătorilor”) și vor vota așa cum începe să se spere, mai ales dacă și politicienii din opoziție vor înțelege să lase orgoliile și se vor prezenta pe liste unice la locale (spulberînd PSD chiar în fiefurile proprii și profitînd de ticăloșia legii alegerilor dintr-un singur tur), făcînd apoi alianțe la parlamentare. Dacă nu, stagnarea ne va coborî încă mai mult pe treptele normalității și în fața lumii civilizate. Trezirea la viață a românilor va mai avea de așteptat printre convulsiile prelungite ale „aceleiași mizerii”. Exodul valorilor va continua, la fel ca oboseala și blazarea celor care rămînem.

    • Eu cred ca dupa obtinerea noului madat ca presedinte al Romaniei , Klaus Johannis impreuna cu deja surprinzatorul Ludovic Orban vor aduce Romania incet ,incet ,in urmatorii cinci ani, ajutati din interior si din exterior ,spre o forma de dezvoltare atasata cunostiintelor si intelegerii poporului roman (cel ce traieste aici )Chiar daca vor mai fi multi cei care vor pleca ,nici cei ce raman nu sunt de lepadat , exista pentru fiecare dintre noi un loc sub soare si acest loc este deja identificat si urmeaza punerea lui in functiune . Se va gasi pentru fiecare cite ceva de facut . Omenirea nu este creata doar din virfuri de intelepciune si viitorul o sa ne arate cum si ce trebuie sa facem pentru tara si pentru bunastarea noastra . Asta vor face in urmatorii cinci ani si presedintele Klaus Johannis si premierul Orban ,mai pe romaneste fiecare va fi acolo unde poate si stie sa faca ceva . Marele avantaj politic il reprezinta tinerii ce vin din urma si se stie cu exactitate ce vor ei si cum vor ei sa arate tara si asta deja s a vazut in alegerile din acest an .

    • Obiditul popor roman ?
      Merita ceea ce primeste . E nemultumit de ceea ce i se pune in fata de catre fortele politice rupte de realitate . Dar nu am vazut , macar la nivel de comuna , cum il ridica pe brate , public , pe cel pe care il vor in frunte . Poporul roman este needucat si fudul . Poporul roman este incapabil sa se uneasca sub un principiu sau ideal . Poporul roman este multumit daca are cald in casa si frigiderul plin ( e plina tara de obezi din imbuibare ; vreau sa vad romni cu capete ,,mari,, nu cu burti imense ) . Cit pe ce sa uit ! Si circ la televizor . Orice candidat se va adresa unei majoritati care il poate propulsa ( pentru interesele personale ) . Nu il va interesa vreodata daca acea majoritate este needucata sau nu . In plus , nici unul nu va incerca sa faca educatie poporului .

    • Eu zic sa nu ne plangem de mila, totusi! E contraproductiv si, pana la urma, putea fi mai rau… Conteaza fioarte mult prezenta la vot si nu facem prezenta cu bocitoare si dezamagiti. Cu cat mai multi mergem la vot, cu atat mai mic va fi procentul PSD si mai putina „munitie” va avea PSD, pentru gargara.

      Iesiti la vot!

    • „Din păcate suntem în fața unei situații fără ieșire: nu mai avem de votat „răul cel mai mic”, nu avem de fapt nicio alegere, n-avem alternativă! ”

      Am mai văzut filmul ăsta.

      Exact asta am auzit în anul 2000, cțând mi se propunea să votăm entuziaști cu Ion Iliescu. Am stat acasă. da, de ce s-a ajuns la situația aceea?…La situația aceasta?

      În anul 2000 dl E Constantinescu nu a mai candidat pentru un al doilea mandat, declarând că a fost învins de Sistem, deși ar fi câștigat indiscutabil într-o competiție cu dl I Iliescu. De fapt a fost învins de propriile slăbiciuni și de cele ale fiului domniei-sale, care au fost exploatate eficient de reprezentanții guvernării cleptocratice care a capturat statul după Glorioasa Revoluție din Decembrie.

      Cam la fel, dar dintr-o perspectivă ușor diferită este și acum. Dl Iohannis a dorit un contracandidat ușor pentru turul al doilea și o opoziție slabă în viitoarele luni, iar cum d-na Dăncilă (la fel ca cei care o teleghidează) are drept obiectiv rămânerea la conducerea PSD măcar până la alegerile parlamentare, PNL a colaborat fructuos cu PSD pentru realizarea dorințelor celor doi.

      O șușanea mizerabilă similară s-a petrecut și la alegerile pentru Primăria Generală a Capitalei și ne-am procopsit cu d-na G Firea Primar General!

    • Stimabile, doriti intradevar ca PSD-ul sa ramana la butoane ? de lamentarile din textul de mai sus nu mai este cazul sa discutam. Nu exista perspectiva ? exista , nu sunteti in masura sa o intelegeti datorita lipsei imaginatiei politice. Cu ce va ajuta sa va retrageti in turnul de fildes ? sunteti mai mandru daca nu votati, astfel lasand loc unui eventula candidat, catastrofa ?
      Si inca ceva ? ce asteptari aveti de la un presedinte si care pot fi realizarile acestuia in limita constitutiei ? Daca ati vizionat ieri cele expuse de presedinte pe acesta tema, poate veti intelege ceva. Presedintele nu are nevoie de nici un program de tara si cum bine a spus, dansul prezideaza,programul de tara fiind al guvernului
      Ar fi mai indicat ca presedintele sa fie ales de parlament, ne-ar scuti de multe discutii inutile.
      Salvarea nu va veni din partea nimanui in 2020 la alegerile parlamentare daca acum Johannis pierde , PSD-ul va castiga si va recomdand de acum sa va cumparati o lada de batiste.

  9. Corect articolul si ne sofiticat nu e scris de cineva din categoria pretiosilor mediocrii care se cred destepti. Asadar dna Cristina Cioaba asa este : „am tot mai acut senzația că impactul pe care media îl are asupra societății se reduce în ultima vreme din ce în ce mai mult la circ, manipulare sau prostie”.

    Am scris zilele trecute un text care se termina cu sintagma circenses. Desigur ca aveam dreptate asa cum si dvs aveti dreptate.

  10. Poate gresesc , dar presedintele Johannis este cel mai bun presedinte avut vreodata de Romania si care in conditiile obtinerii celui de al doilea mandat impreuna cu guvernul ORBAN (ce surpriza ne face acest premier ,prin indiscutabila cunoastere a problemelor tarii )ne va dovedi noua tuturor valoarea atasata OMULUI JOHANNIS.Este evident ca primul mandat a stat sub atacul declansat de catre Alianta PSD-ALDE , la care ulterior s-a atasat si UDMR asupra JUSTITIEI . Atacul cred ca a fost planuit din timp de cei care au cistigat alegerile parlamentare si care au dorit , cu viteza maxima , punerea in aplicare a ceea ce cu totii am vazut , inteles si contestat in ultimii aproape 4 ani . De ce zic ca presedintele este cel mai bun .A reusit , practic de unul singur , sa apere tara de o schimbare imediata de o forma de conducere statala numita iliberalism (priviti in jurul nostru ). In esenta Iliberalismul are doar o fateta national- populista ,el insa are in subsidiar si ofera posibilitatea manipularii banilor negri si a pastrarii fara control democratic a marilor averi facute dupa 1989 , concomitent cu eliminarea legilor si structurilor statale ce puneau in pericol pe acesti cetateni ce au acaparat averi considerabile . Fara aceasta interventie a presedintelui (nu se astepta nimeni sa o faca ) ce a reusit ca circa 70% din legile dorite de PSD sa nu poata fi implementate , tara era deja si arata deja altfel . Presedintele a reusit prin forta imaginii proprii si ajutat partial si de strada si PNL sa modifice perceptia unei mari parti din populatie asupra evenimentelor ce au marcat ultimii 4 ani .Presedintele a reusit sa declanseze un referendum pe justitie exact atunci cind trebuia ,concomitent cu alegerile europarlamentare si sa maximizeze prezenta la vot dind astfel legitimitate absoluta si creând conditiile schimbarilor imediate prin motiune de cenzura si caderea guvernului Dancila . Ultima actiune din aceasta perioada este cistigarea primului tur in alegerile prezidentiale si in mod cert si cistigarea turului doi , atasand acestui cistig si mobilizarea fara precedent a diasporii (sa ii zicem asa ) unde au votat undeva la 700000 de cetateni Romani .Aceasta intreaga lupta (putea foarte bine sa nu o faca si sa lase pe cistigatorii alegerilor parlamentare sa procedeze cum doreau ) ce a avut in spate o imensa munca , face in conceptia mea din presedintele Johannis un cistigator si daca va avea un nou mandat de presedinte este clar asa cum deja a spus ,stiu ce am de facut , pot face si chiar o sa fac . Urmeaza cu rapiditate o noua impartire administrativa , alegerea primarilor in doua tururi , micsorarea aparatului de orisice fel atasat STATULUI . Inlaturarea celor care ocupa functii fara merite , construirea de noi spitale , autostrazi si sosele s.a.m.d.Pentru toata aceasta imagine si pentru textul de mai sus votez si eu JOHANNIS in acest tur doi al alegerilor prezidentiale .

    • Haideti sa ne venim cu totii in fire. nu e nemtul foarte bun ci a fost PSD-ul mai salb ca niciodata. Niciodata, in intreaga sa istorie de scos tot sooul de lighioane din basca, n-a mai avut PSD-ul tupeul sa iasa la interval cu o creatura atat de jalnica ca coana Vasilica…

    • Iohannis, cu toata probitatea lui, nu ar fi reusit de unul singur sa invinga caracatita si sa apere justitia. Fara UE, nu ar fi reusit.

    • Doar atit o sa va spun . Doar atit va rog sa imi spuneti unde era Romania acum fara aceasta impotrivire a presedintelui , sau macar cine altcineva ar fi putut si facut asta ? Daca aveti un raspuns ASTEPT

      • Sunt o suportera a lui Iohannis, pe care il consider perfect pt functie. Am spus doar ca, fara determinarea celor din UE sa nu permita distrugerea statului de drept in Romania, el si cei care s-au opus macelului din justitie nu ar fi reusit sa doboare caracatita, in ciuda probitatii si bunelor intentii. Este de neimaginat ce ar fi devenit Romania daca romanii l-ar fi ales pe Ponta in loc de Iohannis.

  11. Deplang Romania si romanii pentru alegerea pe care trebuie sa o faca. Presedintele a dat dovada aseara de carenta evidente si de necunostere a problemelor interne dar mai ales lipsa unui proect pentru viitor. Nici un fel de liniii generale explicabile.

    Pe langa asta incalca toate regulele de procedeu, nu presa este la dispozitia dumnealui ci dumnealui la dispozitia presei. Ori aseara lucurile s-au petrecut exact invers ceea ce dovedeste lipsa de respect atat fata de proceduri cat si de presa, prin urmare si de public.

    Singurul lucru „pozitiv” este ca a introdus neologisme in limbajul politic „o alta aritmeticaé si „chiulit”. „Frumos” NU ci de plans.

    Iar jurnalistul sau jurnalisa sau dumnealui, care au amintit de episodul privitor la dorinta de a schimba ambasada Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim si la anumite afirmatii a fostei prim ministre ar fi trebuit sa aminteasca si penibila afirmatie a actualului presedinte care a spus ceva de genul „S-a dus la evreii aceea” da evreii aceea pe care neamul lui a vrut sa ii extermine.

  12. Ce am înțeles eu citind raționamentele din acest text:

    Din PREMISELE:
    Muțenia în care se închisese proaspătul președinte…
    …sindromul turnului de fildeș, vanități provinciale, (…) indiferență.
    …nu reușeam să înțeleg ce are în minte, care este de fapt proiectul lui. Nu-l durea oare să vadă ce se întâmpla cu noi sub președinția lui?
    Am trăit ultimii trei ani (…) la intensități dramatice. (…) nu a însemnat doar strada, ci ore întregi petrecute pe Facebook, frământări, discuții înfierbântate, certuri, insomnii, zile de furie, frustrare, deprimare. Am ajuns să-mi îndemn copiii să plece din țară,…

    Rezultă CONCLUZIA: muțenia presedintelui, sindromul turnului de fildeș, vanitățile provinciale si indiferența au avut, paradoxal, consecinte binefăcătoare:
    în acești trei ani am cunoscut un alt tip uman. S-a trezit la viață o altă Românie, nu atât de numeroasă, însă suficient de hotărâtă să lupte și să reziste. Or, îmi dau seama tot mai mult că acesta a fost cel mai mare câștig al vremii din urmă. Stratul acesta social nu ar fi ieșit niciodată la iveală, dacă nu am fi trecut prin astfel de tribulații.

    Prin urmare, fiindcă
    a. Nu votăm niciodată îngeri, ci oameni, pe care îi judecăm după ce au făcut.,
    b. stilul aparent noncombat și monosilabic de a face politică asumat de Iohannis (a.k.a. Prestația pragmatică la nivelul politicii interne.)
    c. (…)episodul geaca roșie, apoi cel cu elefanții și, mai recent, faza cu casca din ureche. (…) vizita Papei.

    1. (…) votez din toată inima cu Klaus Werner Iohannis. Pentru că sunt convinsă că în acest moment nu aleg răul mai mic (…), ci chiar singurul bine posibil.
    2. Și, pentru a mă decide, nu am nevoie de nici o dezbatere.

    Și eu cred că politrucii indiferenți și apatici sunt cei mai puțin răi/păguboși pentru o națiune. De-am fi beneficiat de aceeași apatie și oprire a motoarelor guvernului și parlamentului în ultimii 30 de ani, am fi decolat ca o rachetă în lipsa miilor de legi, ordonanțe și reglementări care ne-au cotropit și îi concuram azi pe asiatici, nu tot pe vecinii balcanici la fel de hiperactivi legislativ ca și noi.

    Cât despre vot, nu știu ce să zic… Încă ezit findcă, mie, Dăncilă mi se pare chiar mai apatica, mai indiferentă și mai incapabilă de acțiune decât Iohannis.

    Mă mai gândesc.

  13. O sa votez cu mare strangere de inima. Al doilea mandat al lui Johannis aduce cu sine un mare risc pentru politica romaneasca: disparitia ultimului partid istoric din Parlamentul post-comunist, si, mai grav, ultimul mare partid de centru-dreapta.

    Sa ma explic: PNL intra la guvernare intr’o situatie economica dezastruoasa si va trage toate ponoasele de pe urma masurilor populist-socialiste luate de PSD in ultimii ani. Ii va fi imposibil sa redreseze bugetul in mai putin de un an, pana la urmatoarele alegeri, deci nici vorba sa le castige detasat, ca atare va fi obligat sa conduca tara iarasi intr’un guvern de alianta cu partide de stanga [precum USR]. In 4 ani va fi distrus de scandaluri interne si cu viitorii parteneri de coalitie guvernamentala. Orice criza economica, oricat de minora ar fi in Europa, va fi o noua ocazie pentru convulsii sociale [mai ales ca PSD va fi in opozitie si va atata populatia cu ajutorul slugilor sale din televiziuni]. PNTCD si PDL au sfarsit lamentabil desi erau mult mai bine organizati si beneficiau de personalitati la varf capabile de coagulare sociala. Nu este cazul lui Johannis: nimeni nu tine la el, nimeni nu sta sa’l asculte si, cu prima ocazie, oamenii il vor expedia in istorie din nevoia ancestrala de a’si oferi un tap ispasitor.

    Si totusi o sa’i votez pe liberali in continuare. Poate da norocul peste noi [de pilda descoperim niste rezerve de litiu] si o sa duduie economia..

  14. De ce merita sa-l votam pe Johannis ?
    Poate va ajuta urmatorul excercitiu de imaginatie.
    Sa presupunem ca va castiga Dancila presedentia datorita prezentei extrem de reduse la vot, a demobilizarii sustinatorii altor partide de dreapta, a diasporei, a lipsei unei confruntari directe dintre candidati, a boicotului datorita lipsei unei perspective cum denunta „formatorii de opinie” si nu numai.
    Bun, cel tarziu in Februarie guvernul Orban ar fi istoriie iar madam Dancila ar instala un premier si guvern PSD-ist din care cu siguranta vor face parte toti cei „notorietate” din partid, parlamentul si va umfla muschii cat cuprinde , la alegerile locale si parlamentare PSD-ul va castiga guvernarea datorita promisiunilor monetare oferite boborului.
    Toti se vor strange in jurul matroanei Dancila ca puii in jurul closcai / closcii ? si vor ciripi dupa cum doreste dansa.
    Asta va doriti stimabililor care tot carcotati si va lamentati datorita lipsei de persective ?
    care este perspectiva Dancila ? si care poate fi cea Johannis ? o duduie care la deplasarile externe trebuie sa umble cu translatorul dupa ea sau un presedinte care vorbeste curent si liber engleza / germana si are toate usile deschise in lumea democrata.
    Chiar doriti sa plece tineretul cu sutele de mii din tara ?
    Poate ar fi mai indicat sa reflectati asupra votului de duminica si sa alegeti pe cine trebuie fara sa ganditi tot timpul la varianta raului mai mic, o tampenie. Nu exista rau „mai mic” si nici mai „bun” rau este rau, punct.

  15. Asupra Basescului v-ati inselat (nu la vot ci in felul in care l-ati perceput), el nu e decit o alta fata a sistemului care i-a supravietuit lui Ceasca. PSD e alta. In rest asa e, Iohannis e exact cum trebuie sa fie presedintele pentru ca societatea sa faca un pas-doi inainte.
    Si societatea a facut pasii.

  16. Suplimentar : dl Klaus Iohannis trebuie votat dintr-un motiv extrem de simplu. Cei ace nu o doresc pe Viorica si PSD daca nu-l voteza pe Iohanis venind la vot voteaza de fapt cu PSD si V.D. Asa c a mai bine daca ii vor sa mearga la vot si sa-i voteze fara sa mai faca fitze.

  17. PS: Dupa tot ce se intampla mediatic, cred mai degraba ca se doreste sa se treaca in planul doi faptul ca dusmanul nostru inintea Veoricai este PSD, aceasta adunatura de borfasi si ea sa se victimizeze ca o face lumea proasta de parca daca ar fi mai desteapta ar putea fi presedintele Romaniei si noi nu am avea nimic de zis?

    • Cine nu e cu noi (anti-pesedisti), e impotriva noastra (adica sunteti cu pesdistii).

      Alta cale nu exista, spuneau si altii. Nu-i nevoie sa va reamintesc in ce regim politic.

      Fiind in diaspora – cu rezidenta si dubla cetatenie – nu votez la alegerile pentru presedentia Romaniei deoarece consider ca este dreptul celor care efectiv locuiesc in tara sa-si aleaga presedintele indiferent de preferintele mele.

      Am auzit ca multi asa zisi in „diaspora”, au inca domiciliul in Romania si revendica alocatia pentru copii lor, alocatie mult mai mica decat cea pe care o primesc din tarile unde efectiv locuiesc.

      • Acum dezbatem asupra faradelegii psdiste care tine de30 de ani si care este de sorginte comunist-bolsevica adica de sorginte abominabila.

        • Sigur ca disutati despre paiul din ochiul altuia si nu barna (nu Dan Barna) din ochiul dvs.
          De aia n-are ursu’ coada. Ai nostri hoti e mai „cinstiti” dacat ai lor,, deci nu toti politicienii sunt la fel. Si uite asa din greseala in greseala spre victoria finala. Alegand raul cel mai mic, tara „face tot mai multe progrese”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Cioaba
Cristina Cioaba
A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București unde a obținut și titlul de doctor (2007). A editat volumul, Monica Lovinescu Jurnal esențial (Humanitas 2010). Activează ca profesor de limba română.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro