Home » Analize »Global / Europa »Opinie » Citesti:

Ucraina, blocată între două lumi

Valentin Naumescu decembrie 6, 2013 Analize, Global / Europa, Opinie
14 comentarii 1,887 Vizualizari

Nu e o fericire să fii cetăţean al unei ţări rămase pe dinafară, de oriunde ai privi lucrurile. Drama Ucrainei, înainte şi după Vilnius, nu poate decât să trezească, omeneşte vorbind, compasiune pentru un popor condamnat să trăiască în umbra marelui său „protector” de la Răsărit. Geopolitica îşi ia o crudă revanşă pe continentul nostru, după două decenii entuziaste de constructivism, integrare şi avans al Occidentului spre Est.

Nici pe deplin europeană, nici fundamental rusofonă (precum vecina Belarus, de exemplu, care cel puţin pare împăcată cu destinul ei „captiv”), dar cu o parte importantă a societăţii civile trăind, în stradă sau nu, frustrarea anulării oricărei perspective europene pe termen mediu, Ucraina se zbate astăzi în neputinţa cronică a Estului Europei de a-şi depăşi condiţia de periferie a tuturor „imperiilor”, trecute sau prezente.

Tranziţia postcomunistă care a urmat destrămării Uniunii Sovietice a fost pentru ucrainieni o lungă şi sterilă luptă cu lipsa de perspective strategice, cu blocajele, convulsiile şi crizele interne, cu abordările ezitante şi captive ale unei ţări care parcă nu-şi găseşte locul pe harta geopolitică a acestui început de secol. „Revoluţia portocalie” din 2004 a fost o încercare spectaculoasă, creditată la un moment dat cu şanse reale de a sparge gheaţa dependenţei de Rusia, eşuată însă rapid şi lamentabil din varii motive, interne şi externe.

În opinia mea, decizia preşedintelui Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere la Uniunea Europeană este nu numai principial, dar şi tactic greşită: „predă ţara pe tavă” Rusiei, la preţ de nimic. Dacă ar fi plecat la drum cu europenii, la Vilnius, interesul ambelor mari puteri (Uniunea Europeană, respectiv Rusia) de a păstra Ucraina aproape de propria sferă de influenţă ar fi fost stimulat iar negocierile s-ar fi purtat pe alte cote. Ucraina ar fi fost astfel mai atractivă, ar fi rămas o miză majoră a regiunii de vecinătate. Aşa însă, refuzând scenariul european, Kievul recunoaşte implicit că preconizata deplasare a lui Ianukovici luna aceasta la Moscova se va face în genunchi şi că „ţarul” le poate arunca atâtea firimituri câte doreşte, că ei oricum vor accepta orice ajutor pentru a trece peste încă o iarnă şi peste un an crucial, cu peste 60 de miliarde datorii acumulate.

Bun, putem admite că o condiţionare politică a semnării Acordurilor europene de o anumită decizie a justiţiei ucrainiene în cazul Timosenko (chiar aşa lipsită de credibilitate cum este acea justiţie) nu a fost un lucru inspirat şi, pusă în aceşti termeni, scriam acum câteva săptămâni, chestiunea în sine este „o temă capcană din care nu se va putea ieşi onorabil”[1]. Aşa a şi fost. Pe de altă parte, trebuie recunoscut că nu din cauza neeliberării Iuliei Timosenko Ucraina nu este astăzi membru asociat al Uniunii. Europenii au înţeles în ultimul moment, chiar în ziua Summitului de la Vilnius, că o asemenea presiune nu este nici realistă, nici „principial europeană” (s-ar fi putut cere rejudecare etc., dar nu o anumită decizie) şi au renunţat la condiţie, dar nici noua abordare nu a schimbat lucrurile. Deci, subiectul Timosenko nu a fost până la urmă esenţial. Decisivă a fost temerea Ucrainei că nu va putea rezista economic răzbunării Rusiei.

Ucraina nu are deocamdată forţa politico-economică, determinarea societală şi resursa culturală de europenitate necesară pentru a se smulge limpede, substanţial şi nu doar discursiv, dintr-o zonă gri a geopoliticii continentului şi a se muta cu arme şi bagaje în alta, mai luminoasă şi mai civilizată. Panourile şi afişele pro-europene ale regimului Ianukovici de acum două luni, care împânzeau propagandistic întreaga ţară, nu au fost de ajuns. Barierele care stau în calea „evadării” Ucrainei spre Occident au greutatea plumbului.

Pot aprecia drept plauzibil, deşi nu iminent, scenariul apocaliptic al destrămării Ucrainei pe linia de scizură est-vest, o falie culturală care ar despărţi regiunea rusofonă de cea (relativ) pro-europeană. Ipoteza posibilei rupturi interne a societăţii ucrainiene, eventual chiar alimentată de Rusia în cazul unui avans al integrării europene a Kievului, a fost convingător susţinută acum câteva zile de autorul Theophyle[2], într-un articol bine documentat asupra realităţilor economice şi cultural-istorice deloc încurajatoare ale vecinului nostru de la nord. Pe de altă parte, privind harta, nu aş fi deloc liniştit la gândul că o tensiune de natură secesionistă ar fi teoretic posibilă, atât de aproape de frontierele noastre, amintindu-ne de destrămarea sângeroasă a Iugoslaviei în anii ’90. Să ne dorim cu toţii să nu se întâmple lucrul acesta.

Sigur, nu e un mare rafinament analitic să înţelegi că deteriorarea climatului politic în Ucraina, semi-eşecul Parteneriatului Estic (în fond, patru din şase state au spus „nu” Bruxelles-ului) precum şi ofensiva vizibilă a Rusiei de recuperare a influenţei istorice în zona limitrofă a Uniunii Europene sunt, toate, argumente pentru creşterea valorii strategice a Republicii Moldova şi Georgiei. Cu cât o resursă este mai rară (în acest caz, atitudinea pro-occidentală în regiunea de vecinătate), cu atât devine mai scumpă. Este de presupus că vom asista curând la o intensificare a disputei giganţilor, Bruxelles şi Moscova, pentru apropierea acestor două mici republici post-sovietice. Cârma trebuie ţinută strâns în 2014, anul unor alegeri parlamentare foarte grele peste Prut.

Nu ştim acum ce curs vor lua protestele de la Kiev. Nu ştim cât de grea va fi iarna pentru ucrainieni şi cât de consistent ajutorul Moscovei. Nu ştim dacă opoziţia pro-occidentală are sau nu energia, resursele şi susţinerea populară pentru a întoarce cândva, definitiv, derutata navă a Ucrainei cu prova spre Bruxelles. Ceea ce putem doar presupune este că acest vecin important al României va rămâne pentru multă vreme blocat între două lumi, plutind în derivă, fără să le aparţină cu adevărat şi fără să le iubească sincer pe niciuna dintre ele.

______________________________________


[1] http://www.contributors.ro/global-europa/%E2%80%9Eretreat%E2%80%9D-ul-americii-incapacitatea-europei-si-rusia-asertiva-de-astazi-inapoi-la-confruntarea-sferelor-de-influenta/

[2] http://www.contributors.ro/global-europa/ucraina-intre-occident-si-orient/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "14 comments" on this Article:

  1. dusu spune:

    rusii n au reushit sa faca din Ucraina ce au facut regatzenii in Transilvania

  2. Dorin Tudoran spune:

    @ Valentin Naumescu

    Excelent text, ca si altele, printre care si cel despre noutatile din Republica Moldova.
    Exista momente in care se reaseaza lumea. Daca intr-un astfel de moment ramai pe dinafara, risti sa ramai acolo pentru multa vreme, caci nu se stie cat de curand apare un alt moment in care “se face apelul” pentru noi repozitionari.

  3. George spune:

    @Europenii [..] chiar în ziua Summitului de la Vilnius [..] au renunţat la condiţie
    pai chiar in ziua summitului? bine ca nu dupa
    pai poate ca in ziua summitului zarurile erau deja aruncate, oficialii ucrainieni poate ca batusera deja palma cu Putin, ce erau sa faca? de la masa negocierilor de la Vilnius sa il sune pe Putin: “Putin, ma dezlegi de cuvantul pe care ti l-am dat?”

  4. Centurion spune:

    Poate ca decizia Ucrainei de a nu se apropia de Europa, ci de Rusia se poate explica nu doar prin teama de “razbunare a Rusiei”, cat prin faptul ca intreaga constructie europeana nu este sigura. Un aspect total nementionat in mediile romanesti, dar foarte tematizat in Germania de exemplu. Existenta pe mai departe a UE se bazeaza doar pe moneda politica si artificiala Euro.
    Ori aceasta moneda doar aparent este stabila. Zeci de corifei economici si financiari, cativa dintre ei laureati ai premiului Nobel, atat din Germania cat si din UK sau USA au convingerea ca Euro nu va supravietui si va dispare in cativa ani. Este total incompatibil pentru tari atat de diferite cum sunt cele mediteraniene si cele nordice. Clasa politica germana refuza sa realizeze acest aspect iar economistii de rang mondial care sustin aceasta sunt luati in deridere, li se reduce timpul de exprimare la televiziuni sau sunt exclusi cu desavarsire. Euro este prea puternic pentru o tara sudica si prea slab pentru Germania, Olanda,Luxemburg, Austria, Finlanda. Prin calcarea grosolana in picioare a acordului de la Maastrich s-au batut primele cuie in cosciugul UE unde finantarea permanenta a statelor falimentare se aseamana cu idea sacului fara fund. Iar daca in 2014 David Cameron va fi reales si va organiza acel temut (pentru UE) referendum de decizie asupra ramanerii UK in UE care dupa toate sondajele actuale va duce la iesirea UK din Uniunea Europeana, vom asista la un efect de domino, primele tari ce vor urma Marii Britanii vor fi Olanda si Finlanda. Dar pana si in Franta, tara devenita beneficiara in cadrul UE, o treime dintre parlamentari pun sub semnnul intrebarii viabilitatea Uniunii. Nu trebuie sa ne miram ca aceste argumente au influentat eventual pozitia Ucrainei.

    • Harald spune:

      Cassandra, dacă ai trăi aici și ai discuta cu oameni obișnuiți, adesea simpli muncitori, care lucrează în firme a căror activitate se axează pe exportul în țări de pe continent, ai înțelege că referendumul lui Cameron nu e decât o poveste de adormit copiii.

      Ai idee ce taxe vamale ar trebui să plătească Airbus pentru motoarele Rolls Royce, dacă UK iese din Uniune? Ai idee câte motoare va mai vinde Rolls Royce, dacă UK iese din Uniune? Ai idee câte mașini va mai fabrica Toyota aici, dacă UK iese din Uniune? Te asigur că Osborne și Cameron au o idee foarte clară despre chestiile astea.

      • Adam spune:

        Desi nu vad ce legatura are cu Ucraina …

        Aveti dreptate – guvernul UK nu realizeaza ca odata iesind din EU
        i se vor pune taxe pe produsele vandute in EU. Calculaul lor este
        ca au comert de sub 50% cu EU (din care o parte de fapt este
        oricum redirectat imediat spre alte piete – prin Rotterdam) si
        apoi restul lumii are o crestere mult peste EU – vezi China, India,
        Brazilia dar si Australia, USA, Canada, fostul Commonwealth !

        Aveti dreptate cu uzinele de masini din UK – Toyota, Nissan si
        altele care probabil ca se vor muta din insula spre continent .

        Nu aveti dreptate cu motoarele de avioane Rolls-Royce!
        Cu ce sa le inlocuiasca ? Franta nu mai produce motoare si ce
        faceau nu se ridica la nivelul Rolls – Royce.
        Sunt de departe cele mai bune motoare de avioane din lume.
        Daca ati urmari documentarele de inginerie de la BBC ati vedea ca
        se foloseste o tehnologie foarte avansata si moderna la productia lor.

        Apoi motoarele de avioane civile Rolls-Royce nu sunt de vanzare !!
        Se dau in leasing, adica sunt inchiriate cu ora la firmele de avioane.
        Functionarea lor este urmarita de la camere de control prin niste cip-uri
        care transmit date legate de funcionarea lor in timp real la un centru
        de control din UK ! In caz ca o defectiune se contureaza, firma poate
        lua imediat decizia de aterizare a avionului sau de schimbare a motorullui
        cand avionul ajunge la destinatie. Motorul vechi este adus la firma si
        reparat daca este cazul. Firma Rolls-Royce in felul acesta asigura
        si asigurarea motorului. Firma Rolls-Royce incaseaza bani pe ora
        de functionare a fiecare motor a lor din avioanele comerciale !!

        Sunt lucruri pe care UK ar continua sa le vanda in EU in cazul iesirii !
        Oricum parasirea EU de catre UK ar fi o greseala pentru UK si o]
        pierdere pentru EU dupa cum ar zice Germania ! UK ar supravietui
        dar in prima instanta ar fi pierderi de firme, de locuri de munca,
        cadere economica – dar nu catastrofica !!

        Pe de alta parte tendintele xenofobce concentrate pe Romania-Bulgaria
        de ultima ora sunt o prostie – o dovata ca in vreme de crize se cauta
        intotdeuna tapi ispasitori din afara. Asfel de lucruri s-au petrecut si
        in trecut … dar cu alte minoritati.

        • Harald spune:

          Legătura cu Ucraina este în propaganda anti-UE, căreia mass-media românească pro-Rusia i s-a dedicat din toată inima. Atunci când prezinți UE ca fiind pe cale de dezmembrare și folosești referendumul promis de Cameron în UK drept pretext, “este evident că Ucraina nu are la ce să adere”, în asta constă manipularea.

        • Harald spune:

          În materie de motoare de avion, eu aș zice să vă mai documentați. Pratt & Whitney și General Electric încă nu i-au lăsat singuri pe piață pe Rolls Royce. Inclusiv Snecma, în Franța, are un joint-venture 50-50 cu GE.

          Iar faptul că Virgin Atlantic (o companie britanică) preferă să ia în leasing motoarele de la Rolls Royce, care rămâne astfel să se ocupe 100% de ele pe timpul exploatării, nu transformă asta într-o regulă valabilă pentru toate companiile aeriene de pe continent.

  5. Adam spune:

    As vrea sa atrag atentia la un punct important.

    Ucraina este asa cum este deoarece asa a fost proiectata de
    fostii liderii URSS. Va rog sa urmariti cum URSS a urmat politica
    de destramare a unor spatii etnice compacte si diluarii acestora
    cu alte spatii adaugate.

    Cu alte cuvinte in vremea URSS, s-au rupt anumite zone
    cum ar fi Nordul Bucovinei si Buceagul (zona de la mare dintre
    Dunare si Nistru) de la Moldova in timp ce i s-a alipit zona
    Transnistriei. Aceasta a fost un plan planuit de dinainte,
    cu fondarea RSS Autonome Moldove in 1924 in zona Transnitriei.
    Acesta a fost Calul Troian pentru Moldova ulterior.
    La fel cu Ucraina, zone care au fost mult timp sub Marele Ducat
    al Lituaniei, Regatul Poloniei, Imperiul Austriac si Austro-Ungar
    din Vestul si Centrul Ucrainei au fost alipite cu zone din Estul
    si Sudul Ucrainei (vezi Crimea in 1957) care sunt ruso-file.
    Mai mult, zonele ruso-file au fost dezvoltate industrial in timpul URSS.
    Este adevarat ca si erau mai sarace.

    Aceste politici ale URSS din trecut “dau roade” acum prin crearea
    unor probleme majore noilor state. La urma urmei nici Rep. Moldova
    (Basarabia) nici Ucraina nu au fost state independente decat pentru cateva
    luni in 1918. Modova atunci a ales sa se lipeasca la Romania,
    in timp ce Ucraina a fost alipita la URSS dupa care a urmat o campanie
    de nimicire a spiritului ucrainean prin infometarea satelor.

    Situatia din Ucraina de acum este consecinta acelor politici din trecut !!
    O apropriere a Ucrainei de EU ar fi fost foarte buna pentru Romania.
    Este pacat ceea ce se intampla acolo.

    Sa speram ca Rep. Moldova (Basarabia) se va apropria ireversibil de
    EU si in cele din urma de Romania. Probabil ca Transnistria ar trebui
    lasata sa-si urmeze calea ei si un razboi de genul celui din Georgia
    de acum cativa ani trebuie evitat. Problema ar fi cu orasul Tighina (numit
    Bender in Transnistria) – este localizat pe malul drept al Nistrului si este
    controlat de militia Transnistreana.

    Acum despre Rusia – este trist ca o tara care a dat culturii si civilizatiei
    universale atat de mult (in special in a doua jumatate a Sec. XIX)
    nu invata din greseli si continua aceleasi politici din Sec. XX.
    Nu le ajuta cu nimic la imaginea lor din lume. Urmand politica de
    expansiune nu le foloseste la nimic. Este o tara bazata pe exploatarea
    si vanzarea resurselor naturale cu putina dezvoltare tehnologica.
    S-au axat doar pe cercetare spatiala si pe dezvoltarea energiei
    nucleare. O singura firma de a lot este cunoscuta in tehnologia
    de varf – in crypto-security si asta deoarece probabil au format
    ca tara multi hackeri. Este foarte putin pentru potentialul lor si
    imaginea lor proiectata in lume. Ar trebui sa se gandeasca mai
    bine cum sa-si foloseasca banii din resurse si cum sa-si
    proiecteze imaginea – in orice caz nu prin forta !!

  6. Lupul Monarhist spune:

    Ipoteza sciziunii Ucrainei este nerealista. Zona de vest (pro-europeana, din care face parte si Bucovina de nord) este istoric vorbind slab dezvoltata economic comparativ cu estul rusofon. Desi in trecut au incurajat colonizarea ei, austriecii nu au industrializat-o, au folosit-o in mare masura pentru a-i exploata resursele. Inclusiv cele umane, guvernul de la Vienna recrutand masiv din aceasta regiune tineret pentru armata imperiala in perioada imediata ce a urmat partajului austro-maghiar de la 1866 si pana la cea premergatoare primului razboi mondial. Sovieticii au continuat acelasi scenariu pe plan economic de la infiintarea Ucrainei Sovietice pana in 1991.

    Un alt considerent este faptul ca prin anexarea regiunii la Austria si apoi la Ucraina Sovietica, Lvov-ului -oras polonez la origine si cel mai important centru comercial si cultural al regiunii- i s-au taiat conexiunile traditionale cu restul Poloniei. Economic a decazut, lasand loc ascensiunii Kiev-ului.

    In concluzie, nu vad cum partea vestica poate supravietui pe cont propriu, ca o entitate de sine, intr-un scenariu european.

    • Adam spune:

      Eu cred ca problema se pune cat timp va mai rezista Ucraina
      ca tara. Cu o economie slab dezvoltata, populatie in scadere
      si fara investitii straine ! Cand va fi inghitita in asa zisa
      “Unuinea Euro-asiatica”?

      Neglijarea Ucrainei de Vest de catre Austria!? Poate … dar
      cine merge pe acolo vede cladiri arhitectornice occidentale,
      orase cu tramvaie, gari de tren si sine ferate toate construite
      de austrieci. De fapt cea mai mare parte a regiunii a fost in
      cadrul Poloniei intre 1918-1939 si nu as putea spune ca am
      auzit de o neglijare semnificativa a zonei.

      Profilul unei tari este definit in primul rand de locuitorii ei si
      de capacitatile lor. Daca mergeti in Ucraina de Vest, in Lvov
      sau Ivano-Frankovsk veti vedea o populatie orientata spre
      Vest, intelectuala, multi studenti, o populatie intreprinzatoare.
      In partea de est a Ucrainei sunt multi mineri si muncitori,
      majoritate ruseasca … dar si cativa miliardari “de hartie”
      cu averi care in lumea civilizata nu ar putea fi justificate …
      de unde si echipele de fotbal de acolo !!

      Dezvoltarea economica se face pe baza investiilor si aceastea
      ar putea fi atrase preponderent spre partea de vest a Ucrainei
      datorita populatie superior calificate si a conditiilor istorice.

      Neglijare s-ar putea vorbi despre atitudinea Romaniei fata de
      Basabia in 1918-1940. Cea mai saraca zona a Romaniei Mari !

      • Lupul Monarhist spune:

        @Adam – multumesc pentru raspuns. Eu m-am referit exclusiv la dezvoltare industriala. Nu am mentionat nimic de infrastructura (drumuri, cai ferate, etc.) absolut necesare exploatarii resurselor regiunii in acea perioada. Lvov este oras polonez la origine. Austriecii au colonizat zona cu ruteni, evrei si nemti pentru ca in secolul XVIII era slab populata, urmand un scenariu similar cu cel in cazul Bucovinei.
        Oricum, nu am gasit in comentariul dvs. niciun argument plauzibil in privinta scindarii.

        Neglijare s-ar putea vorbi despre atitudinea Romaniei fata de
        Basabia in 1918-1940. Cea mai saraca zona a Romaniei Mari !

        Inainte de a se uni cu Regatul Romaniei, Basarabia a functionat ca gubernie ruseasca timp de mai bine de 100 de ani, colonizata cu ruteni, rusi, evrei si nemti, in intregime neglijata de puterea centrala. O simpla zona-tampon intre marele imperiu de la rasarit si Europa Civilizata.

        • Adam spune:

          Da, m-am ferit sa speculez despre scindarea Ucrainei!
          Este totusi o posibilitate pe care as pune-o pe la 20%
          si care depinde de multi factori. Posibilitatea unui razboi
          civil este si mai sinistra.

          Da, aveti dreptate cu Basarabia – a fost o gubernie marginala
          in Imperiul Tarist. Cu toate acestea am impresia ca orasul
          Chisinau s-a ridicat atunci (sec. XIX0. Pe de alta parte pe timpul lui
          Stefan cel Mare (sec. XV), acesta avea cel putin trei cetati
          impunatoare acolo – Hotin, Soroca si Cetatea Alba. Si atunci
          era o zona cu pamanturi impartite la razesi, cu populatie rara
          – care era des calcata de tatari !

    • Harald spune:

      Este adevărat că vestul Ucrainei este subdezvoltat, cel puțin zona Chop-Mukacevo-Hust arată ca în 1940. Însă exact așa apar secesiunile, zonele subdezvoltate se separă, atunci când nu mai au nimic de pierdut.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentin Naumescu


Valentin Naumescu

Valentin Naumescu este doctor în ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Departamentul de Relaţii Intern... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)