joi, martie 28, 2024

UDMR are propriul candidat la prezidențiale

Sâmbătă, președintele UDMR, dl. Kelemen Hunor, și-a înscris oficial la BEC candidatura în vderea alegerilor prezidențiale. Anunțase că o va face încă de vineri seară, cu ocazia unei apariții la postul de televiziune Digi 24.
Apariție în bună parte echilibrată care a mai dovedit o dată că dl. Kelemen, cu bunele și relele sale, este ceea ce se cheamă un politician adevărat. Așa cum, de altfel, au fost toți președinții Uniunii, din 1990 încoace, indiferent că s-au chemat Domokos Géza, Markó Bela sau Kelemen Hunor.
Faptul că UDMR are propriul său candidat la prezidențiale mi se pare un fapt și normal, și, până la un punct, chiar de salutat. La urma urmei, este cum nu se poate mai firesc ca cea mai consistentă minoritate de pe teritoriul României să aibă candidatul său la cea mai importantă funcție în Stat. Rămâne de văzut doar cât de reprezentativă mai este socotită respectiva Uniune în ochii maghiarilor din România. Și aceasta în primul rând din cauza faptului că aceștia fie nu mai consideră că ar fi tocmai de actualitate ori în trend european existența unor partide cu caracter etnic declarat și, în consecință, se regăsesc în programele altor partide, fie deoarece se simt mai bine reprezentați de Partidul Civic Maghiar, considerat a fi mult mai radical și între ale cărui deziderate se află la loc de cinste dobândirea autonomiei așa-numitului Ținut Secuiesc.
Tocmai din acest punct de vedere, scorul pe care îl va înregistra la alegerile prezidențiale din 10 noiembrie dl. Kelemen Hunor va reprezenta pentru întreaga Uniune un test în privința gradului său de reprezentativitate. Să amintim în context că în anii 1996 și 2000, atunci când candidatul acesteia la prezidențiale a fost dl. Frunda György, domnia-sa a acumulat de fiecare dată 6, 2% din voturi, în 2004 dl. Markó Bela a trebuit să se mulțumească cu procentul de 5, 10 în vreme ce dl. Kelemen Hunor a avut în 2009 3, 82 % iar în 2014 ceva mai puțin. Doar 3, 47% din voturile valabil exprimate în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Așa după cum spuneam, am urmărit vineri seara apariția televizată a d-lui Kelemen Hunor. Am apreciat analiza făcută de domnia- sa situației politice în care se află țara, am fost în totalitate de acord cu criticile formulate de președintele UDMR la adresa întregii Opoziții, îndeosebi a PNL, care a ratat momentul oportun pentru depunerea mult invocatei și promisei moțiuni de cenzură.
Împărtășesc deopotrivă considerațiile d-lui Kelemen Hunor la adresa încetinelii în decizii ori a deciziilor greșite ale președintelui Klaus Iohannis. Dl. Kelemen Hunor are dreptate în clipa când afirmă că nefericita experiență a guvernării PSD trebuia stopată încă din ianuarie 2018 fiindcă era deja clar pentru oricine că Alianța PSD-ALDE, cu cele două guverne ale sale eșuate, conduse de domnii Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, conduce țara spre dezastru.
Marea problemă și vulnerabilitate atât ale d-lui Kelemen cât și ale UDMR, ca și explicația faptului că tot mai numeroși maghiarii din România ce nu se mai simt reprezentați de respectiva Uniune se află în realitatea faptului că aceasta adansat propriul ceardaș mult prea mult așa cum i-a cântat PSD. Că a acționat precum un vagon atașat locomotivei cu mecanic prost, beat, iresponsabil pus în cabină de PSD, că a fost, cum se spune adesea, un fel de PSD unguresc. Pariez că pe 10 noiembrie, UDMR va primi nota de plată pentru asta. Rămâne de văzut cât de pipărată va fi respectiva notă. E pregătit oare dl. Kelemen să o achite?
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Rezultatul pe care il va obtine dl Kelemen Hunor va fi irelevant. Migrarea electoratului maghiar catre domnul Johannis va fi justificata si prin faptul ca fostul/viitorul presedinte apartine el insusi unei minoritati si este sustinut oficial de un partid al carui presedinte se numeste ORBAN.
    Dupa cum USR ul condus de un politician pe nume CIOLOSH si avand un candidat pe nume BARNA trebuie ca suna destul de ademenitor pentru vorbitorii limbii lui Kosuth.

    • Stimate D-le Mihai 2,va informez,cu mult respect,ca numele de Cioloș și Barna sunt curat românești. In privința lui Orban,in Transilvania,sunt o grămada de nume maghiarizate pe vremea prim ministrului Tisa Pista! De exemplu: Fekete(Negrutiu),Koraksoni (Crăciun),Kereslodani (cheresladeanu) ,Hainolko (Aurora) și multe altele.

  2. Candidatura la presedintie a d-lui Hunor, sau a oricarui etnic maghiar ar fi putut avea efect daca ar fi urmat o strategie similar cu cea a d-lui Iohannis.
    Eu unul, nu sunt convins ca d-l Iohanns ar fi, trup si suflet atasat doctrinei PNL (oricare ar fi aceea, … de aceea nu-i zic doctrina liberala) dar PNL a fost singura cale decenta pentru a ajunge in aceasta functie fara sa-si reposeze ca ar fi inghitit multe „broaste raioase”.
    De multe ori am apreciat diferenta de educatie intre candidatii UDMR si candidatii PSD vizibila chiar si luand in considerare vorbirea in limba romana cu accent mai mult sau mai putin evident.

    Asa, candidand din partea UDMR nu va putea decat sa-si evalueze procentajul de care se mai bucura UDMR, din norma de ~5% cat este populati maghiara in Romania. Deci, daca mai are un procent de 60% ceea ce ar fi excelent, ar putea obtine 3% ajungand probabil pe locul 6-7 in clasamentul primului tur. Procente care altfel, s-ar duce in majoritate direct catre candidatul Iohannis.
    Avea cineva dreptate – nu mai stiu exact cine a spus – cand a spus ca maghiarii ar trebui sa uite etnia cand este vorba de politica (aproximativ). E drept ca a sunat „ca dracu’ ” dar cei care s-au ultra-revoltat nu au vrut sa vada mesajul: maghiarii au dreptul, ca si toti ceilalti cetateni ai Romaniei, la toate optiunile politice, nu numai la cea impusa etnic.

  3. UDMR a avut, sper sa nu ma insel, catindat la toate alegerile prezidentiale. Este o tactica politica, nimic de condamnat, din moment ce avem partid pe criterii etnice.
    Cu ce e de condamnat mai mult candidatul UDMR decit un Cumpanasu?

  4. Asa cum am scris dupa alegerile din mai (europarlamentare) am votat candidatul maghiar. Asa voi face si acum, in I-ul tur. Fata de restul, maghiarul chiar are stofa. Si mai stie si sa vorbeasca. Basca cultura, basca educatie – si asta se vede din emisiunile sau interviurile spontane (vezi Dinescu, stiuca si Kelemen Hunor). PS To asa cum scriam dupa mai 2019, procentul peste masa votantilor traditinali UDMR, ar trebui sa ingrijoreze pe unii .

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro