Home » Analize »Justitie/Ordine publica »Opinie » Citesti:

Un raport usturător despre o vară neagră

Laura Stefan februarie 5, 2013 Analize, Justitie/Ordine publica, Opinie
3 comentarii 964 Vizualizari

După ra­por­tul Comisiei de la Veneția, ra­portul Comisiei Europene este cel de al doilea document in­ter­național care radiografiază vara noastră nebună.

Raportul de țară publicat săp­tă­mâna trecută nu este un raport obișnuit în cadrul MCV – el a fost redactat doar pentru România, nu și pentru Bul­ga­ria, și vine după evenimentele de astă-vară care au pus sub semnul întrebării statul de drept. Do­cu­men­tul este o in­te­re­santă combinație între o parte po­litică ce se referă la faimoasele punc­te de pe lista lui Barroso și o par­te tehnică axată pe analiza pro­greselor cu privire la cele patru con­diționalități stabilite prin MCV. Deloc surprinzător, tonul celor două părți ale raportului di­feră, prima fiind mult mai critică decât cea de a doua. După ra­por­tul Comisiei de la Veneția, ra­portul Comisiei Europene este cel de al doilea document in­ter­național care radiografiază vara noastră nebună.

Statul de drept

Evident, prima parte a raportului este total atipică pentru că vi­zează de fapt criteriile politice de apartenență la UE – statul de drept fiind unul dintre ele. Nu ni se cere vreo performanță ex­tra­ordinară, ci doar să nu ne mai batem joc de lucruri considerate valori fixe ale UE, fără de care nu se poate pune în discuție niciun alt subiect de dezbatere eu­ro­peană. Din punctul ăsta de ve­dere, găsesc un pic ridicole în­cercările unora dintre co­men­tatori (inclusiv de la nivel gu­vernamental) de a ne convinge că, de fapt, acest raport e un ra­port bun. Cum ar putea fi bun un raport care constată că în pri­vința respectării criteriilor mi­nimale ale statului de drept Ro­mânia are încă probleme după ce a traversat o vară neagră? Ce poa­te fi bun în constatarea că Gu­vernul României are în com­po­nența sa doi miniștri anchetați pentru fapte de corupție? Și cum poți să speri în mod realist că se vor debloca fondurile europene, dacă aceste persoane sunt exact cele care ar trebui să se ocupe de banii europeni? Cum se poate ex­plica faptul că în România par­lamentarii adoptă reguli care să facă anchetarea lor de către or­ga­nele ju­diciare aproa­pe im­posibilă (am dis­cutat în detaliu problemele legate de statutul par­la­mentarilor în ar­ti­cole an­terioare)? Cum putem jus­ti­fica incapacitatea României de a apli­ca propriile legi ast­fel încât să nu mai asistăm la linşaj me­diatic, orchestrat de trusturile de presă în beneficiul propriilor pa­troni cu probleme judiciare? Să nu fim ridicoli, să învățăm să ne ac­cep­tăm problemele – e singura noas­tră șansă de a le rezolva.

Avocatul Poporului

Nu toate recomandările CE au fost îndeplinite, iar unele dintre cele considerate îndeplinite au fost de fapt bifate formal, în stil dâmbovițean. Să luăm, de exem­plu, chestiunea Avocatului Po­porului, care nu a fost ales prin consens dintre personalitățile re­cunoscute în domeniu (așa cum și-a asumat premierul la Bru­xelles), ci a fost numit de USL din rândul oamenilor apropiați partidului. CE ia act de această decizie și subliniază că va urmări în practică dacă noul Avocat al Poporului va demonstra că este suficient de independent de pu­terea care l-a numit, astfel încât să servească interesului public prin acțiunile sale, și nu in­te­resului de partid. Deocamdată, Avocatul Poporului rămâne ab­sent din marile dezbateri și m-ar mira ca asta să se schimbe prea curând, atât timp cât par­la­men­tul îl poate demite imediat pe ocupantul acestei poziții dacă își permite să conteste actele gu­vernului (am aflat asta din ex­pe­riența anteriorului Avocat al Po­porului, iar legea nu s-a schim­bat cu o iotă pentru a include garanții pentru cel care decide să își ia in serios această funcție). Cred că va trebui să ne obișnuim cu ideea că în România nu avem, de facto, Avocat al Poporului, căci un Avocat al Poporului în bu­zunarul majorității parlamentare nu contează.

Abundenţa ordonanţelor de urgenţă

Nici ordonanța de urgență care schimba cvorumul la referendum nu a fost abrogată de către gu­vern, ea a devenit inaplicabilă pen­tru că CCR a decis că era ne­constituțională. Să ne reamintim că doar o întâmplare fericită a permis CCR să se pronunțe pe această OUG – faptul că avea pe rol un dosar privind ne­cons­tituționalitatea unui proiect de lege cu conținut identic. Avocatul Poporului fusese revocat la acel moment, astfel încât nimeni nu mai avea competența legală de a ataca OUG-uri la CCR. Așadar, nu guvernul a rezolvat problema – așa cum cerea CE –, ci CCR. Aceeași soartă a avut-o și OUG-ul prin care competența CCR era restrânsă abuziv – prin decizia CCR, instanța constituțională a redobândit dreptul de a verifica dacă hotărârile parlamentului sunt constituționale, însă gu­vernul nu și-a modificat propria OUG. Aflăm din raport că gu­vernul a înțeles mesajul și că nu a mai abuzat de OUG-uri. Doar că, imediat după publicarea ra­portului, descoperim că Mi­nis­terul Sănătății dorea să schimbe întregul sistem de asigurări de sănătate prin OUG (ministrul spu­ne că a fost o eroare materială și că nici vorbă de așa ceva), iar ministrul Dan Șova plănuiește, nici mai mult nici mai puțin, decât modificarea prin OUG a Le­gii parteneriatului public-pri­vat, asigurându-ne că a discutat deja cu AmCham şi cu Banca Mon­dială și totul e în regulă. Un sfat gratuit, domnule ministru: aveți mare grijă, că parteneriatul public-privat e zonă cuprinsă în acquis și s-ar putea să vă treziți cu o procedură de infringement dacă „simplificați“ prea mult – ce să facem, europenii ăștia n-au pic de umor și tot insistă pe chestii din astea plicticoase cum ar fi libera concurență și limi­tarea ajutorului de stat pentru amici politici.

Schimbarea Constituţiei

Ni se mai recomandă că, dacă vrem să schimbăm Constituția, să ne gândim de două ori (chiar, oare de ce ținem morțiș să schim­băm Constituția?) și să nu cumva să limităm independența siste­mului judiciar. Oare ce va fi cre­zând CE despre intențiile pu­bli­cate pe surse care includ, ce sur­priză, eliminarea cvorumului de validare a referendumului pentru schimbarea Constituției? Presimt că iar o vom lua de la capăt, ex­plicând că întâi și întâi trebuie să convingi o majoritate sem­ni­fi­ca­tivă de oameni că subiectul pen­tru care îi chemi la referendum e relevant (adică 50%+1), iar apoi să îi convingi că soluția pe care tu o propui este cea corectă. Ați dori o Constituție validată prin pre­zența la vot a 30% din po­pu­lație, chiar dacă majoritatea celor care vin la vot votează pentru? Re­amintesc decizia CCR care ex­plică în detaliu de ce avem cvo­rum în România – apropo, ra­por­tul spune că guvernul s-a angajat să respecte deciziile CCR (pe toate, nu doar pe cele care îi plac).

Linşajul mediatic

Ajungem la zona roșie a ra­por­tului – linșajul mediatic. CE se arată îngrijorată de atacurile la persoană puse în aplicare de trus­turi media împotriva repre­zen­tanților sistemului judiciar con­siderați incomozi de patronii me­dia. Nu e sancționată opinia di­ferită sau comentarea deciziilor judecătorești (de altfel, CE a mi­litat constant pentru publicarea deciziilor judecătorești, pentru a se permite analizarea lor critică la nivelul societății). Nu se dis­cută nici măcar despre com­po­nenta ideologică a organelor de presă. Nu se sugerează limitarea libertății presei, ci doar sanc­țio­narea emisiunilor de înfierare pro­letară pe chestiuni ținând de viața privată a judecătorului X sau Y care și-a permis să ia o de­cizie care nu convine patronului tru­stului de presă. A ne face că nu știm despre ce vorbește CE e pur și simplu o ipocrizie (iar da­că, prin absurd, există oameni ca­re nu înțeleg despre ce e vorba, avem o problemă și mai mare ca­re ține de respectarea drepturilor omului într-o societate demo­cratică); este deja al treilea ra­port care vorbește despre această problemă (Comisia de la Veneția și OSCE discută pe larg su­bi­ec­tul). Glumițele premierului, care scrie Evenimenului Zilei o scri­soare pe acest subiect, ne arată că nu a priceput nimic. CNA pare să fi înțeles că despre ei e vorba și organizează o dezbatere pe aceas­tă temă vineri. Sigur, so­lu­ția ar fi bine să vină chiar de la jurnaliști – dar ce ne facem că, deși o așteptăm, ea nu vine de peste 10 ani. Iar apoi, vorba unei reporterițe de la Antena 3: vino­vați sunt jurnaliștii sau patronii? Președintele spune că ambii. Cred că, totuși, trebuie introdusă o nu­anță care ține de libertatea jur­nalistului de a alege dacă par­ti­cipă sau nu la linșaj, în con­dițiile în care piața de presă în Ro­mânia arată cum arată. Nu îi scuz pe cei care vorbesc în nu­mele pa­tro­nu­lui, oamenii au avut de luat de­cizii infinit mai dificile în co­mu­nism, decizii de care de­pindea existența lor fizică, spun doar că e un element care, în opi­nia mea, trebuie introdus în ecu­ație.

Partea tehnică a raportului este, după cum spuneam, complet di­ferită ca ton. Instituțiile sunt lău­date – ÎCCJ, DNA, Ministerul Pu­blic, CSM, ANI, care au continuat să lucreze, în pofida perioadei de intensă tensiune politică tra­ver­sată de România. De fapt, aceasta este vestea cu adevărat bună, că ne-au rezistat instituțiile. Și por­nind de aici, CE recomandă să avem mare grijă pe cine punem în fruntea Parchetului și în frun­tea DNA, căci ultimii ani ne-au ară­tat cât de mult contează asta.

Articol aparut in Revista 22

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Vlad Ionescu spune:

    Stimata doamna, as dori sa ma refer la chestiunea linsajului mediatic.
    Apreciez faptul ca dumneavoastra incercati sa aduceti acel pasaj din MCV in limitele sale firesti cu toate ca, asa cum este redactat incalca Tratatele constitutive ale Uniunii si CEDO. Si asta fiindca s-a mers pe mana unor indivizi din Romania care numai asta au in cap, sa puna botnita presei care-i critica. Si nu e nimic nou si nu este specific puterii actuale. Dar institutia care accepta cel mai putin critica a fost si este Justitia. Asa cum spuneti, ni se cere sa publicam toate hotararile judecatoresti de ani si ani de zile si nu se poate! De ce? Din diverse cauze tehnice! Adevarul este ca vor cu disperare sa-si ascunda scheletii din dulapuri, sa nu se vada ca acelasi judecator dezleaga in mod diferit aceeasi problema de drept in dosare diferite. Solutile diferite in drept la aceeasi instanta sunt nenumarate. Iar in spatele acestei asa-zise practici neunitare se ascunde coruptia, superficialitatea, slaba pregatire profesionala si chiar interesele de putere. Si va mai pun o intrebare: de ce credeti ca se refuza cu incrancenare inregistrarea sedintelor de judecata in conditiile in care acestea sunt publice si se desfasoara in fata unui public? Ce probleme avem cu conservarea audio-video a memoriei?
    Apoi, avem toate instrumentele necesare pentru sanctionarea defaimarii, a calomniei si a insultei (in sensul lor literar, nu ca termeni care defineau niste infractiuni). Cel mult am putea legifera o procedura prioritara pentru judecarea rapida a unor astfel de cazuri precum si eventuale masuri civile preventive si temporare, dar nimic mai mult. Nu faptul ca s-a ras de doamna Haineala ca e creata si are ochelari a deranjat-o mai mult si mai mult, ci faptul ca s-a spus ca e responsabila de arestarea unui nevinovat. Pe doamna Stanciu a deranjat-o cel mai mult si mai mult faptul ca s-a pus in discutie constitutionalitatea numirii ca judecator, fara decret, ceea ce inca nu s-a lamurit intr-un mod care sa nu lase loc de discutii oneste. Si a mai deranjat-o cand au aparut la TV persoane care au stat multi ani in puscarie fara nicio vina, fiindca s-a pus in discutie responsabilitatea judecatorilor de la ICCJ care au pronuntat sentintele in ultima faza. Atunci a dat imediat un comunicat si a calificat critica fata de horararile date ca atac la adresa independentei justitiei si a judecatrilor. Acel comunicat semana leit cu textul din raportul MCV! Si la acest deranj s-a asociat si CSM-ul, domnul Aron fiind vizat personal. In cazul acela CSM-ul i-a exonerat pe magistrati de raspunderea pentru eroarea comisa argumentand ca nu aveau ce face din moment ce adevaratul vinovat nu si-a recunoscut fapta!!!! Asta e justitia pe care o aparati?! Asta protejeaza CE?! Pentru asta se vrea sa se puna pumnul in gura presei?! Raspunsul meu e da, pentru asta!
    Si daca tot spuneti ca stim cu totii despre ce e vorba va propun sa punem cartile pe masa fiecare si sa veniti cu exemplele concrete la care credeti ca se refera CE in raportul privind MCV-ul si vin si eu cu exemplele concrete la care cred eu ca se refera (unul l-am dat deja). Ce motive justificate pot exista pentru ca CE sa refuze sa indice care sunt acele emisiuni pe care le califica ca atacuri la adresa Justitiei?!! Emisiunile au fost publice, probabil ca le gasim si acum inregistrate pe net, iar daca calificarea lor este corecta (ca atacuri) de ce se feresc sa le indice?! Sa ne gandim cumva ca odata ce ar fi revizionate in public s-ar putea pune la indoiala corectitudinea calificarilor?!!!
    Cea mai mare dezamagire a mea legata de MCV este ca nu a reusit decat partial, sa identifice problemele reale din Justitie. Europenii nu inteleg ca la noi chiar daca arata formal bine, mecanismele reale de functionare tin de aspecte culturale specifice care fac ca realitatile sa fie mult diferite fata de modul in care apar ele cand sunt puse pe hartie.
    Pentru ca Justitia sa fie o institutie puternica ea trebuie curatata de mizerie, nu ascunsa sub pres. Daca refuzam sa recunoastem ceea ce e putred in Justitie nu vom reusi sa schimbam nimic nici in functionarea sa si nici in perceptia publica. Credeti-ma ca mizeria este atat de mare incat nu mai poate fi ascunsa si va iesi la suprafata. Daca veti continua sa o ignorati va va murdari si pe dumneavoastra. Este adevarat ca exista si posibilitatea ca mare parte din scheletii care stau inghesuiti in dulapurile Justitiei Romane sa ramana in continuare departe de ochii publicului, dar asta insemna ca magistratii sa treaca cu arme si bagaje in tabara USL-ista ceea ce nu este exclus! Si atunci sa vad pe cine mai sustineti!
    Oricum vad o evolutie, de la abordarea propagandistica a domeniului catre cea profesionala, dar mai aveti ceva de mers pe acest drum.

    • Inganduratul spune:

      Lui @Vlad Ionescu:
      De la inceput, sa stim cine esti: Un schelet, doua schelete,….. draga Eba masculina ce esti.
      “Scheleti” are doar primarele doctor al Bucurestiului! Si asta un “fin intelectual”.
      Acum si la subiectul principal: Poate esti un tip bine intentionat (ceea ce sincer nu cred) cand spui ca in Justitie este si multa mizerie. Poate ca exemple cu indivizi condamnati pe nedrept sunt reale (si cred ca sunt) dar a te face ca nu sesisezi mizeriile aduse pe ecranele Latrinei 3 in legatura cu viata personala a procurorilor si judecatorilor care au incercat sa apere ce se mai poate din statul de drept este de condamnat. Partizanatul in favoarea unor indivizi care sustin o alta parte a Justitiei , justitie ce se vrea masina de spalat infractorilor de tip Nastase, Fenechiu, Dragnea sau Voiculescu, partizanat ce transpira “suav” din comentariul postat la articol, fii sigur ca este de neacceptat. Mai sugerezi ca si coana Europa tine partea Justitiei pacatoase (dupa mintea voastra) dar nu si a unei prese (prestigioase dupa voi) careia i s-a bagat pumnul in gura in mod criminal, de nu mai pot varanii sa scuipe zoaie si mizerii.
      Halal presa, halal aparator!
      Si daca tot te dai fin evaluator al doamnei Laura Stefan iti recomand:
      Mai usor cu pianul maieuticii despre Justitie coborate pe scari pe care nu le cunosti!

  2. Vlad A spune:

    de la libertatea individului la asuprirea de clasa (parca asa ziceau comunistii).
    bastonul (forta bruta) si legiuitorul (crema natiunii) nu va precupeti nici un efort pentru propasirea drepturilor si libertatilor individuale (a se vedea zapciii care ti fura din buzunar acoperiti de lege). nedreptatile si coruptia justitiei va fi dovedita odata cu demascarea celor care au torturat si omorit oameni in temnitile politice. pai in afara de cresterea propriilor salarii si pensii de ce altceva s ar preocupa onorabilii justitiari ? a se vedea lista / castele de imbogatiti ai tranzitiei.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Laura Stefan


Laura Stefan

Laura Stefan a studiat dreptul la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti si a absolvit studiile masterale la Facultatea de Drept a Univestitatii din Cambridge. Lucreaza ... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)