Home » Opinie » Citesti:

Unionişti şi moldovenişti – cine sunt moldovenii cu care Traian Băsescu îşi poate duce la îndeplinie proiectul de ţară

Victoria Stoiciu decembrie 3, 2013 Opinie
22 comentarii 1,273 Vizualizari

În timp ce politicienii de la Bucureşti văd unirea cu Republica Moldova ca un posibil proiect de ţară, iar majoritatea populaţiei se declară favorabilă unui proiect unionist, lucrurile stau cu totul altfel în Republica Moldova. Procentajul celor ce îşi doresc unirea nu a depăşit niciodată, conform sondajelor, 15%, chiar dacă mai mult de jumătate dintre moldoveni îşi doresc paşapoarte româneşti. Dar tocmai acest melanj de pragmatism şi naţionalism face ca atunci când se poziţionează în avocat al integrării europene a Moldovei sau promotor al unirii, Traian Băsescu se adresează mai mult decât celor 10-15% dintre unionişti: se adresează tuturor celor care întrezăresc beneficii dintr-o potenţiala apropriere, într-o formă sau alta, a Moldovei de România. Cine sunt susţinătorii şi cine opozanţii proiectului unionist la Chişinău?

Unionişti pragmatici vs unionişti idealişti

Pentru cât sunt de puţini – 10-15% – unioniştii sunt totuşi foarte sonori, reprezentând, cu unele excepţii, electoratul tradiţional al partidelor unioniste şi declarat românofil. Nu majoritatea celor ce îşi doresc unirea o fac din considerente ideologice – pentru mulţi, aceasta e doar un instrument.  Un sondaj făcut de IMAS-INC Chişinău în 2006 arăta că doar 14% din populaţia Republicii Moldova se considerau a fi români, dar  51% îşi doreau un paşaport românesc. Unioniştii „pragmatici” fiind de toate vârstele, din toate mediile, ceea ce nu se poate spune despre unioniştii „idealişti”. Aceştia din urmă se regăsesc preponderent în rândul tinerilor de maximum 30 de ani şi al bătrânilor trecuţi de 80. Explicaţia e simplă: educaţia primită. Mulţi dintre tinerii aceştia au învăţat la şcoală, la fel ca şi bunicii sau străbunicii lor şcoliţi pe vremea României Mari, o altă istorie decât părinţii lor. Pentru tinerii unionişti, România reprezintă viitorul, speranţa, Occidentul, neamul; pentru bătrâni România are gustul dulce-amărui al nostalgiei, este copilăria, tinereţea, „epoca de aur”, înainte să li se fi furat vitele, pământurile, destinele. În puţine alte locuri românismul este  mai vibrant ca în sufletele acestor bătrâni. „Vreau sa văd un picior de român la mine în ogradă înainte de a muri”, îmi spunea Alexandra Odobescu, născută în 1922, a cărei soră s-a refugiat în 1940 în România, în timp ce alta a fost deportată în Kurgan, Siberia.

Unioniştilor li se adaugă o parte a intelectualităţii  de toate vârstele, cu menţiunea că pentru unii dintre ei, nu demult propovăduitori ai marxism-leninismului, unionismul a devenit o „profesie”, un cal bun de încălecat, cu ajutorul căruia îţi poţi croi un drum în viaţă, uneori chiar o carieră.

Opozanţii unirii – moldoveniştii

De partea cealaltă sunt moldoveniştii, adică susţinătorii aprigi ai statalităţii moldoveneşti. Ca şi unioniştii, şi din rândurile acestora o parte se consideră români (aproximativ 15%), iar o altă parte, mult mai numeroasă, se declară moldoveni. Exponentul principal al celor ce se consideră români, dar nu vor unirea, este Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, care consideră că frontiera de pe Prut va dispărea numai când ambele state, România şi Moldova, vor fi în Uniunea Europeană. Această atitudine este tipică unui segment de populaţie relativ educat, în general tânăr, urban.

Dar majoritatea moldoveniştilor se cred cu înverşunare a fi moldoveni şi nu îi au la inimă pe români. Vania, un tânăr de vreo 23-24 de ani, îmi povesteşte cum a plecat acum câţiva ani la muncă în România, în Vrancea, la cules de struguri, ca să câştige un ban. „Românii ne lăsau să dormim în vie, ca nişte animale, şi ne plăteau prost, la Moscova e mai bine”, explică el. Să zicem că Vania a avut ghinion şi oricum România nu e locul unde să vii să câştigi un ban ca lumea. Dar el nu e singurul care a rămas cu un gust amar după contactul cu România. „Românii sunt făţarnici”, spun majoritatea şoferilor autobuzelor ce fac zilnic ruta Chişinău-Bucureşti. Pe lângă un moldovean obişnuit, orice român se simte un savant lingvist şi nu ezită să se umfle în pene pe tema aceasta, iar acest comportament este unul dintre declanşatorii principali ai moldovenismului.

În acelaşi timp, puţini dintre ei pot să descrie în ce constă specificul naţiunii moldoveneşti. „Suntem moldoveni pentru că de Crăciun noi tăiem porcii, iar românii taie vaca (?!), deci nu suntem totuna. Românii ţin sărbătorile religioase după stilul nou, nu sunt ca noi, sunt cam păgâni”, îmi spunea Kolia, un bărbat de vreo 40 de ani dintr-un sat din centrul Moldovei. În afară că au primit o educaţie care le inoculase ideea că sunt moldoveni, din care au reţinut doar concluzia, nu şi factologia, toţi aceşti oameni au ceva în comun – ei  sunt perdanţi ai tranziţiei, oameni a căror situaţie economică sau socială s-a înrăutăţit dramatic după prăbuşirea URSS, pe care şi-ar dori să o reconstruiască (40,3%), dar ştiind că este imposibil, apără cu dinţii statalitatea moldovenească de pericolul „fasciştilor” şi „ţiganilor” români. „Poeţii sunt de vină, lor le-au trebuit românii şi podul de flori şi azi am ajuns cea mai săracă ţară”, declară ei, dând de pământ cu ideile avansate de „poeţi”, dacă nu pot să facă acelaşi lucru cu poeţii înşişi.

Spre deosebire de ei, „moldoveniştii pragmatici” au avut doar de câştigat de pe urma independenţei, tocmai de aceea o apără îndârjit. Orice schimbare majoră a decorului instituţional le-ar aduce prejudicii majore. Mulţi sunt oameni ai vechilor structuri comuniste, care au profitat, la fel ca şi vechea gardă a activiştilor din România, de poziţiile pe care le aveau la căderea sistemului sovietic pentru a-şi ridica mici imperii, fără a renunţa însă la legitimări de ordin doctrinar ale poziţiei sale anti-unioniste şi pro+ruseşti: „În întreaga noastră istorie, bogăţia şi dezvoltarea ne-au venit mereu de la ruşi. În timpul românilor, eram nişte desculţi plini de păduchi, ruşii ne-au civilizat”,  îmi spune un fost preşedinte de kolhoz, azi prosper om de afaceri.

Indecişii cei mulţi

La aceste categorii se mai adăuga una – cei care se cred moldoveni, care regretă destrămarea URSS, dar în acelaşi timp nu ar avea nimic împotriva unirii cu România, nici împotriva integrării Moldovei în UE. Aş putea sa le spun indecişi, sau confuzi, dar sunt pur şi simplu exasperaţi. Gheorghe S. este un asemenea exemplu: se consideră moldovean, crede că pe vremea lui Stalin era mai bine, chiar dacă oamenii erau „ţinuţi sub papuc” – sau tocmai de aceea; a votat de două ori cu comuniştii şi de două ori cu partidul lui Vlad Filat, că „poate o fi mai bine cu aceştia decât cu comuniştii”. Dacă mâine s-ar face un referendum pentru unirea cu România, declară că ar fi primul care ar vota pentru. „Noi, moldovenii, suntem, aşa cum ne arată şi stema, ca nişte boi, nu ştim să ne conducem, ne trebuie cineva să ne dea în drum”, susţine el scârbit. Sunt categoriile cele mai defavorizate, care au avut de suferit cel mai mult de pe urma destrămării Uniunii Sovietice, pentru care libertatea, patriotismul sau orice valoare  abstractă nu au nici o relevanţă şi care s-ar prinde în horă şi cu dracul, doar pentru a avea o viaţă ceva mai bună. Că dracul este România, Rusia, Europa, puţin le pasă…

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "22 comments" on this Article:

  1. Geo.B spune:

    Excelent articol, felicitari!
    ‘Pe lângă un moldovean obişnuit, orice român se simte un savant lingvist şi nu ezită să se umfle în pene pe tema aceasta, iar acest comportament este unul dintre declanşatorii principali ai moldovenismului.’ – intr-adevar, aveti dreptate, atitudinea romanilor lasa de dorit in aceasta privinta. Nimanui nu ii place sa aiba un sentiment de inferioritate.
    Insa ar fi bine ca si moldovenii, in special cei tineri, sa vorbeasca o limba mai corecta si sa excluda rusismele atunci cand se exprima in romana. Din pacate educatia din mediul rural in Moldova este sub orice nivel acceptabil, nici macar profesorii de romana nu vorbesc corect. Multi se simt jenati din pricina felului in care se exprima, si se justifica spunand ‘noi am fost rusificati’. Dar tinerii de azi, cei care au 16, 18, 20 de ani nu au fost rusificati, si tot la fel vorbesc, ca si ce de 50-60 de ani. Si din pacate ei nu mai pot spune ca au fost rusificati impotriva dorintei lor.
    Inca o data felicitari pentru articol!

  2. Dupa Vilnius, cei 10-12 ani anticipati pentru o eventuala re-Unire pot fi redusi la 4-5 ani, deoarece România-i coapta ca o prasada zemoasa pentru o politica pro-basarabeana macar acum, sa acorde un imprumut nerambursabil Republicii Moldova pentru integrare rapida in UE. Pe culmile unei prosperitati nesperate, ne putem permite usor 2-3 miliarde euro, la o datorie externa de vreo 85 pe termen lung, conform presei, sau macar directionarea unei taxe de solidaritate cum refegistii pentru redegisti.

    • Andrei George spune:

      Dle. Propinanțu aș sugera să plătiți numai dvs. Eu de pildă , n-am chef. Cine dorește distracție- să plătească. Oricum probabil că sunteți ușor confuz dacă n-aveți nici măcar vaga idee a costurilor prohibitive. De unde banii ? Din buzunarele dvs.

  3. Un prieten spune:

    Articol util celor care au aspiratii unioniste. Daca sub aspectul constiintei situatia este destul de clara la modul pragmatic ar constitui “o piatra de moara” suplimentara atasata unei societati incapabile a-si promova interesele.

    • Aldo spune:

      Pai asta e cel mai interesant in istoria omenirii. Nu toate deciziile au fost pragmatice, ci dimpotriva, cele mai multe tineau de un aspect launtric, tainita umana, glorie, heraldica, onoare … Ce e atunci mai important? sa ne distantam, ca tara, de “moldovenisti” sau sa trecem cu totii un pag minim?

  4. @AG spune:

    Banii? simplu va dau un exemplu, stiti cati bani aloca guvernul pe perioada de iarna pentru deszapezire? cati m3 de nisip si sare se inregistreaza ca si imprastiati pe sosele si in realitate nu sunt? In Sebes – Alba conform calculalor primariei locale in fiecare iarna se aloca o cantitate de amestec (nisip si sare) raportata la lungimea strazilor din municipiu care ar ajunge la peste 50cm inaltime… ca ziceti sunt 50cm sau doar 3-5, adica cel mult 10%, din toata suma de la deszapezire doar 10% sunt acoperiti cu date reale, restul de 90% e fictiv… nu vorbim de cum e imprastiat amestecul si care este eficienta sa (datul la lopata pe masini in timpul mersului e mizilic).
    In alta ordine de idei… daca se reduce evaziunea fiscala se pot aloca suficiente resurse de la buget si pentru educatie, sanatate, investitii, etc….

    • Haplo spune:

      Problema cu cresterea eficientei administratiilor locale si centrale, cresterea gradului de colectare a taxelor si eliminarea fraudelor cu bani publici este ca se aplica pentru orice:
      daca se elimina cele de mai sus, se rezolva si problema in sanatate, invatamant, infrastructura, turism si mai nou rezolva problema unirii.
      Nu cred ca toate se pot rezolva pe principiul asta: avem bani, dar nu stim noi sa-i strangem. Daca nu stim, nu-i avem si asta este.

      Apoi, nu vad ce ar aduce bun unirea, in afara de argumente istorice si bla, bla stramosesc.
      Sigur, devenim o piata mai mare. Dar, se adauga 3.6 mil oameni, adica cam cat au plecat din Romania (aproximativ). Deci, eram oricum o piata mare, dar cu putere de cumparare mica.
      Sigur, devenind o piata mai mare (si cu putere de cumparare mai mica dupa unire), vor da navala corporatiile si investitorii chinezi. Dar asta nu s-a iintamplat nici pana acum. Sa nu uitam ca Romania are infrastructura proasta in timp ce Moldova nu are infrastructura. Ar mai fi problema ecartamentului sinelor care intareste ideea lipsei infrastructurii.
      Sigur, o Republica Moldova in UE unita cu Romania are duce la mai multi europarlamentari, proiecte noi care sa ne ofere acces la fonduri europene si poate o echipa nationala ceva mai puternica :)
      Niciunul din argumente nu mi se pare un avantaj.

  5. Vercix spune:

    Puterea de cumparare a pietei va creste dupa unire, chiar daca nu in aceeasi proportie cu cresterea populatiei. Nu va genere modificari semnificative in analiza investitorilor, dar e totusi un plus.

    Cum tot un plus e renuntarea la (o parte din) barierele administrative, reducandu-se costurile circulatiei oamenilor si marfurilor.

    De acord ca nu tine argumentul cu resusrsele obtinute in urma eficientizarii administratiei.

    • Vercix spune:

      mai sus era un raspuns pt Haplo

    • Haplo spune:

      Nu am specificat, dar reiese din context ca vorbesc despre puterea de cumparare a populatiei.
      Puterea de cumparare a banilor arata cate bunuri pot fi cumparate cu o unitate monetara- aici ai dreptate, dupa unire se vor putea cumpara mai multe bunuri cu 100 de ron pentru ca vor exista in mod evident mai multe unitati monetare

      Putem discuta teoretic ca se vor deschide fabrici de acadele care vor inunda Europa, dar nu prea va fi asa. Nu spun ca moldovenii nu sunt in stare, etc. Pur si simplu, suntem doua tari inapoiate carea au atat de multe lucruri diferite incat costurile unei uniri ar fi prea mari.
      Mi se pare o simpla declaratie política care inca nu are acoperire in realitate.
      Plus: in Moldova va fi o mica lupta cam cum este acum intre diversi baroni cu proiectul regionalizarii/descentralizarii
      Plus: ne trezim cu un segment de populatie cu alte valori, alte directii, alte viziune asupra istoriei. Noi (si ei) nu suntem in stare sa ne intelegem cu segmente de populatie de alta religie, limba sau viziune in cadrul aceluiasi oras din tarile noastre. Deci, cel putin teoretic ar fi si un strop de instabilitate.
      Plus : se vor contopi doua sisteme de guvernare profund corupte
      Sigur, sunt probleme care pot fi depasite, doar si Germania de Vest s-a unit cu Germania de Est. Si uite ce autostrazi au acum peste tot, nu ? :)
      Doar ca trendul moldovean si trendul romanesc nu au legatura cu Germania.

      Sugestie pentru viitoarele sondaje de opinie : Doriti ca Romania sa se uneasca cu Moldova si din venitul dumneavoastra sa dati 20% pentru drumurile din Moldova (sau ceva de genul) Pariem ca se inverseaza proportiile ?

      • Vercix spune:

        Daca cineva doreste sa investeasca intr-o tara pentru piata respectiva se uita la cat poate absorbi piata in ansamblu, nu neaparat cat e e puterea medie de cumparare a unui individ. Asa si China e doar la 75% din puterea de cumparare a romanilor si totusi e cea mai mare piata auto din lume… Din acest punct de vedere Romania va fi mai atractiva dupa unirea cu Moldova. Si de regula piata mai mare determina sediul regional al multinationalelor, alt plus.

        Partea cu populatia cu alte valori nu prea o vad. Oricum unirea nu trebuie facuta decat daca si moldovenii o vor, iar daca o vor atunci nu cred ca vorbim de asa mari diferente. La urma urmei si eu ca ardelean pot spune ca avem valori (bune) diferite fata de regateni (rele) si totusi nu vreau ca Ardealul sa plece din Romania.

        Restul problemelor pot fi depasite, multe dintre ele sunt de fapt si ale noastre, practic suntem pe acelasi palier, nu va fi o inrautatire.

        Oricum, o eventuala unire trebuie pregatita din timp. Si nu e musai ca cheltuiala sa se intample de azi pe maine, multe se pot face treptat.

        • Haplo spune:

          Pai vezi? Daca si tu crezi ca ai valori mai bune, mai vine inca unul ca tine si ajungem ca in Miorita :)

          Pregatirea din timp este una, graba la maritis este alta. Altfel spus, ma indoiesc ca cei 76% dintre romanii care sunt de acord cu unirea sunt constienti de ce inseamna sa fi pregatit, nu ca noi am sti.

          S-o luam altfel: ar fi superb ca pe Marte sa fluture steagul Romaniei. Dar inca nu ne permitem asta. Sigur, 100% din romani sunt de acord cu asta

          • Vercix spune:

            pai n-am ajunge ca-n Miorita caci eu nu complotez impotriva moldoveanului :) sau regateanului in general, ci incerc sa-i induc valorile mele

            n-or fi romanii constienti, dar e ok sa nu respingi ideea a priori doar pt ca s-ar putea sa fie niste dificultati.

            • Sorin Camner spune:

              No offence insa, ca sa nu ma simt jignit, si sunt, te intreb: Prin ce sunt niste valori superioare altor valori? de ce valorile dintr-o regiune ar fi superioare celor din alta? prin ce mi-ai fi tu superior mie? Pentru ca o spui aici? Ei bine eu, in inferioritatea mea, spun ca nici tu nu-mi esti superior, nici eu nu-ti sunt superior. Sau, poate, noi doi ca indivizi ne putem compara. Si, poate, nivelul unuia de pregatire il poate face sa-i fie superior celuilalt. SI nu putem stii asta pana nu ne comparam. Insa, sa luam otova un oras si sa-l declaram apriori, superior altuia din punct de vedere al valorilor impartasite mi se pare o aroganta fara sens.

            • Vercix spune:

              @Sorin Camner – Cred ca superioritatea unei valori e in ochiul privitorului si fiecare isi face propriile alegeri. Unii aleg munca cinstita, altii smecheria, unii aleg transparenta, altii controlul absolut si tot asa. Mai departe pot sa observ ce valori aplica majoritatea indivizilor dintr-o comunitate si de aici sa decid daca per ansamblu o comunitate e superioara sau nu alteia. Asta nu inseamna ca fiecarui membru al comunitatii respective ii aplic aceeasi eticheta. Prin urmare, tot ce am zis in comentariile anterioare se include in faptul ca incerc sa induc valorile mele “superioare” tututor indivizilor cu valori “inferioare” fie ca sunt din comunitatea mea sau din alte comunitati. Doar ca cred ca intr-una dintre comunitati am mai putin de lucru :)

            • Haplo spune:

              Hmm, deci valorile tale sunt bune, ale regatenilor nu, dar nu complotezi(nu că ar conta). Oooochei, pai presupun că ai şi alt argument decât cel că eşti ardelean, nu?

            • Vercix spune:

              Unde am spus eu ca valorile mele sunt bune pt ca sunt ardelean?

              Uite o cauza posibila a subiectivei mele perceptii legate de diferenta dintre regiuni http://www.mediafax.ro/economic/berd-vechile-granite-imperiale-influenteaza-tranzitia-europei-de-est-catre-standardele-occidentale-11710584

  6. dan Ungureanu spune:

    PIB-ul republicii Moldova, pe cap de locuitor, e mic – 2000 de dolari pe an,
    imediat după Papua-Noua Guinee (da, ăia pictați pe față, și cu un ac lung de porc-spinos în nas)
    Romania cu 7500 de dolari pe an, nu stă mult mai bine, dar e, totuși, cu șaizeci de locuri în față.
    (cifrele estimărilor diferă, dar România are în general un PIB triplu față de Moldova).

    Cei mai mulți moldoveni au votat deja cu picioarele. Cei mai mulți lucrează în străinătate.
    Moldova e de fapt un dormitor pentru pensionari : cei peste 60 de ani au crescut procentual
    de la 9.5 % la 13%. Au plecat, ambele, în 1990, de la un PIB per capita mic, au evoluat încet ambele pînă în 2000, cînd România a urcat mult și constant.
    Există două feluri de moldoveni : cei care au plecat deja (două milioane) și care lucrează departe,
    și pensionarii, cărora nu le prea pasă.
    Pe scurt, și în Papua-Niu-Ghini îi ghini, șî în Moldova îi ghini.

    • Vercix spune:

      Romania a crescut mult dupa 2000 mai ales din cauza aderarilor la NATO si UE care au impus niste reforme si au crescut increderea investitorilor. La fel se va intampla si cu Moldova.

      Dar oricum,, eventuala unire nu se va intampla peste noapte, ci dimpotriva, ea trebuie pregatita din timp. Romania trebuie sa-si puna la punct multe inainte de unire, de ex problema fondurilor de pensii si cheltuieli sociale care sunt pe deficit si intr-adevar o crestere a acestui deficit prin unirea cu Moldova poate fi destabilizatoare. Ideea e sa ne facem temele bine. Si se poate, cu putina vointa.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Victoria Stoiciu


Victoria Stoiciu

Victoria Stoiciu a absolvit Facultatea de Ştiinte Politice din cadrul SNSPA. A publicat articole de specialitate în revista Dilema Veche, pe platforma CriticAtac si in Romania Li... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)