joi, martie 28, 2024

… va fi invatat Marian Munteanu Crezul? (Ca de semanat cu Iisus, nu mai seamana)

… observ ca majoritatea lumii e ingrijorata de candidatura lui Marian Munteanu la Primaria Bucurestiului din motive de simpatii legionare. Ma grabesc, asadar, sa linistesc spiritele: Marian Munteanu NU e legionar. Nu e nici macar simpatizant legionar. Un legionar (sau macar un simpatizant cu pretentii) ar trebui sa fie, mai intai de toate, conform doctrinei, un bine-credincios ortodox. Or, cel putin pe vremea cand Marian Munteanu incepuse sa vehiculee ideile astea, era orice, mai putin un ortodox practicant.

O spun cu toata convingerea, pentru ca am dovezi personale. Vechi, dar dovezi.

Episodul unu: Prin ’92, pe cand Marian Munteanu incerca sa-si lanseze Miscarea pentru Romania (daca isi mai aminteste cineva de ea), ne-a vizitat la redactie – Redactia saptamanalului „NU” -, in incercarea, declarata, de a-i sustine si eventual promova initiativa. Eram redactor-sef, media de varsta a redactiei nu depasea 27 de ani, fusesem observator la mineriade, fusesem „retinut” (nu arestat) la Casa Radioului, gazat cu lacrimogene, etc, sustinusem si sustineam idealurile Pietei, citeam cu nesat din Filocalie, il descoperisem pe Petre Tutea, s.a.m.d.. Ce mai tura-vura, il admiram pe Marian Munteanu. N-ar fi avut nevoie sa ne cultive simpatia. O avea. Inca de-atunci, insa, omul parea sa si-o caute cu lumanarea. Cam ca PNL-ul de astazi.

Intalnirea s-a prelungit pana dupa miezul noptii, cu o masa la un restaurant din Faget. A fost o intalnire care a inceput bine si s-a sfarsit prost. Sau bine, depinde din ce unghi alegi sa privesti lucrurile. Prin natura conversatiei, discutia a ajuns si la religie, in general, si la ortodoxie in particular, relatia dintre Biserica si Stat, etc..  Zica cine ce-o zice, dar genul asta de conversatii, mai mult sau mai putin aprinse, in care Heidegger se amesteca cu Tarkovsky, era regula comesenilor la inceputul anilor ’90 printre cei din generatia decreteilor. Pe undeva pe-acolo, intre o friptura si Fericitul Augustin, doua beri si-un Berdiaeff, mi-am dat seamana ca undeva, ceva scartie in pre-mult trambitatul ortodoxism al lui Marian Munteanu. Asa ca, spre stupoarea intregii audiente (oamenii lui, din „Miscare”, dar si colegi de redactie), l-am provocat sa-mi recite Crezul. Crezul ala, de la Conciliul din Niceea, Crezul ala care se recita, neschimbat de prin 325 toamna pana in ziua de astazi, in fiece duminica, in fiecare biserica ortodoxa, indiferent de continent sau de limba.

Marian Munteanu a inceput sa dea din colt: ce fel de intrebare e asta, nu se cade sa spui Crezul pe o terasa, s.a.m.d.. Fiind, insa, de felul meu, mai buldog, si ziarist pe deasupra, nu l-am slabit pana a recunoscut a nu si-l mai aminteste exact. „Da’ ce conteaza? Asta conteaza? O repetare pe de rost?” a fost apararea lui Marian Munteanu. Mormaieli aprobative la masa, ca da, dom’le, nu asta conteaza, ce facem noi aici, filosofie si teologie sau recitam poezii? „Atunci poate ca nici Tatal Nostru nu conteaza”, i-am replicat, „si la ce sa ne mai chinuim copiii sa invete Ingerasul?”

Marian Munteanu s-a ridicat de la masa si a plecat dimpreuna cu insotitorii sai – iar asta m-a costat simpatia multor amici la vremea respectiva.

Episodul doi: cateva luni mai tarziu, un coleg de redactie, om mai dintr-o bucata si mai cu picioarele pe pamant, fara lecturi „serioase” si fara apasari „metafizice”, ajunge la Bucuresti si-i ia lui Marian Munteanu un interviu. Se intoarce la Cluj si-mi zice: „Mai Fumi, asta e dus de-acasa! Mi-a aratat o fotografie de-a lui alb-negru [Nota mea: Pe vremea aceea, pentru cei care isi mai amintesc, purta plete] langa o icoana de-a lui Iisus Hristos si m-a intrebat: <Asa-i ca semanam?> Mie astuia, asa nedus la biserica cum sunt, nu mi se pare normal.” Nici mie nu mi s-a parut. Istoria ulterioara a lui MarianMunteanu, incepand cu Virgil Magureanu si terminand cu Rares Bogdan, avea sa ne dea amandurora dreptate.

Linistiti-va! Marian Munteanu nu e legionar. Marian Munteanu nu e securist, SRI-ist sau mai stiu eu ce. Asta ar presupune niste convingeri, o substanta, cat de cat fixa, buna sau rea. Marian Munteanu e doar un nimic, un nimic in asteptarea unui ceva in care sa fie turnat, un nimic in asteparea unei noi etichete. Marian Munteanu face parte din categoria oamenilor care vorbesc articulat, au o harisma indisputabila, dar care, luati la bani marunti (sic), nu sunt decat „chimval rasunator” (moneda falsa, pentru necunoscatorii Bibliei; arata la fel, dar scotea un sunet diferit, gaunos, cand era lasata sa cada la pamant).

Daca nu ma credeti, n-aveti decat a-l lasa pe Marian Munteanu sa mai cada inca o data. La pamant. Va scoate un sunet gaunos, precum PNL-ul de astazi.

Distribuie acest articol

55 COMENTARII

  1. Dle Alin Fumurescu,
    Asa cum m-ati(ne-ati) obisnuit,un articol plin de miez.
    Avand sansa de a-l observa dvs sau prieteni mai de aproape pe dl Marian M. si poate intr-un moment in care cei care se disimuleaza au atentia mai putin concentrata, pot spune ca l-ati citit pe erou. Asa este cum conchideti.
    Dar va intreb? Oare nu credeti ca o groaza de indivizi care au bagat groaza in oameni fusesera cititi cam tot asa cu convingerea ca nu trebuie prea mult bagati in seama sau doar folosit( de catre cei care doreau asta) si apoi au asistat la propria lor distrugere de cel astfel calificat ca fiind usor de tinut sub control. Nu vreau sa-i dau o importanta mai mare decat merita, dar fiti sigur ca incultura si exaltarea la granita nebuniei a lui Hitler fusese observata de cei care citisera Mein Kamp, ca si balbaiala comica a lui Nicu care era prilej de gluma in zona sefilor sai in perioada cand avea sefi pe care desigur ca parea sa-i aduleze.
    Dle Fumurescu asa cum in biologie natura are tot felul de incercari esuate dar uneori si un succes, creand o noua specie tot asa si in istorie probabil ca au fost sute de posibili Hitleri, Stalini Ceausesti esuati si pe care nu-i stim, dar mereu cate unul dintre ei prin nu stin ce misteriase calcule probabilistice a reusit si apoi prapadul.
    Probabil ca o siretenie si un noroc iesit din comun si calculul probabilistic arata ca se poate doar ca alegerea aleatoare ca si la Loto se face dintre cei care joaca, care sunt in teren si mai ales care isi doresc enorm asta facand orice sacrificiu si compromis personal
    Prapadul, daca am dreptate cu explicatia pe care am dat-o ierI pe firul dlui Tismaneanu care nu contrazice cu nimic spusele dvs, dar de fapt asta trebuie sa ne procupe in mod lucid si fara a creea noi prin agitatie prosteasca efectul invers de bumerang, la care desi nu ati spus, desigur ca v-ati gandit..
    Asadar ieri atrageam atentia asupra unui fenomen care arata cum se realizeaza acea probabilitate ca Ceausescu et co sa-i pacaleasca si sa-i beleasca apoi pe cei din jur si apoi cand dispare din peisaj, toti „inteligentii lumii” sa se intrebe:”dle dar cum naiba a putut sa se intample asa ceva, sa pacaleasca si sa manipulese pe atatia”?
    Nu contest faptul ca singur nu putea si ca trebuia sa fie ajutat de niste papusari care intelegeau oportunitatea manipularii, dar uneori scapau si ei „ucenicul vrajitor” de sub control si primii lichidati erau tocmai ei, papusarii, precum spunea si Lenin ca intelectulitatea este aliatul temporar al dictaturii dsale si ca odata folosita va fi data la cos(asta nu o mai spunea dar a facut-o)

    Asadar ce am scris ieri:

    „Revenind la Marian Munteanu, urmarind atat ce am in amintiri(din Piata) cat si ce s-a mai scris zilele astea am constatat ca elementul definitoriu in discutia despre dlui este stupoarea fata de « schimbarea la fata » petrecuta dupa ce si-a revenit din bataia cumplita incasata de la mineri.
    Raspunsul este ca ori chiar si-a schimbat cu 180 de grade pozitia intorcandu-se spre national-comunisti -securisti-kgbisti, dupa ce parea ca apara in Piata evolutia democratica si europeana a tarii noastre, daca judecam dupa ce spuneau majoritatea vorbitorilor de acolo ori este consecvent cu sine si atunci cu ce este consecvent ?
    Este consecvent cu o dorinta de puterepoate ca bine disimulata asa cum mai toti dictatorii au reusit sa o ascunda la inceputul aventurii lor existentiale, aceasta dorinta fiind firul rosu care uneste si lamureaste nedumeirile pe care le produce activitatea sa. daca este asa, nu dragostea, atasamentul fata de democratie si de Europa l-a adus in fruntea miscarii din 1990 asa cum nu dragostea de cei ce l-au batut l-a adus sa fie brat la brat cu Magureanu si structurile de securitate kgbista dar si national -comunista ale acestuia, ci dorinta nemarginita de putere.
    Si aici apelez la experienta dvs dle Tismaneanui, intrebandu-va:
    Oare nu toti dictatorii regimurilor totalitare, s-au acoperit cu ideologii ale unor isme emotionante si aparent frumoase pentru cei multi manipulabili si manipulati. Poate ca in primele faze acesti dictatori se minteau si pe ei, acoperindu-si dorinta de putere diavoleasca si nu umana sau crestina, cu diferite isme aparent generoase neavand nici ei curajul sa recunoasca ce lucreaza in interiorul lor in spatele acestora aparente.
    Asta ar fi conditia tragica dar si blestemata a dictatorului, a satrapului care moare, daca nu asasinat, in orisice caz singur si cu teroarea pacatelor comise, situatie bine descrisa in literatura lumii. Desigur ca un Marian Munteanu nu are nici vana, nici calitatile necesare pentru a depasi el insusi conditia, doar de persoana perfect manipulabila de cei care profesionisti fiind il citesc cu usurinta si-i calauzesc cu grija, dar insidioas, pasii”

    Numai bine

    • Repet: PS. Poate ca trebuia sa subliniez ceva important ;prima experienta descrisa fiind o dovada a imposturii si fariseismului lucru comun, dar a doua a colegului avand din pacate alte valente care trebuie sa ne faca sa devenim foarte,foarte atenti cu personajul.

  2. Păi nu ştiu dacă faptul că Marian Munteanu nu e „bine-credincios ortodox” (deci nu poate fi un legionar adevărat) ar trebui să ne liniştească. Fapt este că a arătat tendinţe legionare, xenofobe, antidemocratice şi antieuropene, ceea ce cred că n-ar fi făcut, dacă aceasta n-ar fi avut priză la electorat. Şi tocmai ăsta-i marele pericol pentru situaţia politică din România: la propria găunoşenie (aici vă dau dreptate) se adaugă pe lângă găunoşenia PNL (aproape la fel de mare ca şi cea a PSD) şi a tuturor celorlalte partide, găunoşenia electoratului românesc.

    • Marian Munteanu neaga orice apropiere de legionarism, xenofobie si extremism !

      „Cred că doar faptele individuale ale oamenilor îi aşează pe aceştia într-o ierarhie unii faţă de alţii (provizorie şi aceea, pentru că oamenii se pot îndrepta), şi nu apartenenţa, valorile sau credinţa.”

      ” eu sunt creştin, cred și susțin valorile morale ale creștinismului, iar între aceste valori, după cum sunt sigur că ştiţi, nu există loc pentru instigare la ură, ci la iubirea aproapelui, orice ar fi el şi oricât de diferit de tine s-ar arăta. Nimic din ceea ce am făcut sau am zis în viaţa mea sau am tolerat în jurul meu nu se dezice de acest principiu. Cred că fiecare om are dreptul să ceară ca identitatea sa să fie respectată de ceilalţi. Aşa înţeleg eu democraţia. Un sistem în care fiecare să poată trăi în felul său, împreună cu ceilalţi, fără să i se încalce niciunei părţi acest drept, fără a-i stânjeni sau a încerca să-i agresezi cu felul tău de a fi şi de a trăi, pe alţi semeni de-ai tăi. ”

      https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=712625282173659&id=666050556831132

      Faptul ca dl Marian Munteanu este un om credincios si a studiat etnologie nu este o rusine, doar o fractiunie din credinciosi au afinitati spre fundamentalism! Domnul Joachim Gauck (Pesedintele Germaniei) de exemplu este un teolog si preot… si sa stiti ca nemtii nu se rusineaza cu el (ca miroase a tamaie, etc). Dl. Gauck un lider respectat in Germania si in intreaga lume!

      • Si totusi, in anul 1995, Marian Munteanu s-a inselat in privinta Maresalului Ion Antonescu. Dictatura Antonesciana a fost mai mult decat o dictatura militara (a fost o dictatura fascistoida cu caracter rasist). Greselile trecutului trebuie asumate!

      • Citez din răspunsul dvs:
        „Marian Munteanu neaga orice apropiere de legionarism, xenofobie si extremism !”
        Faptul că neagă nu este surprinzător, aproape toţi infractorii fac asta. Relevant este faptul că a demonstrat aceste tendinţe în repetate rânduri.
        Comparaţia dvs cu Preşedintele german Joachim Gauck este, considerând biografiile celor doi, absurdă. Fiţi sigur că sunt un bun cunoscător al vieţii politice din Germania.

  3. Nota ce nu trebuie publicata: Repetarea PS a fost necesara pentruca mesajul de la PS a fost luat dar eliminat automat deci nu prin actiune constienta a autorului firului sau amoderatorului(nu era timp pentru asa ceva), neaparand in asteptare ca rice comentariu de aici, dar la incercarea sa-l trimit din nou, mi-sa spus ca ma repet cum se intampla cand se fac asemenea erori de duplicare .Deci mesajul era in evidenta serverului dat nu intra in asteptare. Acum am reusit sa pacalesc aceasta actiune cred ca exterioara platformei dvs .Dar in viitor?

  4. Asta e durerea noastra : realitatea româneasca bate fictiunea!
    Daca cineva ar fi spus in 26 decembrie 1989 ca, un sfert de secol mai târziu, românii vor avea viata pe care o au, si ca tara va fi in halul in care este, cu politicieni de acest calibru (…) la cârma statului, ar fi fost linsat!!! sau, in cel mai fericit caz, internat la spitalul de nebuni!

    • sa stiti ca nu erau doamna omida, dar existau oameni atunci in 90 care au prezut viitorul luminos al rominilor; si astazi exista. si asta nu face sa se afle intr o situatie periculoasa

  5. Am citeva exclamatii de genul „mi-a placut, felicitari!”
    Insist: punct ochit, punct lovit.
    NB,
    nu ma intereseaza cine va fi primar general al Capitalei, cine sint eu daca bucurestenii l-au vrut si pe jmekerul Oprescu, dece sa nu accepte si un alt “chimval rasunator”, fac doar precizarea ca un asemenea om e in cautarea legendei sale, foarte sifonata in ultimul timp.
    Un om care poate fi periculos, in genul italianului care, gasind o carte in latina veche, predica multor gura casca din ea ca fiind o noua religie. Pina s-a descoperit ca era doar o carte de bucate :P
    Sau, nu inteleg dece se feresc unii sa recunoasca: PNL si-a gasit peticul.

  6. domnule draga autorule ! da ce i oare in patria rominilor bine definit ?
    patria aia pare o tara asa cum comunisti romini Pareau oameni de stinga
    sigur ca individu nu i legionar ! dora legionarismul o fost atunci ! amu i patriot romin !
    imi pare ca ati trait in Ardeal !? sinteti ardelean sau romin ?
    pai azi patriotismul opincarilor din Ardeal, stiti iobagi salvati din ghearele grofilor unguri de frati regateni si facuti romini, se va impleti bine cu acest nou suflu legionarid ,ce de altfel caracterizeaza regateanul intolerant

  7. Marian Munteanu a fost scos din rezerva de cadre a Rusiei profund ortodoxe :)))) în România. Combinatorul Atanasiu ar trebui să ne dea explicații. Mă tem că ultimul ” partid istoric” în România tocmai a fost compromis … definitiv.
    Munteanu este o opțiune absolut penibilă și arată că România e secătuită de oameni de valoare, de oameni tineri, cu adevărat educați, iar nu la Academia de Siguranță Națională. Încă odată Bucureștiul redevine cloaca anilor 90. Probabil că în mai puțin de 10’ani românii vor ajunge să voteze pentru o Românie federala doar pentru ca disperarea ” provinciei” în fața mizeriei din București a ajuns la saturație. Corupție peste tot, preoți și profesori de sport care ne fac drumurile … iar acum … Isus Cristos Munteanu.

    • Eu nu cred ca Romania nu are oamenii buni. Doar ca democratii au tendinta sa nu-si puna problema practic. Il aleg pe cel care imi convine mai mult si il sustin. Pur si simplu e o lipsa groaznica de educatie politica pe aici si duce la oribilitatile astea.
      Eu il sustin pe Ciprian Ciucu.

      • Da, si eu il apreciez pe Ciucu. Chiar ii merge mintea. E un om normal si nu e cu rusii ca MM sau Nicusor Dan.
        E interesant ce spune autorul. Totusi, faptul ca MM nu stie Crezul si Tatal nostru nu arata ca nu e securist si/sau legionar. Nici capitanul nu era practicant, dupa cum asa spune dna Codreanu (min. 4:10)
        https://www.youtube.com/watch?v=KZvcBy3L-rU
        Capitanul si toata legiunea aveau cultul mortii si al mortilor, ca nazistii. Nu aveau ei treaba cu invataturile Bibliei.

    • Sigur, trebuia sa apara cineva care sa se ia de Bucuresti ca si cum ar fi cumva deosebit fata de restul tarii. Cumva deosebit este in sensul ca oamenii de aici sunt in medie mai educati si mai civilizati. In rest, Marian Munteanu vine din Moldova, cu Rares Bogdan, personajul care il promoveaza, ne-am potcovit de la Cluj, Alina Gorghiu e din Tecuci, Vasile Blaga de prin Transilvania, Liviu Dragnea stim cu totii… Ce aveti cu Bucurestiul? In afara de faptul ca ne trimiteti toti neispravitii de mai sus pe cap sa ii intretinem? In privinta votului, da imi e rusine pentru ca au fost votati Oprescu, Piedone, Robert Negoita, Ontanu, Vanghelie… Dar aceste personaje nu sunt in niciun caz din alta poveste fata de restul tarii. Lia Olguta Vasilescu? La Ramnicu Valcea primar condamnat pentru coruptie si reales in uralele poporului? „Pinalti” la Piatra Neamt? Scandaluri de coruptie la Brasov si Cluj? Si asta, doar asa, ce mi-am amintit pe moment. Deci, da, Bucurestiul e urat dar nu este decat o oglinda a intregii tari. Nu va mai iluzionati ca sunteti altfel, bucurestenii pe care ii acuzati erau ardeleni, moldoveni sau munteni acum o generatie.

    • Prima sotie a lui Petre Roman a spus ca l-a avut student pe Marian Munteanu Din ce au spus, doua lucruri erau revelatoare: ca era un comunist bagacios si ca in Piata Universitatii erau si multi agenti straini. Desigur multi agenti rusi. La randul ei, Adriana Saftoiu a dezvaluit ca a fost colega cu Marian Munteanu si ca acesta era sef ASCR.Candidatul PNL – ului n-a dezmintit afirmatiile. Stie lumea ca cel care a fost indepartat de la Ministerul Apararii, Teodor Atanasiu, a fost indepartat ca era omul rusilor? Americanii l-au informat pe Traian Basescu de defectiune.
      Acum sa ne amintim de contextul in care a existat Piata Universitatii. Iliescu, omul rusilor, putea pierde puterea in cativa ani. Drumul se desena clar, spre Occident. La randul sau Occidentul privea cu mare simpatie spre Romania. Rusia era in pericol de a pierde tot. Si atunci a venit Piata Universitatii care a chemat mineriadele. Privind in urma, ce s-a intamplat in Piata pare a fi un fenomen controlat. Mineriadele au intarit puterea lui Iliescu si Occidentul s-a indepartat de Romania. Norocul Romaniei a fost prabusirea uniunii Sovietice. Acum Rusia e din nou pe csi ,ari si cauta sa-si recupereze imperiul. Marian munteanu este scos din adormire si um intreg partid este pe cale de a se pune in slujba rusilor. Este un pericol extrem.

  8. Bineinteles ca MM nu e legionar. Nimeni nu poate fi. „Legionarismul” a disparut demult, conditiile istorice in care s-a manifestat nu sunt absolut deloc asemanatoare celor din acest secol. Mai sunt unii visatori, atrasi mai degraba de o simbolistica exotica, decat de o anume doctrina, pe care dealtfel nici nu au cum sa o cunoasca, pentru ca pur si simplu traiesc in alte conditii decat cele in care doctrina respective s-a nascut si manifestat. E o chestiune simpla de hermeneutica.

    Nu ma amestec in partea politica a acestei dezbateri. Spun doar ca oricine doreste sa eticheteze pe cineva drept „legionar” e clar ca o face strict pentru a ataca persoana respectiva, nu pentru ca in mod real acea persoana chiar ar putea avea simpatii legionare.

    Miscarea legionara nu s-a caracterizat nicidecum prin simpla alaturare a ortodoxismului si natioalismului. Conditiile din epoca includea o agresivitate masiva a bolsevismului, pe fondul unor inegalitati sociale marcate si a unei slabiri a fortei statului.

    Era perioada de dupa primul razboi mndial, cand Romania avea un teritoriu marit, in conditiile unui stat slab. Conditiile externe includeau o polarizare politico-sociala fascism-communism in mare parte a Europei. Situatia din Germania dupa primul razboi mondial – criza majora si degradare sociala.

    Mai mult, importul metodelor SA in Romania a avut loc mai tarziu iar adaptarea a fost … „originala”. Nici legionarii nu erau la fel – existau „codrenisti” si „simisti”.

    Asta, pe scurt, spre reamintire, Oricine doreste, se poate informa din istorie cu privire la situatia din perioada interbelica. O lectura macar sumara va demonstra ca nu este posibila aparitia unei simpatii sau miscari legionare in prezent. „Legionarismul” apartine trecutului, istoriei.

    Discutia despre nationalism, in sensul sau negativ, despre legatura dintre biserica si stat – asta e alta poveste, nu are cum avea legatura cu „legionarismul”. Nu vreau sa discut aceste aspect, ma limitez la a spune ca s-a creat un „mit urban” cu privre la simpatiile legionare ale unora si altora, fara nci un fundament de fapt avand in vedere imposibilitatea obiectiva a recrudescentei legionare.

    • Dedalus, esti destept:))) !

      Asa e, legionarismul a fost si nu mai este. Tempi pasati. Suntem in secolul XXI ! Reamintiti-va oameni buni in ce an traiti, unde a ajuns omenirea si ca trecutul e doar trecut.
      Avem masini electrice, avem internet, avem libertate de circulatie in lume, avem bani:), cine e nebun sa mai creada in chestii din alea ciudate si demodate.
      Ar fi tragic, daca nu ar fi comic.

      Om vedea cine va fi ales, vom vedea si ce va face MM in eventualitatea ca va fi primar (personal nu cred ca are vreo sansa), si daca vedeti ca la un an de ” primarie” nu a facut nimic , obligati-l sa isi dea demisia.

      Demisia e o chestie grozava si o societate civila daca e puternica poate cere si obtine demisia oricui.

      • sinteti tinar ?
        sa stiti ca tehnologia (folosirea ei mai ales) nu are aproape nimic cu civilizatia !
        in Africa unii folosesc cele mai avansate dispozitive, dar asta nu i face civilizati ! acolo de exemplu, ministri sau indivizi aflati sus in ierahia sociala aduc sacrificii (uneori umane) ca sa si pastreze fonctia
        imi pare rau daca dezamagesc, dar mindrul popor romin nu i departe de africani,in opinia mea

      • O lectura din istoria europeana a inceputului secolului XX este oricum recomandabila.

        Generatia care se apropie acum de pozitiile importante din societate nu mai are o memorie colectiva a comunismului, iar despre fascism, legionari etc. au foarte vagi idei, mai degraba din jocurile pe calculator (nici macar din filme).

        Usurinta cu care sunt puse etichete de genul „legionar” arata precariatea educatiei, la nivelul unei intregi generatii.

        Desi numarul de absolventi de facultate se ridica la 25% din absolventii de liceu cu bac (sau din persoanele care au terminat leiceul – nu imi este foarte clar), nivelul alfabetizarii este foarte scazut.

        De aici si indemnul de a citi cate ceva.

        In mod special inceputul secolului XX este o imensa gaura neagra pentru multi, gaura neagra populata (!) cu personaje de film, cu prorii inchipuiri, cu tot felul de bazaconii ce circula pe emai etc.

        Comunistii au coafat aceasta perioada, iar dupa 1989 pur si simplu a disparut, in aceeasi galeata de gunoi unde au fost aruncate toate disciplinele scolare.

        Dar perioada este plina de invatamantie, daca citesti cate ceva. Din pacate, „citirea” este astazi un act active, critic, nu unul pasiv cum inca mai cred multi,

        Un act activ cere insa efort, iar multi fug acum de efort.

        Intr-o societate cuprinsa de lene intelectuala, care va sa zica ca oricum nu citeste nimic … :-)

  9. Domnule Fumureanu, o epistola din Cluj – un oras cu aspiratii de metropola occidentala, vesnic contestatar al capitalei „Miticilor” – este pentru mine ” a breath of fresh air”, ca sa zic asa. Cu exceptia cazurilor in care, o seara mai mult sau mai putin bahica (chestie de bani, nu?), devine dupa un sfert de secol prilejul de a lansa o ofensiva contra unei Drepte romanesti aflata in dificultate; pe motiv de „resurse umane” si etichete de coruptie. In anii ’90, aflat la maturitate biologica – dar novice in ale democratiei emergente – contribuiam impreuna cu sotia la saptamanalul bcurestean OBLIO, publicatie „vizitata” de mineri in fatidicul iunie ’90. In Cluj,NU facea cam acelasi lucru (pastrand proportiile), departe insa de hoardele de mineri si de mana lunga a iliescului. Apropo – legat de ridicarea de la masa „Cinei cea de Taina” a Munteanului, -cine plati consumatia pana la urma ? Pleca MM-ul neplatit ? Sau chiar asta-i motivul istoric si scufundat in aburi bahici, al resentimentelor ulterioare ?

    Lasand gluma „aside”, l-am intalnit si eu pe Muntreanu – cel din perioada Pietii Universitatii; l-am intalnit la Facultatea de limbi germanice al carei absolvent eram si – fugitiv- in Piata. Nu am intrat in vorba cu el fiindca mi se parea ca este din alt film; eram mai „batran” ca el si implicarea civica a Asociatie Studentilor in „democratia participativa’ emergenta era ceva cu totul nou pentru mine. Am si vorbit la intrunirile „germanistilor” din acel an fierbinte, iar fosta mea profa de literatura universala, irepetabila Zoe Dumitresu Busulenga, mi-a „marait” la un momdent dat „in patio”; Nu stiu unde vom ajunge – Omul si orizontul lui nu mai inseamna nici cat pe vremea dicatatorului…” Mi-a luat cam un sfert de secol sa inteleg ce mi-a spus Doamna. Pentru dansa, asa cum s-a vazut dupa aceea , „hybris-ul” milenar al poporului roman atinsese apogeul intunecirii – iar deznodamantu-i tragic nu putea fi contemplat decat din sihastrie.

    Cat despre MOMENTUL aparitiei lui Marian Munteanu in rol de „deux-ex-machina” – indiferent ce frustrari religioase ati avut in noaptea bahica din Faget – ar merita sa ne aplecam cu mai multa atentie; atat asupra lui – cat si asupra charismaticului candidat al Dreptei de azi. Ar trebui, poate, sa incepem cu situatia de AZI a Bucurestiului si a Romaniei, cu contextul international in care este prizoniera tara noastra, precum si cu MASURILE CARE SE IMPUN. Indiferent de cum se vad lucrurile din aula vreunei distinse academii din Tulsa sau de aiurea.
    Revenind la un adevarat oras universitar, tin minte ca plecam din Cluj cu masina (acum multi ani), iar la iesire era o placa improvizata pe care era scris stangaci: „Aici se termina democratia si incepe Manasturul”. Dupa ce militienii lui Ceusescu au daramat mai multe placi improvizate de acest gen, „marele conducator” insusi a hotarat sa inglobeze comuna Manastur in Cluj. De luat aminte, oameni buni ! Nici Ceausescu – si nici U.E. nu au inventat mersul pe jos si apa calda. Cat despre Marian Munteanu, intrebarea noastra trebuie sa fie simpla: Avem pentru Bucuresti (deocamdata) un om mai puternic – sau vrem Firutze si Tariceni ” for ever ” ?!? Va face ca Oprescu – sau nu va „pune mana”? E simplu: Pe ceilalti candidati, ii cunoastem

    • Ioan

      O corectura la povestea cu placa si democrația.

      Acel înscris a fost pus la Fabrica de Bere ( fosta Ursus, demolata acum) pe Moților în 1945 și scria așa : „Până aici democrație, de-aici încolo Mănăștur”. Nicidecum la 1990!. Era pe vremea democrației dr. Petru Groza și mănășturenii n-au avut încredere în oamenii partidului trimiși să facă propagandă și să ia notițe cine e recalcitrant. Cei trimiși de PCR ( ruși ) să ia notițe erau de altă etnie decât cea română și se pare că au încercat să afle despre un camion cu soldați maghiari care a dispărut în zona Mănășturului în primele trei săptămâni a ocupației maghiare a Ardealului de Nord. Deci erau interesați in ceva petrecut cu 5 ani în urmă. Asta i-a înfuriat pe mănăștureni și i-a făcut să pună placa aceea la Fabrica de Bere. Există o poză la Consiliul Județean cu placa pusă în 1945. E bine de știut că mănășturenii erau români iar la portul de sărbătoare purtau cuțite lungi la cizme. Cănd mergeau la biserica veche (acolo unde este acum biserica ortodoxă, pe deal la capătul străzii Govora) cuțitele erau lăsate afară într-o ladă.
      Mănășturenii au lucrat ca meșteri și apărători la mănăstirea și biserica franciscană pe care o numeau Calvaria și care a fost construită pe la 1500 ( dacă nu mai devreme ) și care este și azi în picioare. Pe dedesubtul Calvariei e plin cu coridoare surpate care merg către Someș și către Cluj. Le-am bătut personal, copil fiind, de sute de ori.
      Luați de bun ce vă povestesc aici. Am crescut iîn Mănăștur, cu bunici mănăștureni de generații, și cunosc Mănășturul când nu exista absolut nici un bloc acolo. Era doar porumb și iepuri până în Pădurea Făgetului și pâna la Izvorul Sfântul Ioan care acum vreo 20 de ani era plin cu mitocani care își prajeau micii și lăsau în urmă o catastrofă formată din butelii de plastic.
      Nu vreau să mă mai întorc în Mănășturul lui Funar. Acela nu e Mănăștur, e o porcărie. Ziua bună vă doresc.

    • Domnule Ioan,

      Il cunoasteti pe Nicusor Dan ? Really ? Dar de ‘miticul’ primar al orasului democrat, parca-i zicea Funar, ati auzit ? Sunt tot intrebari simple.

      Numai bine
      PS Deus ex machina, daca tot aveti studii de specialitate, ca deux e in franceza :-))
      Nu va suparati, da-i bine sa recitesti ce scrii, macar numele proprii sa fie corecte:
      Fumurescu nu Fumureanu, Munteanu nu Muntreanu, Dumitrescu nu Dumitresu,
      Ceausescu, nu Ceusescu…
      Cat despre ‘platitul consumatiei’, or fi platit ‘nemteste’, ceea ce ar fi trebuit sa luati
      in calcul, specialist fiind !

    • Citez:
      ‘Domnule Fumureanu, o epistola din Cluj – un oras cu aspiratii de metropola occidentala, vesnic contestatar al capitalei “Miticilor” – este pentru mine ” a breath of fresh air”, ca sa zic asa. Cu exceptia cazurilor in care, o seara mai mult sau mai putin bahica (chestie de bani, nu?), devine dupa un sfert de secol prilejul de a lansa o ofensiva contra unei Drepte romanesti aflata in dificultate; pe motiv de “resurse umane” si etichete de coruptie.’
      Încurajat de aceste rânduri, mă simt şi eu, fost şi redevenit clujean ce sunt, îndreptăţit să vă trimit o mică epistolă. Aceasta cu atât mai mult, cu cât prezumptivul adresat al comentariului dvs., d-l Fumurescu, nu se va recunoaşte neapărat sub numele de Fumureanu, pe care i-l acordaţi.
      Lăsând gluma ‘beiseite’ (termen mai potrivit pentru un germanist decât ‘aside’, zic eu): înţeleg eu bine că dvs. consideraţi că nu e oportun să criticăm Dreapta Românească pentru că se află în dificultate, adică s-o lăsăm să calce în toate străchinile, fără să rateze vreuna?
      Dacă n-aş fi atât de modest, v-aş recomanda să citiţi glosa ‘Dreapta şi Drepţii ei” http://paulmelian.de/blog/?p=200

      • Foarte just .Secta la care faceti referire in text intrece , de departe , prin infatuare , tot ceea ce produce , in materie de aberatii , ,dreapta, autohtona . Daca incearca ceva , rezultatele sint exact opuse , reusesc performanta sa amuze si sa enerveze totodata , facindu-i simpatici pe adversarii lor . Oricum , e cea mai dezgustatoare mutatie genetica a ,dreptei, , de import si rupta de orice realitate faptica .

      • O aiureala de 2 lei (vechi). Imi datorati 1 minut din viata, dar macar stiu ca e ultima data ca mai accesez un link dat de dvs.

          • Cam mare coincidenta… sa moara un presedinte polonez in drum spre Katyn.
            Rusofobie ? Hai sa vorbim despre rusofilie.
            Nu polonezii spun „sfanta Maica Rusie”.
            N-am auzit de vreun lagar de exterminare al polonezilor.
            Nu ei reinvie cultul taticului popoarelor.
            Sobieski sau Beria ?

            Lung da’ prost, se mai zice in popor.

  10. Ii faceti prea mare onoare acestui individ,oe care nu-l cunosc,dar ma indoiesc sa aiba ceva autentic,niciun roman nu mai are,asta-i realitatea asa cum o vad eu!!!!indiferent cat de oribila sau de discutabila ar fi o ideologie,nu oricine e capabil sa o adopte!Nici nu e vorba de stapanirea ortodoxiei,pana acolo mai e drum lung..Versatili mediocri,coruptii si smecherii de mahala care conduc astazi RO la toate nivelele, nu au c….nici de legionari,nici de comunisti,nici de barbati adevarati!!
    Se vehiculeaza cuvinte si notiuni goale de sens,pe care nimeni nu le patrunde,nimeni nu este interesat de contextul istoric,toate lumea acuza pe toata ,cineva tot e vinovat de ceva,nimeni nu-i mai breaz ca altul legionari,comunisti,ortodoxi,atei,stanga,dreapat,totul se confunda,se amesteca,pe gustul oamenilor fara gust si fara educatie!
    Politica romaneasca e o pizza plagiata!

  11. De acord, nu e legionar. Tonul limbajului și conținutul mesajului său au ceva din retorica naționalistă din anii ’20 – ’30. Sunt convins că habotnicii, cei contaminați de educația național-securistă din Epoca de Aur, românii verzi, cei ce descind direct din dacii liberi, costoboci si roxolani, pochimea ortodoxă, fanii catedralei mântuirii neamului, îl vor aprecia pe noul candidat la primăria capitalei pe deplin.

    În rest, trebuie să mărturisesc faptul că îmi plac aceste articole, din categoria Testimonials, politic incorecte, mai ales când subiectul este azvârlit sub roțile trenului. Din poignée. La cât mai multe!

    Închid cu un îndemn al Patriarhului Daniel: † Pace tuturor!…. $$$ Thanks for your business, please come again!

  12. Un punct de vedere care e cam …. Marea majoritate a legionarilor știau chestii religioase mai puțin chiar decât dl. MM. Erau pur și simplu niște lumpeni care s-au luat după unul mai spălățel dar la fel de idiot- respectiv Corneliu Zelea Codreanu. N-au avut niciodată nimic sustenabil (fiind plătiți din greu de partidele istorice și de Germania nazistă) și n-au înțeles niciodată că pentru a ajunge la putere trebuie să se facă frate cu Statu (nici măcar din poveștile ”de succes” ale Germaniei și Italiei).
    Dl.Munteanu este un idiot plătit ca să prindă. Pe cei dezamăgiți de multe aspecte din actualul stat. Și de aceea este periculos- alături de ”tinerii frumoși și liberi” care ”s-au plictisit de actuala clasă politică”. Pentru că oricând poate ridica un val anarhic sub care se ascund niște tovarăși cu epoleți albaștrii.

  13. Bizară extrapolare D-le Fumurescu. Ce cred că trebuie amendat o dată pentru totdeauna e minciuna pe care unii o preiau automat ca respectivii din anii 30 – 40 ar fi fost „creștini”. Erau orice, dar numai asta nu. Așa cum nu au fost niciunii din cei care au comis crime în numele acestei religii.

  14. „Sistemul” l-a inventat pe Marian Munteanu.
    Lista de saraci cu duhul, utili ortodoxiei si nationalismului etnocratic este mult mai mare……
    Contrapondere la tendinta evenimentelor, in care li se pare ca au pierdut controlul, prea multe ingerinte externe din afara asupra politicii romanesti actuale, o amenintare la supravietuirea Sistemului.
    Candidatura lui Nicusor Dan si a persoanei franceze, Armand Cloutier, succesul in politica a lui Ciolos, casatorit cu o frantuzoaica cam deranjeaza mediul previzibil dambovitean, unde ora se dadea in anumite cercuri, ntrisec legate de fosta nomenclatura, serviciile de securitate interne, cativa oportunisti si marea masa de wanna-bees post-decembristi care cred ca pe sticla e suficient sa zambesti.
    Mai trist e ca mass-media a intrat in joc.
    Pentru ca sunt bani de muls. Bani de muls pe care politicienii ii imprumuta de la viitoarea functie…:) vizata.
    Pai ce s-ar face anumite televiziuni si cotidiene daca n-ar avea scandal politic, oameni pr faliment fratilor cu tot cu patroni promovati de patroni. patroni care asteapta un retur…..ar fi faliment national..:)

    Masina de creat imagini si vise a inceput sa lucre.
    Exemple.

    Marian Munteanu. Victimizat, umanizat. Acuzat de trafic de arme de amici, apoi dezmintiri de la aceiasi amici :) :) :). Pe nedrept. Saracul.

    Gabriela FIrea. Ce vesti teribile in familie. Care nu s-au intamplat da astrologii prevad… Saraca. In prag electoral, oamenii simpatizeaza cu oamenii in dificultate.
    La masa de prosti din Romania, o stire gen o tumoare la catel si lumea va vota.
    http://www.stiripesurse.ro/ve-ti-teribile-pentru-gabriela-firea-va-pierde-o-persoana-draga-in-acest-an_991028.html

    ‘baietii sunt inventivi”

    Remediul. Tipi neutrii in abordare….ca cei de la riseproject.
    Zelist pare un serviciu exceptional dpdv tehnic, da problema nu sunt datele si calitatea lor…ci intentiilor oamenilor care cumpara serviciile :)))

    Pun pariu ca la electorat nu-i pasa nici ca Munteanu poate nu stie cati locuitori are Bucurestiul, care e bugetul anual, care sunt proiectele in curs, care vor demara anul viitor, care e dimensiunea administratiei locale.

    Nu, tipii de genul asta sunt obisnuiti cu discursuri generale de tipul „vom aduce dreptatea si democratia la Primarie” Parol.

  15. Nu Marian Munteanu este vinovat, ci actuala conducere a PNL care îngroapă cu sârg o întreagă tradiție a democrației din România. Brătienii, Gh. Duca, ș.a se răsucesc în mormânt.
    Ridicoli sunt piticii – V. Blaga, Gorghiu ș.a. Munteanu este o umbră a propriei biografii tulburi.

  16. Domnule Fumurescu, eu va dau dreptate in parte. Nu il cunosc personal pe Marian Munteanu, dar si mie imi pare la fel: un om gata sa sara in orice barca pare ca il duce mai departe, convingeri zero.

    Totusi o intrebare ramana si o sa va spun si contextul. La alegerile din 2014, PSD-ul a mers pe mesaje de genul „noi suntem romani verzi, ortodocsi, jos cu neamtul, care nu e ca noi, bla-bla, iesiti cu preotii in frunte si duceti oamenii la vot”. Cam imi imaginez eu care sunt convigerile reale ale unora precum Ponta si Firea. Banuiesc ca il pleznea rasul pe Ponta cand tot tragea la cruci in fata camerelor, dar asa ii cereau consultatii. Ei chiar au crezut ca aia e calea ca sa castige.

    Recent, Basescu pare reconvertit total, incercand sa se adape cumva de la aceiasi „vaca”, Cuvinte cheie: moscheie, neamul in pericol, teroristii arabi,strainii sa nu ne dicteze noua, in tara noastra. Candidatul PMP la sectorul 1, Tomac, umbla cu fluturasi de un comic grotesc in care anunta ca o sa dea autorizatie de contructie pentru moscheie doar cand o sa ii dea voie Stefan cel Mare!

    Zilele trecute vad prin Bucuresti o masina cu panouri cu reclame electorale. Nici nu am retinut partidul, ca am trecut repede pe langa ea. Am vazut doar ca il avea pe Vlad Tepes in mijlocul simbolului electoral.

    Apoi PNL il propune pe MM la primaria Bucurestiului, dupa cateva luni prealabile de lustruire la Rares Bogdan.

    Toti oamenii astia au zero convingeri reale, dar ei cred in altceva. Ei chiar cred ca vaca asta este mare, ca o pot mulge cu totii cu castig real electoral. Intrebarea este: cat de mare e oare aceasta vaca in realitate? Daca e cumva destul de mare incat ar trebui sa ne puna pe ganduri?

  17. MM este doar „Un fanion(dupa madame Gorghiu) ” rasuflat ,gaunos si mincinos!ce or fi avut in cap cei din PNL sa-l numeasca drept candidatul lor?Nimic ca si candidatul!!

  18. Principiul lipsei de principii morale in politica si mass-media

    „Ce dacă am fost la închisoare? Sunt un model de urmat pentru tinerii ziarişti“
    Sorin Rosca Stanescu
    adev.ro/nv3b3c

    Articolul de opinie recent aparut pe Contributors.ro*) despre Marian Munteanu , un personaj revenit brusc sub reflectoare nu se stie de ce si redevenit subiect de presa in mod similar, este exemplar pentru modul in care inca se face presa la noi ( ex: articole de opinie si procese de intentie ) chiar si dupa mai mult de un sfert de secol de la Revolutie.
    In acest caz se enunta un postulat de genul :

    „Marian Munteanu…, era orice, mai putin un ortodox practicant.”

    Si se testeaza comic si empiric intr-un mod care prin briciul lui Occam ar trebui sa elimine orice neclaritate ( „…stii Crezul, esti crestin, nu stii Crezul nu esti crestin…”) :

    „Pe undeva pe-acolo, intre o friptura si Fericitul Augustin, doua beri si-un Berdiaeff, mi-am dat seamana ca undeva, ceva scartie in pre-mult trambitatul ortodoxism al lui Marian Munteanu. Asa ca, spre stupoarea intregii audiente (oamenii lui, din “Miscare”, dar si colegi de redactie), l-am provocat sa-mi recite Crezul.”

    In varianta de rezerva Crezul se inlocuieste cu Tatal Nostru :

    “Atunci poate ca nici Tatal Nostru nu conteaza”, i-am replicat, “si la ce sa ne mai chinuim copiii sa invete Ingerasul?”

    De la postulatul anterior se trece la urmatoarea etapa respectiv validarea indirecta, prin procedeul citarii de tip conu`Iancu ( „o persoana importanta , nu spui cine… ” ) :

    „…un coleg de redactie, om mai dintr-o bucata si mai cu picioarele pe pamant, fara lecturi “serioase” si fara apasari “metafizice”, ajunge la Bucuresti si-i ia lui Marian Munteanu un interviu. Se intoarce la Cluj si-mi zice: “Mai Fumi, asta e dus de-acasa!(s.n.) Mi-a aratat o fotografie de-a lui alb-negru [Nota mea: Pe vremea aceea, pentru cei care isi mai amintesc, purta plete] langa o icoana de-a lui Iisus Hristos si m-a intrebat: <Asa-i ca semanam?> Mie astuia, asa nedus la biserica cum sunt, nu mi se pare normal.”

    Bulgarele initial este preluat „deontologic” de catre autorul articolului si rostogolit prin paralogisme pana cand devine o avalansa care sa acopere trecerea de la barfa initiala la etichetarea si „diagnosticul psihiatric” din final :

    „Nici mie nu mi s-a parut ( s.n.). Istoria ulterioara a lui Marian Munteanu, incepand cu Virgil Magureanu (?!-s.n.) si terminand cu Rares Bogdan(s.n.), avea sa ne dea amandurora dreptate (s.n.).”

    Care ar fi scopul acestei operatiuni de „character assassination” ( interzisa prin definitie unui ziarist de tip occidental) prin care ni se spune ce nu este , si nu ce este cel in cauza si declarat „dus de acasa”? ?
    Un prim scop ar putea fi deresponsabilizarea personajului politic amintit ale carui actiuni si decizii nu ar trebui considerate ca fiind luate in cunostiinta de cauza , al doilea ar putea fi chiar estomparea legaturilor pe care acesta le-a avut cu anumite personaje , institutii , miscari :

    „Linistiti-va! Marian Munteanu nu e legionar. Marian Munteanu nu e securist, SRI-ist sau mai stiu eu ce. Asta ar presupune niste convingeri (s.n.), o substanta, cat de cat fixa, buna sau rea.”„Marian Munteanu e doar un nimic, un nimic in asteptarea unui ceva in care sa fie turnat, un nimic in asteparea unei noi etichete.”

    Sa rezumam. Ne aflam in fata unui paralogism trivial . In cheia de interpretare non-standard propusa de autor, personajul politic analizat nu are nici o responsabilitate reala ci doar „participa , dar nu se baga”, cu alte cuvinte reuseste sa faca o omleta fara sa sparga ouale. De fapt , acesta este un mod foarte ingenios ( sa nu spunem diversionist ) de a evita sa discute exact despre ceea ce s-a scris la obiect cu multi ani in urma :

    „Redăm mai jos discuția purtată cu istoricul Marius Oprea:Știripesurse.ro: – Au apărut informații pe care dorim să le discutăm cu dumneavostră, se referă la cartea ‘Moștenitorii Securității’ și nu am cartea în față, dar la pagina 119 ar despre dl Marian Munteanu, citez, “fostul lider al studentilor din Piata Universitãtii s-a îmbogãtit din tranzactii cu arme, efectuate probabil cu sprijinul acordat de SRI firmei sale numite Valahia (nu întâmplător, Partidul National Român al lui Virgil Mãgureanu îl prezentase pe Marian Munteanu drept candidat la presedintie al acestei formatiuni politice)”. Ați scris așa ceva?
    Marius Oprea: – Da, da, dacă nu mă înșel, da. Nu am nici eu acum cartea în față dar dacă este citată, da.
    – Cum ați aflat acest lucru? De unde l-ați documentat?
    – Cred că din surse deschise, apăruse la vremea respectivă în presă informația. Cred că și dumneavoastră dacă o să căutați pe net o să găsiți știrea, pentru că a făcut vâlvă la vremea respectivă. Mă rog, asocierea cu Virgil Măgureanu a fost repede devoalată de presă atunci și cum să vă spun, este evident că nu ajungi din lider al studenților în traficul cu arme dacă nu ești din sistem.
    – Sunteți sigur de lucrul acesta, că dânsul a făcut trafic cu arme?
    – Păi firma Valahia cu asta se ocupa, cu comerțul cu armament.
    – Și dl Marian Munteanu în ce relații era cu firma?
    Era administrator, dacă nu mă înșel, așa se știa la vremea respectivă.Eu nu mă îndoiesc că vor apărea tot mai multe informații în legătură cu asta. Eu sunt sigur că dacă vă duceți la Registrul Comerțului și luați acționariatul firmei, veți avea surprize. Eu cred însă că pot să fie mari surprize în zilele următoare legate de relația Virgil Măgureanu…care vor veni, după părerea mea, chiar dinspre Virgil Măgureanu.”
    http://www.stiripesurse.ro/exclusiv-interviu-cu-istoricul-care-a-scris-ca-marian-munteanu-a-traficat-arme_990985.html

    Este ca si cum am spune ca acest personaj nu a avut nici un fel de legatura cu instantele care a intrat in contact sau a colaborat colaborat , ci doar (eventual) le-ar fi manevrat din umbra.
    In sfarsit, poate cel mai interesant aspect invocat in acest context este principiul lipsei de principii morale amintit de autor care defineste o societate duplicitara de gradul doi , o societate a diversiunii si o lume a formelor fara fond in care sub ceva se ascunde de regula altceva.
    Din acest punct de vedere , Marian Munteanu este la fel de legionar,etc. , pe cat este Petre Roman de liberal , dovada dialogul intre comic si horror dintre cei doi ajunsi cu totul intamplator ( soarta! ) dar poate si pe baza afinitatilor elective exact in studioul Antenei 3 :

    „Petre Roman, la fel ca Ion Iliescu, va avea probleme mari. Trebuie să plătească pentru ce a făcut la Mineriade”
    Marian Munteanu.
    „Ce nenorocit! Da… n-am ce discuta. Probleme mari s-ar putea să aibă el”
    Petre Roman
    http://www.stiripesurse.ro/petre-roman-replica-la-amenintarile-lui-marian-munteanu-ce-nenorocit_990604.html

    Foarte interesant este faptul ca acelasi gen de evaluare axiologica , ideologica si psiho-comportamentala aplicata in cazul de faţă altora , autorul si-a aplicat-o singur si cu brio in relatia cu unul dintre mentorii sai profesionali, iar rezultatul este la fel de interesant intr-o epoca in care santajul de presa era considerat oarecum legitim sau ca tinand de idealismul tineretii in care chipurile ar putea exista „dreptate fara dovezi” , dar si un soi de ” haiducie”:

    „…ma stiu cu Nasu’ de prin 1994-5. Ma simt asadar dator de a-l prezenta cu lumini si umbre. Nu era inger. Nu era demon, Era … Nasu’. Am lucrat impreuna la Ultimul Cuvant (isi mai aduce cineva aminte de acel ziar care incerca – si reusea – sa fie occidental?), la Ziua de Nord-Vest, unde eram redactor-sef, si la Ziua.Santaja pe atunci? Fara doar si poate, dar o facea cu un stil inocent, greu daca nu imposibil de incadrat la “penal”. Amintire de pe strada Campeanu (? Ceva de genul asta, vis-à-vis de Inter). Ma nimeresc din intamplare (sincer, din intamplare) in biroul Nasului cu un afacerist transpirat, caruia ii dadusem de urma. Palme umede, atitudine de molusca, tot tacamul. Molusca isi spune pasul. Eu imi spun dovezile. Nasul se uita la amandoi. E ca rabinul din banc. Amandoi avem dreptate. “Si”, zice, “fara nici o legatura cu aceasta ancheta” – (iar cand spunea asta se apleca peste masa si vorbea ceva mai tare, just in case) “ati fi interesat inttr-o reclama in Ziua?” Molusca zice “cum nu?” Si zice 2000 de dolari. Nasu’ se uita la el si bufneste in ras: “Pai draga domnule, dumneata iti imaginezi ca 2000 de dolari pot sa iti spele imaginea?”
    Atentie! NU era vorba despre acuzatii. Era vorba despre imagine. Molusca da din colt in colt si marseaza in cele din urma. Nu mai retin suma, si nu mai are, de fapt, importanta. Ceva de genul dublu sau triplu. Sa fie primit. Oricum, eu nu aveam suficiente date pentru a infunda molusca in puscarie. Molusca, iertat-mi fie metafora, se simtea cu musca pe caciula (imaginati-va o molusca avand o caciula). Atat. A meritat? Da – credeam atunci: mi se parea un soi de haiducie – luam de la aia care au si dam… cui? Nu mi-am pus atunci aceasta problema. Sincer. Eram un tanar idealist care avea dreptate dar nu avea dovezi. Atat.
    Nu ne-am deranjat – eu si Nasul – reciproc. Dimpotriva. Eu la Cluj, el la Bucuresti, nu mi-a oprit nicodata vreo ancheta documentata “beton”, chiar daca de cateva ori a incercat sa ma convinga sa le las balta. Cand vedea ca nu are cu cine, renunta. Stia pana unde sa intinda coarda. Nu s-a varat niciodata peste deciziile mele editoriale. Cand m-am judecat cu generalul Caba – si-am castigat, m-a sustinut. Se multumea cu anchetele imposibil, din motive obiective, de finalizat. Se multumea cu resturile de la masa, ca sa zic asa. Ce facea cu ele, puteam doar sa-mi imaginez. Mai primeam, la rastimpuri, telefoane. De multe ori erau ”ponturi” – unele se verificau, altele nu, important, cred acum, privind retrospectiv, era doar sa se declanseze “ancheta jurnalistica” si omul sa stie. Alteori erau telefoane date din birou, de fata cu “impricinatul”: “Bai, Fumi, uite sunt aici cu dl. X, se vaita ca il acuzati de niste lucruri… E adevarat?” “Adevarat”, spuneam eu, explicandu-i ce si cum, care-s dovezile, etc” pai n-ar fi frumos sa-i luati si lui pozitia?” “Ba da, Nasu’, de-abia astept, de cand incerc sa-l contactez pe X”. “X ma contacta in genunchi. Daca aveam ceva “beton” impotriva lui, publicam. Daca nu, publicam aluzii. Da, am facut-o si pe asta si mi-e rusine.
    Mi-e rusine.
    Acum n-as mai face-o. Atunci, insa, am facut-o. Mi se parea inca un soi de haiducie chiar daca mie nu-mi “pica” nimic. Si nu mi-a “picat” in viata vietilor mele. Veneau oameni cu plicuri. Veneau. Ma chemau afara din redactie si-mi dadeau plicuri. N-am refuzat nici unul. Luam si plicul si persoana si mergeam (fara sa deschid – nici plicul. , nici persoana:)) la secretariat: “Ica” – Ica ne era secretara pe atunci – “Ica, domnjul X vrea sa faca o donatie redactiei!” Domnului X I se bulbucau ochii, noi beam bere si cafele o vreme pe banii lui, toata lumea era multumita. Si-apoi, ca un traznet a venit deicizia de inchidere a redactiei de Ardeal. Il suparasem pe Patriciu.Cum? Cu ce? Habar nu mai am – ca sa vedeti ce subiectiva e memoria… O ancheta, ceva. Managerul redactiei Ziua de NV – un om si el acolo – vine si ne zice cu satisfactie prost disimulata: “s-a inchis redactia”. (El, managerul, urma sa primeasca bani in continuare.) Nasu’ era in strainatate. Vine Nasu’. Ii zic lui Zoso (cunoscatorii stiu despre cine vorbesc) ce si cum. Zoso mi-l da pe Nasu’. II zic si lui. Nasu se enerveaza: “Cum, vorba aia, Patriciu se baga peste mine? Da-mi cinci minute”. I-am dat, ca nu aveam incotroJ \
    Ard detaiile, ajung la concluzii: recadctia Ziua de NV s-a redeschis cu chiuituri. Nasu, la o bere, mi-a zis: “Bai, Fumi, sa stii ca adoua oara nu mai imi pun pielea-n joc pentru tine”. Nici n-a mai fost nevoie. Cateva luni mai tarziu plecam de la Ziua sa fac Ziarul de Cluj – acolo unde puteai publica pe acceasi prima pagina o reclama la Napolact si un articol unde compania era, argumentat, facuta ghiveci.”
    Alin Fumurescu – …Nasul (SRS): lumini si umbre…
    http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/nasul-srs-lumini-si-umbre-14358.html

    Dincolo de culoarea locala si de pitorescul balcanic al unor rute sociale atipice , ideea unor cercetari de tip transversal si / sau logitudinal ( dupa caz) asupra unor cariere politice in primul rand ( dar si intelectuale , profesionale,etc. ) fulminante de la noi este demna de luat in seama pentru ca acest gen de cercetari ar genera efectul de turnesol in foarte multe cazuri si ar devoala la unii actori politici si sociali decalajul cert dintre forma si fond, declaratii si intentii, vorbe si fapte.
    Mai mult decat atat , ceea ce in termeni biblici se numea odata „schimbarea la fata” , in termeni laici devine acum cameleonism politic si social ca o consecinta directa a inexistentei unui cod de valori morale , iar la unii jurnalisti se manifesta in predilectia evidenta pentru articole de opinie si procese de intentie care in multe cazuri sunt mai degraba articole de dezinformare decat de informare a opiniei publice cu date certe si verificabile.

    Note

    *) Alin Fumurescu -… va fi invatat Marian Munteanu Crezul? (Ca de semanat cu Iisus, nu mai seamana)

      • Oare ?! Interesanta remarca. Este poate adevarat ca uneori „politetea excesiva insemna dispret” ( George Calinescu ) , dar in afara dialogului civilizat care prin definitie exclude atacul la persoana , nu cred ca exista alte forme constructive de dialog in primul rand pentru ca acolo unde nu exista respect nu poate exista comunicare.
        Problema este ca dialogul civilizat in care cei doi interlocutori respecta reguli tacite si folosesc doar argumente si nu insulte , ii pune pe unii in mare dificultate ontologica
        si de aceea fac totul ca in spatiul public sa nu se respecte aceste reguli care pun in mare dificultate pe cei care au o agenda precisa , dar nu au argumente si , cu aprobarea tacita a moderatorilor dezbaterii , recurg la insulte .

        • Remarca mea era o ironie (amară). Parfrazându-l pe Iliescu, care afirma prin anii ’90 că democraţia este perimată, cam asta s-a întâmplat şi cu politeţea în ţara asta.
          În aceeaşi ordine de idei, m-ar distra încercare cuiva de a duce un dialog civilizat, constructiv, cu Victor Ponta, Olguţa Vasilescu sau Vadim Tudor (r.i.p.).

  19. In legiunea carui arhangel de asta data ? Altfel, si eu ma cred Napoleon si ca ostirea-mi fidela ma asteapta ascunsa-n padurea Baneasa.

    Acum, c-o fi Firea sau Munteanu, cat habar au vrenu’ de urbanism, administratie, piata de constructii, licitatii, drept , economie s.a.m.d ?

  20. Citesc și ma minunez, cu cât citesc mai multe articole și păreri, cu atât mă minunez mai mult.
    Nu îl cunosc pe domnul Munteanu, dar presupun că este o puternică personalitate dacă aproape toți ,,comentatorii,, și parelnicii se înghesuie să-i toarne lături în cap,de multe ori contrazicându-se între ei.
    Dar totuși nimeni nu a negat până acum că Domnul Munteanu un cetățean român cinstit si cu dragoste de țară și de neam.
    Cred că acesta este aspectul care îi sperie pe cei care se dau prieteni țării, dar în fapt îi sunt dușmani.
    E vorba de cei care spun românica în loc de ROMÂNIA.

  21. Cred ca este destul de clar ca, pe fondul recrudescentei nationaliste din Europa, cineva cu viziune si mare putere de decizie s’a gandit sa fure startul in spatiul romnesc si sa impuna avant la lettre un lider pe acest segment. Fie el acest lider nationalist real sau nu, dar care sa fie de incredere. Timp ar fi fost si nu prea… Asta si pentru ca romanii, lucru stiut, au un histeresis din cauza eclectismului si se organizeaza mai greu ( vezi revolutia decembrista care a venit practic ultima, dpdv temporal, in Europa, sau pe cea de la 1848 idem ), dar pana la urma ei tot raspund modei. Si cand romanii in sfarsit vor raspunde, lucrurile sa fie deja creionate.
    Singura calitate a lui Marian Munteanu pare sa fie ca’i de mare incredere. Nu are nevoie nici de crez, nici de steag dacic, nici de vipusca securista ceausista, nici de morga cuceritoare a capitanului si, dupa cum s’a vazut, nici macar de partid . Caci putea fi PSD, USB etc sau chiar MP, daca n’ar fi fost PNL sa’l avanseze la exceptional. Ordin sa fie …
    Acum, intrand in teoria conspiratiei, interesanta coincidenta de la Sinaia cu Marine Le Pen, cu publicitatea aferenta, ca doar nu primeau nationalistii acces pe aici daca nu s’ar fi dat liber la extrema dreapta. Oricum, lucrurile sunt incurcate. Si dac’ar exista cumva o negociere intre Langley si Lubyanka, in care sa intre, pe langa Siria, Cuba, Brazilia etc, la schimb si Ro… n’ar fi o noutate, dar s’o stim si noi. Vorba lu’ nea’ Iancu.

  22. Seducator textul la prima vedere, te face sa te simti mai linistit.

    DAR

    La fel de usor se poate argumenta ca marele „capitan” (o fi facut armata?) corneliu zelea codreanu (nu merita majuscule) nu era un adevarat legionar. Nichifor Crainic parca spunea la batranete ca omul era un semidoct, regurgita in mod populist idei spuse de oameni mai inteligenti ca ei, iar majoritatea evenimentelor la care participa erau regizate (calul alb, intrarea triumfala, cantecele etc), rareori spontane. E clar ca omul stia ca manipuleaza. Oare Codreanu stia crezul? Pe bune, exista vreo inregistrare, vreun text istoric care sa ateste dincolo de orice dubiu ca omul chiar era religios? Nu s-ar putea argumenta ca si-a dat seama de puterea religiei si a folosit-o dupa bunul sau plac? Oare Stalin chiar era marxist, desi ducea o viata de lux cu filme americane in timp ce poporul lui murea de foame?

    Premisa ca un adevarat legionar este indubitabil un om credincios mi se pare falsa. Probabil ca multi credinciosi ingrosau randurile de jos ale miscarii, dar ma indoiesc ca liderii nu aveau si o doza sanatoasa de machiavelism pe langa nevoia de a fi adulati. Deci mi se pare irelevant daca MM chiar crede in prostiile pe care le debita in 92 si acum incearca sa le minimalizeze sau nu, cert e ca are o oarecare carisma si este extrem de periculos daca e promovat in mass media. Ca partid centrist sa dai o voce unui om ca asta si sa reinvii mortii mi se pare o crima, iar Gorghiu si Blaga ar trebui sa pice acum ! Rusine, PNL!

    • Absolut toți legionarii erau niște semidocți. Niște imbecili care au făcut extrem de mult rău României.
      Așa cum, fără excepție, toți bolșevicii ruși erau semidocți. Urmând ca toți cei racolați în țările străine ocupate să fie exact dupa chipul și asemănarea lor … Și au făcut extrem de mult rău lumii întregi.
      Trebuie să definim cu exactitate ce înseamnă semidoct. Nicidecum, semianalfabet. Și aici e pericolul. Necunoașterea celor două definiții. Un semianalfabet nu na va racola niciodată un semidoct. Însă semidocții au făcut o artă din racolarea și folosirea semianalfabeților.

  23. Ei, da, treaba cu crezul e proba eliminatorie… :)
    Pe un santier, cu multi ani in urma, un sef de echipa intreba cate un inginer tanar intre ce ani a domnit Stefan cel Mare. Daca inginerul nu stia, concluzia era clara: degeaba a facut atatia ani de scoala.
    Ma linisteste gandul ca avem personalitati publice care au trecut „proba’ crezului”. Domnul Gheorghe Becali, de exemplu. :)

    B.O.R. este un „agent electoral” important. Eu cred ca asistam la o lupta, intre P.S.D. si P.N.L., pentru sprijinul B.O.R. (neoficial, desigur) in alegeri. Doamna Andronescu s-a grabit sa-i duca patriarhului Daniel titlul de Doctor Honoris Causa… Incep sa apara opinii referitor la cat de credincios e Marian Munteanu… Probabil ca doamna Firea si alti lideri P.S.D. vor fi vazuti mai des prin biserici, la slujba de duminica… Poate se mai fac si ceva donatii la catedrala, dinspre partea P.S.D…

    As zice ca mai putin conteaza cat de credinciosi sunt Marian Munteanu si Gabriela Firea. Mai important este cat de credinciosi sunt perceputi a fi.

    Cat despre caracterizarea din penultimul paragraf, as zice ca ea se potriveste cvasi-totalitatii politicienilor romani. :)

    Iesiti la vot, oameni buni si votati partide proaspete, care inca n-au fost mancate de carii, pe dinauntru!

  24. Marian Munteanu este o figura glorioasa a anilor ’90…a coagulat convingerile unei parti a societatii pentru ca si avea vocatia .. apoi si-a urmat destinul particular, fara sa aibe aparitii notabile in spatiul public , al activitatilor civice sau politice , aparitii care mai degraba nu i-au fost inlesnite decat sa nu si le fi dorit .Dupa 15 ani , el apare , la fel de plin de verva ,ca si cum nu exista pauza asta de timp uriasa .Dar 15 ani inseamna mult , ani in care orice activitate in spatiul public iti dau o legitimitate , lumea te-a vazut si te stie ce poti.
    Dar.. el nu apare singur, prin forte proprii: cineva l-a scos din joben,cineva care nu crede in ireversabilitatea istoriei pentru ca isi inchipuie ca de fapt nici nu conteaza .Dar.. noi cu totii suntem altii dupa 20 de ani..societatea e alta.. lumea e alta .climatul si problemele acelei apoci.. nu mai sunt la fel de actuale.. desi raman poate pline de semnificatii, de adevar .Sa crezi ca poti sa resetezi totul.. de fapt sa crezi ca ai puterea sa resetezi totul vine din convingerea si rutina unor „succese ” anterioare. In plus , avatarurile primarilor din Bucuresti au dovedit ca , din pacate , modul in care si-au indeplinit functia pentru care au fost alesi si chiar ideea , conceptia fiecaruia dintre ei difera fundamental de ceea ce presupune simtul comun, cetateanul obisnuit.. ba chiar pare ca bunastarea locuitorilor care te-au ales.. pare printre ultimele task-uri ale activitatii lor .Sa mai propui inca un experiment nebunesc , cu convingerea ca ai sa poti controla pe parcurs totul..presupunand ca stii de la inceput totul, ca intr-un puzzle , crezand ca unitati autonome de timp , natural succesive , pot fi schimbate oricum .. este dovada puterii supreme a puterii.. si cinismului..

  25. Bine domnule, sa pornim de la premiza dvs, e un oportunist habar n-are defapt definitia identitatii cu care defileaza (voalat). Dar de ce-ar trebui sa ne linistim (citez: „Linititi-va!”)? Il face asta mai putin periculos, nu neaparat pe el personal ci pe cei pe care-i va anima?
    Credeti ca-i pasa cuiva care aplauda cand vorbeste de ortodoxism daca stie crezul sau nu, pe care de altfel il poate invata in 10 minute ca sa-si inceapa fiecare discurs cu el?
    Credeti ca gloata ortodoxa, nationalista, dacopata (nu neaparat toate odata) stie mai multa doctrina ortodaoxa?
    Repet, il face asta mai putin sau mai mult periculos? cand reuseste sa suceasca minti defiland cu o combinatie de misticism si ortodoxism in care ori crede ori doar o prezinta ca imagine?…un fel de purice cum il compara Dan T.

  26. Disecandu l atata ,iese Firea!
    Nu exista pt noi oameni perfecti
    MM este mult diferit de cei ce au acoperit teatrul politicii romanesti in ultimii 26 de ani
    ,,cadorisandu ne,, cu un Zero material si cu procentul de popor ramas, debusolat
    Nationalismul e o reactie la faradelegile traite.Trebuie si aceasta protectie pt ca singura ratiune adevarata este sa dai de lucru poporului tau ,profitand de,, laptele bun,, al Maicii Romania ca fiu ce ii esti.

  27. Draga domnule Pintea, ati sintetizat perfect peisajul actual. Poate e adecvat momentului sa punem cu mai mult curaj niste intrebari clare – la care-i invit sa raspunda in primul rand pe cei care au starnit acest tsunami mediatic plasat mai degraba pe marginea unei noi orientari decat pe marginea unui candidaturi: 1. Cui anume ii este frica de Marian Munteanu ? Dlui Raetki ? Dlui Turcescu? Lui Soros? 2. Mai departe, ce-i atat de gresit in a fi crestin si roman – simultan cu un CV in care nu apare nici macar o spaga, un Microsoft, un abuz in serviciu – ceva, ceva ? 3. Cum ne explicam faptul ca Romania accepta – inca – produse expirate politic precum Tariceanu si alte „manechine” infiltrate de stanga originara, comunista, in tabara liberala inca din anii ‘ 90 ? In sfarsit, cine ne poate condamna si obliga sa renuntam la Tutea, la Mircea Eliade si la alti corifei ai romanismului – si ai gandirii universale ? Celor care ne bat cu pumnul in masa – in numele unui institut sau altul – le sugerez sa incerce sa faca acest lucru in Franta, Olanda sau in Anglia.

    Apropo, cine o fi lansat ideea ca „nationalismul romanesc” este inspirat de Putin ? Nu cumva chiar baietii lui Putin? Mai ales stiind ca romanii sunt, oricum, departe de orice excese nationaliste. Dimpotriva…

  28. Domnule Fumurescu, va redescopor cu aceeasi bucurie (va citesc din 2009)

    Am aceeasi parere despre individ, am inca o poza de la o manifestatie pro-Marian Munteanu de prin iunie 1990. Interesant ca si in acea poza dadea impresia de sfant in devenire (!). Ceva mai tarziu, am inteles cumva ca astfel de poze reuseau mai ales celor care se straduiau sa intre in acea postura

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro