Home » Opinie »Politica & Doctrine » Citesti:

Viitorul între colonelul Dogaru și generalul Clark

Tatiana Niculescu Bran iulie 28, 2012 Opinie, Politica & Doctrine
8 comentarii 2,652 Vizualizari

Pe site-ul unei organizații non-guvernamentale americane, Centre for American Progress a apărut recent un articol pe care Victor Ponta și l-ar putea asuma oricând : o laudă fără rezerve la adresa premierului României și a eforturilor sale de a normaliza viața politică a țării. Pe scurt spus, li se explică americanilor că în România are loc un conflict între președintele suspendat conservator și primul ministru democrat și că acesta din urmă, în chip legal și constituțional încearcă să repare legislația stâlcită ani la rând de interesele președintelui devenit extrem de nepopular. Același președinte face orice pentru a-l decredibiliza pe primul ministru, mai explică principalul autor al articolului, John Podesta, fost consilier al președintelui Bill Clinton, fost consultant financiar al președintelui Egiptului Hosni Mubarak, fondator al Centre for American Progress și prieten vechi al generalului Wesley Clark.

Nu e vorba așadar, de articolul unui ziarist sau al unui “formator de opinie”, ci de articolul unui lobbyst, cu preocupări vaste mai ales în privința descoperirii și exploatării unor surse de energie noi, nepoluante. ONG-ul pe care îl conduce, finanțat substanțial de George Soros, este o replică democrată la celebrul club de gândire politică al neoconservatorilor americani din jurul lui George W. Bush, Project for a New American Century. Podesta scrie și alte articole pe site-ul Centrului și multe sunt legate de tehnologiile de exploatare a resurselor de gaze de șist. Într-o declarație din 4 mai a.c., Podesta spune că gazul de șist este o componentă cheie în asigurarea viitorului de energie curată al Statelor Unite.

Este o preocupare pe care o împărtășește și Wesley Clark, și el reprezentant mai vechi al Centrului, membru în consiliul director al BNK Petroleum și consilier al lui Victor Ponta. Se știe că fostul general NATO este prezent, ca om de afaceri, pe piața gazelor de șist din Polonia și că anul trecut s-a întâlnit cu premierul Bulgariei, Boyko Borisov, ca să-i prezinte interesul BNK Petroleum față de exploatarea rezervelor de gaz de șist descoperite în Bulgaria.

Articolul despre complicațiile politice din România, de pe siteul Centre for American Progress, pare mai curând o mână de ajutor între prieteni decât o analiză obiectivă și în cunoștință de cauză a situației reale. Și, de ce nu, și o promisiune de mai lungă colaborare în domeniul resurselor energetice cu guvernul lui Victor Ponta.

Ar fi de presupus, că, pe 14 iulie, când primul ministru și ceilalți lideri USL semnau acordul de colaborare cu sindicatul militarilor în rezervă al lui Mircea Dogaru, Wesley Clark, devenit în mod oficial consilier pe 5 iulie, va fi fost la curent cu această alianță și cu desfășurarea evenimentelor.

Cât despre Dogaru, dacă e să judecăm după cariera lui tumultuoasă, începută sub oblăduirea lui Ilie Ceaușescu, la consiliul politic al Armatei însărcinat cu propaganda comunistă, și continuată cu structurile de contrainformații militare, acest “istoric non-conformist”, cum își spune, nu ar avea nimic în comun cu consilierul Clark. Poate doar, un “detaliu” al foii de parcurs stabilită de USL : demiterea lui Traian Băsescu. În rest, între globalismul omului de afaceri și investitorului american și demagogia naționalist-ortodoxistă a fostului specialist în manipularea maselor e greu de găsit vreo corespondență ideologică, politică ori intelectuală.

Acolo unde Clark vede resurse de energie profitabile pentru toată lumea, Dogaru vede un jaf național pus la cale, eventual, de iudeo-masonerie. Acolo unde Clark vede noi tehnologii de forare, Dogaru vede distrugerea plaiurilor strămoșești. Acolo unde Clark vede business, Dogaru vede pervertirea tradiției naționale. În imaginarul lui Dogaru, Wesley Clark ar trebui să fie reprezentarea puterii străine cotropitoare, exploatatoare, devastatoare pentru adevăratul român și adevăratul românism. Iar Victor Ponta, un vânzător de neam și țară. Presupunând că obiectivul major va fi atins și Traian Băsescu va fi demis, aceste mici incompatibilități vor fi rezolvate, probabil, mai târziu.

Totuși, prezența fostului general american în această poză de familie suprarealistă are misiunea să dea legitimitate atitudinilor și deciziilor cuplului Ponta-Antonescu, cât și discursului lor autoritar și proletcultist, de tip Dogaru (pe care Clark l-ar înțelege cu greu chiar dacă i-ar fi tradus cuvânt cu cuvânt).

Deși explicabilă în cazul unui premier atât de contestat și de nesigur pe propriile competențe, preferința lui Victor Ponta pentru figurile militare, fie ele și convertite la viața civilă, nu e de natură să atenueze îngijorările legate de derapajele lui dictatoriale și de dublul limbaj practicat cu artă desăvârșită și în scopuri (încă) ascunse.

Așa cum articolul publicat de Centre for American Progress pare scris de primul ministru, așa și acordul încheiat cu rezerviștii lui Dogaru, și care pune printre obiective desființarea DNA, a CNSAS, a Curții Constituționale, a ANI, etc., și abandonarea proiectului euopean, pare să fie o transcriere a gândurilor premierului. Altfel, nici n-ar fi semnat un document atât de grav pentru cariera sa politică. În contextul actual, ar putea fi oricând bănuit de înaltă trădare.

Ce să înțelegem din toată această demonstrație de putere și paradă a foștilor epoleți ? Că versiunea despre viitor care ni se propune este aceea a unei dictaturi de catifea, în care modelul militar, adică sever ierarhic, e mai important decât modelul democratic ?  Mai curând, e o etalare de slăbiciune și debusolare. Cu atât mai mult cu cât, în sondaje recente, încrederea populației în Justiție începe să concureze, după ani de zile, Armata și Biserica.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "8 comments" on this Article:

  1. InimaRea spune:

    Doamna Niculescu Bran, col. Dogaru nu este nici “un tip”, nici “un fenomen”. Parafrazindu-l pe Marin Sorescu, as spune: fiindca un act stupid trebuie sa poarte un nume, i se spune, simplu, “Col. Dogaru”.
    In schimb, putem vorbi despre “geonism” ca despre un tip de stupiditate. PSD – si USL, prin contaminare, cum bine vedem – sufera de geonism (Sindromul Geoana, altfel spus. Cam cum am spune Sindromul Tanacu – cu care dv sinteti familiarizata).
    Inainte de toate, geonismul se caracterizeaza prin imaturitate intelectuala – in particular, prin: infantilism tradus printr-o mistuitoare nerabdare de a apuca ceva-ul la care rivneste; blocarea functiei logice a binomului act/consecinte, de unde nu curajul ci inconstienta cu care infantilul se aventureaza in actiuni potential fatale; at last but not leaste, prin suverana indiferenta fata de reactia celorlalti (presupunind c-ar putea fi gindita – dar eu presupun fiindca n-as pierde vremea vorbind despre acte de cretinism, fie acela si politic).
    Fara vreo informatie “pe surse” – doar prin rationament – cred ca actul “Col. Dogaru” a fost o capcana intinsa dupa toate regulile artei vinatoresti: stii vinatul, stii cum sa-l prinzi – cum l-ai mai si-altadata.
    Ceea ce pune capac intregii povesti este premeditarea actului de geonism. Unde sint mai multi participanti la act, si unde se pune problema parafarii actului, nu exista spontaneitate, “inspiratie”. Logic, geonismul defineste nivelul intelectual al USL, cu tot ce presupune sigla asta – politic, ideologic, practic. (Aici, as preciza ca Antonescu este singurul presedinte sub comanda caruia PNL putea alege a iesi la lumina pe varianta subintelectuala; ca nu neaparat alegerea dar mentinerea sa in fruntea liberalismului romanesc e proba de imaturitate a intregului PNL – ori de neputinta (tot intelectuala, helas!) ceea ce e cam acelasi lucru.)
    Totusi, cred ca pericolul cel mare vine de la Basescu/PDL, nu de la geonism – pe care-l vad ca pe un pericol pe termen fatalmente scurt. Ca adversar de plano al “clasei politice”, vad neutralizarea sa in doi pasi: indepartarea “adevaratului pericol”; debarasarea de geonism printr-un efort infinit mai putin dureros decit cel necesar pentru debarcarea celui a carui “maturitate politica” este fatala democratiei si statului de drept.

    • Sergiu Simion spune:

      ” Fara vreo informatie “pe surse” – doar prin rationament – cred ca actul “Col. Dogaru” a fost o capcana intinsa dupa toate regulile artei vinatoresti: stii vinatul, stii cum sa-l prinzi – cum l-ai mai si-altadata.”

      Aplicarea ” teoriei conspiratiei” dusa la extrem in acest caz, chiar destinde pentru ca este specifica scenaritei inca atat de raspandita la noi si cu priza la public . Inainte sa fie ” o capcana intinsa dupa toate regulile artei vinatoresti: stii vinatul, stii cum sa-l prinzi – cum l-ai mai si-altadata ” ( cine a intins-o si cui ?! ) colonelul Dogaru este o persoana cat se poate de reala , S.C.M.D. la fel , ca sa nu mai spunem de interesele urmarite la lumina zilei , de multa vreme si de toti factorii implicati manu propria . Deci , unde este capcana ?! :) )

      N.B. Nu cred ca are ce cauta aici nici “sindromul Geoana” , nici “geonismul” . Daca ne referim la mentalitati , atunci mult mai adecvat ar fi termenul de “mentalitate de tip securist ” ( “securism”).

      • InimaRea spune:

        În textul meu, e tot atîta teorie a conspiraţiei cîtă este în in romanele poliţiste al căror erou pune cap la cap datele pentru a descifra misterul crimei. Puteţi demonta raţionamentul pentru a-i dovedi eroarea, dar a-l categorisi drept exemplu de teorie a conspiraţiei nu arată decît superficialitate în tratarea altor puncte de vedere decît al dv.
        E drept ca n-am expus raţionamentul – doar l-am evocat. Cum dv plecaţi de la ideea ca n-ar putea exista, şi că – de fapt – eu nu-s decît tot vreun mistic al conspiraţionismului, n-am nici un chef de a vă strica plăcerea de a vă exiba superioritatea întru ale cunoaşterii adevăratelor cauze învîrtind osia lumii.
        În privinţa geonismului, produceţi o reducţie jenantă, în opinia mea: dacă prostia ar fi sinonimă cu securismul, acesta din urmă ar fi demn doar de batjocură, iar nu temut şi cu ură invocat.
        Cum bine se zice, toate marile idei sînt simple, dar nu toate ideile simple sînt mari.

  2. zulu spune:

    Parerea mea despre Ponta-Dogaru, meschinarie politica. Ponta a semnat ca primaru’ doar pt a mai agata niste voturi de la “societatea civila”, nici macar Ponta nu poate fi de acord cu desfiintarea CC, poate doar cu aservirea ei, dar aparentele democratiei trebuie mentinute, c-asai in democratia originala.

  3. Red spune:

    Corect. Nici Wesley Clark nici John Podesta nu actioneaza din convingere. Nici nu cred ca au prea multe convingeri. Si nici simtul olfactiv prea dezvoltat. Altfel ar realiza ca onorariul ce-l primesc are un miros foarte urat. Generalul american, desi mult mai manierat si inteligent, are ceva in comun cu sinistrul colonel roman: isi sporeste averea si isi cultiva imaginea bazandu-se pe onorea hainei de militar, o haina pe care foarte putini au curajul s-o critice si sa spuna ca generalul e gol.

    • Sabina spune:

      Am vazut o fotografie a generalului american alaturi de niste persoane controversate din Kosovo, acuzate de Tribunalul de la Haga. Dansul nu mai este in gratiile Washington-ului si s-a transformat in consilier electoral la Bucuresti. Foarte bine, daca a gasit o oaie pe care “s-o mulga”. Ii pasa lui Clarck de Ponta cat imi pasa mie de o musca. Banul sa iasa.

  4. Sergiu Simion spune:

    „ Totuși, prezența fostului general american în această poză de familie suprarealistă are misiunea să dea legitimitate atitudinilor și deciziilor cuplului Ponta-Antonescu, cât și discursului lor autoritar și proletcultist, de tip Dogaru (pe care Clark l-ar înțelege cu greu chiar dacă i-ar fi tradus cuvânt cu cuvânt).”

    Nu cred ca prezenta unui fost general american poate da in vreun fel legitimitate unor atitudini si decizii de acest tip, dar aceasta prezenta greu de justificat moral poate fi fluturata ca un trofeu de acestia din urma si ne arata clasica lipsa de scrupule a unor oameni din lumea in care traim. Pe de alta parte, daca generalul ar fi pozat langa statuia lui Stalin de exemplu , nu cred ca l-ar fi legitimat in vreun fel , dar ca orice “public figure” ar fi putut cere un onorariu consistent pentru prestatie, turcu`plateste…

    In sfarsit, excelenta prezentare in registru comic a antagonismului ireductibil dintre mentalitatea occidentala si mentalitatea de tip securist in care teoria consiratiei si iudeo-masonii sunt vesnicile pretexte pentru a declara tara in pericol si a declansa vanatoarea de tradatori si de vrajitoare , ilustreaza convingator de ce invocarea generalului nu este in realitate nimic altceva decat o operatiune de imagine si fara substanta .

    Cu toate acestea, demonstrația de putere și paradă a foștilor epoleți arata ca societatea romaneasca este structurata de fapt mai degraba ca o ” societate in civil” decat ca o adevarata societate civila . Nedeconspirarea fostilor ofiteri de Securitate, numarul enorm de servicii secrete existent la noi si implicit de ofiteri acoperiti, recentul scandal al gradelor militare primite de persoane civile care nici nu au facut armata, sunt elementele care pot explica de ce armada colonelului Dogaru este inca atat de vocala in conditiile societatii romanesti.

  5. raul spune:

    Mircea Dogaru e un nebun sadea, un tip iresponsabil. A lucrat la ISPAIM pana prin 2000 cand a fost dat afara pentru grave abateri disciplinare. Toata lumea a oftat usurata cand a plecat. Eu sunt pensionar militar si am avut neplacerea de a il avea coleg. Ma bucur ca si-a dat arama pe fata. Nu ma reprezinta sindicatul lui si as vrea sa creez un adevarat sindicat al miliitarilor si civililor MApN. Vrem ca si militarii sa aiba sindicat, nimeni nu le poate lua acest drept! Sper ca dl ministru Dobritoriu sa se dovedeasca inteligent si cooperant.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Tatiana Niculescu Bran


Tatiana Niculescu Bran

A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti si Institutul European de Jurnalism de la Bruxelles. Intre 1995 si 2004 a fost redactor la Radio BBC World Service, se... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)