Home » Global / Europa »Opinie » Citesti:

Vocile „unioniste” din Moldova, migrația și integrarea europeană în Est

Denis Cenusa februarie 11, 2020 Global / Europa, Opinie
22 comentarii 1,254 Vizualizari

Convingerea că oportunitățile reale ale cetățenilor se află în exteriorul Moldovei are un caracter pronunțat în societate și nu arată vreun semn de oboseală. Părăsirea țării a devenit o modalitate simplă și ieftină de realizare a „visului ne-moldovenesc”. Diverse circumstanțe animează populația din Moldova, indiferent de limba vorbită și apartenența etnică, să opteze preponderent pentru Vest. Pe de o parte, motivele care ies la suprafață, la confruntarea cu rutina cotidiană, țin de calitatea precară și disponibilitatea redusă a serviciilor prestate de stat, precum și integritatea sectorului public, per se. Ecourile tentante despre standardele de viață din Europa, pe de altă parte, formează o altă considerație robustă ce stimulează traversarea frecventă a hotarelor țării.

Deși România servește drept mijloc esențial de “tranzit” către alte destinații geografice, aceasta nu constituie prioritatea migrației din Moldova. Inițial, cetățenii moldoveni aveau nevoie de căile de transport din România pentru a atinge puncte geografice noi. După diversificarea curselor aeriene dinspre Chișinău, actele de identitate românești servesc ca element facilitator esențial pentru mișcarea socio-economică dinspre Moldova spre Europa. Prin urmare, posedarea unui pașaport românesc îmbină o valoare materială accentuată deocamdată superioară simbolismului istorico-identitar. Cu alte cuvinte, migrația are capacitatea de a trivializa și slăbi raportul dintre cetățenii moldoveni și identitatea românească. Totodată, posibilitatea obținerii actelor românești prin acte de corupție(VICE.ro, 22 Ianuarie 2020), investigate recent, evidențiază abordarea materialistă față de motivațiile reale de a se apropia pe linie politico-civilă de România.

Implicațiile migrației

„Unionismul” în Moldova ar prinde, în eventualitate, rădăcini mai adânci, dacă populația din interiorul României nu ar demonstra că statul român se confruntă cu deficiențe, apelând la emigrare. Tendințele migrației românești confirmă că există o insatisfacție publică structurală ce nu scade datorită integrării euro-atlantice, anterior văzută ca pe un punct de atracție, în mod obligatoriu eficace (IPN, Aprilie 2018). Puterea transformărilor politice și socio-economice de acasă sunt într-o competiție ineficientă cu soluțiile deja disponibile în exterior, în Europa.

Datele raportate de către Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică arată că, în perioada 2015-2016, peste 3,6 milioane de români de toate vârstele locuiau în afara României. În asemenea condiții, redobândirea cetățeniei de către populația din Moldova nu alimentează bazinul demografic din interiorul României, ci mai degrabă mărește dimensiunea “diasporei românești”. Or, noii cetățeni români originari din Moldova alcătuiesc de asemenea fluxurile migraționale regionale, în loc să fie, bunăoară, naturalizate în România.

Rolul politic crescând al diasporei românești în protestele față de tentativele PSD de a anihila politicile anti-corupție explică o capacitate și o voință politică a celor emigrați de a compensa și impulsiona civismul rămas acasă. Acest lucru favorizează ideea migrației și întărește evidența că statul român se confruntă cu disfuncții – care pot afecta adițional intensitatea “unionismului” în vecinătatea sa estică.

UE după Brexit și “unionismul”

Încă nefinalizată, părăsirea UE de către Marea Britanie deja creează oportunitatea reală de a aprofunda și uniformiza integrarea în Europa continentală. Triunghiul Paris-Berlin-Varșovia ar putea redefini agenda europeană. Chiar dacă conducerea poloneză subminează autoritatea instituțiilor europene, liderul francez Emmanuel Macron mizează pe Polonia (Politico, 4 Februarie 2020), ca pe o parte din strategia de “a pune accentul pe Est” după Brexit. Fiind o economie regională ce absoarbe migrația dinspre Est, cu o populație în ascensiune (37,8 milioane) și o reprezentare semnificativă în Parlamentul European (52 de eurodeputați), Polonia trebuie antrenată în afacerile europene. Avansarea integrării europene cu participarea poloneză poate fi benefică, dacă formațiunea “Lege și Justiție”, controlată de Jaroslaw Kaczynski, abandonează manifestările extremiste de dreapta.

Mai multă Polonie în definirea strategiilor europene va ameliora atitudinea față de aprofundarea integrării europene în interiorul UE și lărgirea acesteia în exterior. Neblocarea extinderii UE defavorizează susținătorii reunificării cu România, deoarece atât Moldova cât și celelalte țări asociate cu UE pot pretinde mai ușor la o perspectivă europeană, decât să caute scurtături. Mai mult decât atât, integrarea europeană dozează aspirațiile unioniste în societatea moldovenească și nicidecum nu le suprimă.

Sondajele arată că, în 2019, aproape 1/3 din populație ar fi fost de acord cu reunificarea cu România, față de circa 20% raportate în 2017 (IPN, Februarie 2018). Asemenea poziționare se suprapune ușor cu sentimentele pro-UE (58%), dominante în setul de preferințelor. Cu toate acestea, jumătate din populație preferă Uniunea Euroasiatică. Se observă că polarizarea societății nu se reduce din cauza stagnării sau înrăutățirii condițiilor economice și de guvernare. Din acest punct de vedere, extinderea viziunilor unioniste se confruntă cu obstacole ideologice de ordin geopolitic, pe lângă cele practice, derivate din gândirea utilitaristă față de identitatea română în scop de emigrare.

Unirea cu România – alternativă existențială sau proiect politic fezabil

După cum prevede declarația Parlamentului român, votată unanim în martie 2018, România se pronunță pentru o eventuală reunificare “organică” cu Republica Moldova. De asemenea, Guvernul României a înființat un departament specializat pe relația moldo-română, în ianuarie 2020, ale cărui piloni de activitate combină preocupări identitar-culturale și de infrastructură (EuropaLibera, Februarie 2020). Intenția politică de a transforma departamentul într-un “minister” autentic va confirma ulterior cât de serioase sunt pregătirile României pentru o eventuală reunificare.

Între timp, pe malul stâng al Prutului, partidele care susțin unionismul pun la încercare votanții lansând o platformă comună – Mișcarea Politică Unirea, dar care adună numai cinci partide. Neîncrederea reciprocă și competiția acerbă pentru resurse politice împiedică constituirea unui centru unic al forțelor unioniste. Din această cauză percepția publică vizavi de reunificarea cu România lipsește din procesele de luare a deciziilor. Votanții ar putea contribui la asigurarea unei reprezentări suficiente a unionismului în Parlament, dacă ar sesiza o identitate politică unică, în loc de două sau mai multe.

Alegerile prezidențiale din 2020 sunt privite drept oportunitate pentru lansarea unui candidat unionist (Octavian Țîcu), care însă dispune de un sprijin public inferior popularității lui Igor Dodon sau al Maiei Sandu. Șansele infime de a crea concurență politică nu descurajează unioniștii. Aceștia tind să se facă mai vizibili și să amestece cu bazinul de votanți ai Maiei Sandu, unde atitudinea față de retorica unionistă este pragmatică și inhibată. Or, este riscant să faci operațional unionismul atât timp cât votanții nu-l văd nici ca pe un proiect politic fezabil și nici ca pe o alternativă de ordin existențial pentru Moldova. Fuzionarea forțelor unioniste ar fi prima precondiție pentru a promova unionismul ca pe o idee națională credibilă. Dacă buna guvernare devine realitate în România, iar extinderea UE spre Est este înghețată, atunci populația se poate gândi la alternativa unionistă. Înrăutățirea performanței guvernelor din Moldova sau apropierea geopolitică de Rusia poate determina de asemenea accelerarea gândirii unioniste.

În loc de concluzii…

“Unionismul” nu poate nicidecum dispărea din gândirea publică din Moldova. Totuși, acesta conține slăbiciuni structurale care-l fac irelevant pentru majoritatea populației. România poate însă inventa noi modalități de a atrage cetățenii din Moldova, pe lângă oferirea facilitată a cetățeniei. Un astfel de pas ar fi ca România să devină o piață de muncă și servicii publice atrăgătoare pentru populația din Moldova, care pleacă din Moldova și este dezinteresată în România.

Investițiile românești în infrastructura din Moldova diminuează neajunsurile statalității moldovenești. Prin urmare, se reduce contemplarea reunificării ca pe o alternativă existențială de către populație. De aceea, multiplicarea căilor de interconectare moldo-română ar putea obține o tracțiune mai mare.

Integrarea europeană reprezintă o soluție utilă pentru a cercui unionismul. Astfel, 10 ani în urmă, liberalizarea vizelor cu UE a fost tratată printre altele ca pe o modalitate de a încetini tempoul de redobândire a cetățeniei română. Stagnarea sau relansarea integrării europene poate avea impact direct asupra manifestărilor unioniste în societatea moldovenească. Acest raționament încurajează forțele pro-ruse din Moldova să mențină în ecuație integrarea europeană, deși ca element al unei politici externe echilibrate.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "22 comments" on this Article:

  1. Lucifer spune:

    Chestia cu cetăţenia nu a fost o soluţie bună, nici economic, nici politic. Practic, noii “cetăţeni români” au preferat salariile din Europa, cel puţin de trei ori mai mari ca în România. Aşa că economic n-am câştigat forţă de muncă, iar politic noii cetăţeni nu prea sunt interesaţi de România( mulţi nici nu votează). În definitiv, România NU ARE CE să propuină moldovenilor. Salariile sunt de vreo trei ori mai mari în România decât în Moldova, dar şi cele din Europa mai mari de trei ori decât cele din România. Deci moldovenii, utilizând cetăţenia română, pleacă în vest, nu în România. Iar cei din interior, mai în vârstă, poate ar prefera salariile şi pensiile din România, dar nu există o forţă politică moldovenească care să le canalizeze opţiunile. Mai e mult până departe….

    • Harald spune:

      @Lucifer – ”chestia cu cetățenia” a fost în primul rând o reparație istorică, cine a avut părinți sau bunici cetățeni români a primit ocazia să și-o redobândească. Cine s-a născut la Moscova, din părinți ruși, nu cred că a fost interesat de cetățenia românească, egal dacă 1991 (destrămarea Uniunii Sovietice) l-a prins la Chișinău sau la Tiraspol.

      Mai departe: o vizită prin satele de pe malul drept al Prutului s-ar putea dovedi nemaipomenit de instructivă pentru a constata câte basarabence au ajuns căsătorite cu români prin acele sate. Unde te aștepți să le vezi, comentând pe Contributors? Sunt femei de la țară, dar acum sunt de la țară din România, nu de la țară din R.Moldova. Iar copiii lor sunt deja români născuți în România.

      Mai departe, medici basarabeni sunt cam peste tot prin orașele mari din România, inclusiv în Cluj și Timișoara, nu doar în Iași sau în Bacău. Nu le scrie în frunte că sunt basarabeni, de asta nu-i recunoști, au tot nume românești. Nu au accentul pe care te-ai aștepta să-l aibă, un român cu 8 clase din Huși are un accent moldovenesc mult mai strident decât un medic născut la Chișinău sau la Nisporeni care profesează în România. Iar copiii acestor medici sunt și ei români născuți în România, chiar dacă merg în vacanțe la bunicii de la Nisporeni.

    • ion spune:

      Autorul sau comentatorii nu ne dau o statistica cati, care, unde se opresc, asa ca vorbim pe perceptii. Mai e si o repartizare pe varste, multi probabil nici nu pot munci, fie sunt prea mici, fie sunt prea in varsta. Nu vad statistica pe meserii, poate in constructii e mai convenabil sa mergi in germania, dar ca dentist in romania, e mai buna piata decat sa concurezi cu un dentist neamt.

      Mai e o dinamica, omul azi e in Romania, maine in Germania, poimaine iar in Romania, poate se intoarce in Moldova pentru o perioada. Aceasta e viata.

      E o diferenta de potential (ca sa zicem in termeni …) intre Moldova, Romania si UE. Asa ca e clara directia unde se vor duce electronii. Vrem sa mearga mai multi in Ro? E simplu, aliniaza potentialul la media UE. Mai auzim ceva de moneda EURO, zona Schenghen in Romania? Cu cat e mai bine in Romania cu atat mai multa forta de munca ai. Batalia nu e pentru teren, e pentru oameni.

  2. Alex spune:

    Sper sa fim întrebați și noi cetățenii romani din Transilvania dacă chiar murim de dorul unirii cu Moldova. Ca de la ultima unire încoace ne cam balcanizam încet dar sigur.

    • Harald spune:

      @Alex – când Ungaria a anexat Transilvania de Nord, ai fost consultat, tu sau părinții, respectiv bunicii tăi? Transilvania nu poate fi independentă, că nu e locuită de portughezi. Ori e în componența României, ori e în componența Ungariei, ori e împărțită între ele. În 1944 – 1945 Stalin a decis că va fi în componența României, nu a Ungariei, iar asta s-a realizat cu arma în mână, la cel mai propriu mod.

      Balcanizarea României e cu totul altă problemă, una cât se poate de reală, dar nu-ți imagina că Transilvaniei i-ar merge mai bine separat. Peste tot prin Moldova și prin Muntenia există sate fondate de refugiați din Ardeal. Nu de bine fugeau de stăpânirea habsburgică. Or fi fost mai dezvoltate Ardealul și Banatul în 1914, dar etnicii românii erau cetățeni de categoria a II-a, iar maghiarizarea mergea cu motoarele în plin.

    • George spune:

      @Alex corrrect , si pe nepotii bunicilor moldoveni pierduti in lupta cu hunii i-a intrebat cineva daca vor sa fie orfani pt a elibera transilvania . BRAVO

  3. Josef Svejk spune:

    Dragostea cu de-a sila nu se poate si nici nu trebuie incurajata. Sigur ca exista inca un puternic curent spre unire de dragul unirii dupa moda secolelor XIX-XX. Insa asta ar aduce in Romania aproape jumatate de milon de rusofoni/slavofoni. Romania se descurca destul de greu cu minoritatea maghiara, care pana la urma e legata de o tara slaba si macar pe hartie aliata Romaniei. Rusofonii/slavofoniii (ucraineeni, rusi, gagauzi, etc.) sunt legati de o tara puternica si inamica pe fata asa cum e Rusia. Asta inseamna sa-ti aduci cu buna stiinta balamucul in casa.

    Dincolo de asta, daca doar 1/3 din basarabeni doresc unirea cu Romania in timp ce jumatate se simt inca atasati de uniunea eurasiatica a lui Putin, eforturile Romaniei spre unificare ar trebui sa fie 0. Lasa-i pe oameni sa se bucure dupa pofta inimii de Maica Rusie si binefacerile sale. Majoritatea locuitorilor de azi ai Republicii Moldova ar fi oricum nefericiti in Romania. Ce sens are sa te agiti sa inghiti un teritoriu mare (consderand marimea Romaniei), cu o populatie ostila, controlat de mafioti si care mai are si distinctia de fi cea mai saraca tara a continentului? E ca si cum Romania s-ar chinui sa anexeze Cecenia – ca sa dau un exemplu extrem.

    Unica Datorie morala a Romaniei e sa ofere cetatenia romana etnicilor romani din Republica Moldova de azi. Adica a celor ~ 200000 ce se declara in acte de etnie romana si mai puitin celor ce se declara in acte moldoveni (in jur de 2 milioane!), rusi, ucraineeni, bulgari, etc. De asemena acordarea cetateniei romane trebue sa fie conditionata de cunoasterea limbii romane la nivel conversational. Conform constitutiei sale Romania e statul national si unitar al natiunii romane nu al celei moldovenesti, sau gagauze par egzamplu. Deci are obligatii fata de etnicii romani din afara tarii si cam atat.

    Da Republica Modlova merita sustinuta si ajutata de Romania atata vreme cat guvernarea de la Chisinau e una romanofila. Dar cam atat. Se va putea vorbi de un interes al Romaniei spre unire daca vom vedea macar 2/3 din moldoveni atrasi de ideea unirii. Si ciar si atunci ar trebui sa i se impuna Moldovei indeplinirea unor “criterii de aderare”, daca vreti. In lipsa acstor conditii unirea ar fi o prostie ciriminala care va secatui statul roman si va produce suferinte imense si inutile. Dupa cum spuneam la inceput, dragoste cu de-a sila nu se poate.

    • Harald spune:

      @Josef Svejk – există unele diferențe între R.Moldova și Cecenia. La fel cum Transilvania nu e Kosovo.

      • Vaida Voievod spune:

        Korekt!

        Dupe cum nici ardeleanul Svejk nu e moldoveanul Harald.

        Harald, eu va inteleg pe voi, moldovenii. Uniti-va intre voi daca vreti. Ca pe vremea lui Stefan Babanu’.

        Dar trebuie sa stii ca, in Ardeal, interesul pentru Basarabia e… cautam un termen care sa il exprime, dar nu l-am gasit.

        Pur si simplu nu exista. Imi pare rau sa ti-o spun, dar asta e situatia.

        • Harald spune:

          @Vaida Voievod – nu sunt nascut in Moldova, chiar daca am crescut in Moldova. Interesul pentru Basarabia e al natiunii in ansamblu, indiferent de parerea personala a unuia sau altuia. Uite ca Svejk a plecat cu tot cu parinti si copii din Transilvania. Crezi ca o prefera lasata sri-lankezilor? :)

          Majoritatea oamenilor nu gandesc in perspectiva, au atitudini viscerale, formate intr-o lume deja apusa. Dixit.

        • Harald spune:

          @Vaida Voievod – în Ardeal, odată ce stăpânirea maghiară a fost îndepărtată, iar foștii nobili au plecat în Ungaria și/sau Austria, au apărut o mulțime de ifose printre românii de-acolo, ca și cum ei ar fi creat civilizația acolo. Dar asta dovedește doar faptul că sunt româi autentici :) nu că ar fi creat ei civilizația.

  4. Ganymede spune:

    Sa fim rationali: Romania nu are ce oferi Rep. Moldova, cum nici Rep. Moldova nu are ce oferi Romaniei. Moldovenii vor prefera tot timpul UE (unde pot ajunge foarte usor si acum, datorita pasapoartelor romanesti). Pe de alta parte Romania s-ar alege cu probleme mari: scaune in Parlamentul de la Bucuresti pentru minoritarile rusa si gagauza (sau eventual chiar regiuni autonome asa cum este Gagauzia acum, ceea ce ar inflama si mai mult HarCov-ul), placute bilingve in rusa prin regiune, investitii masive de fonduri peste Prut pentru a contracara decalajul existent (asa in conditiile in care nici Romania nu sta bine la capitolul investitii).

    Rep. Moldova de fapt, nici nu cred ca isi doreste unirea cu Romania per se, ci doar si-a dat seama ca poate intrarea in UE printr-o unire cu Romania e mai usoara decat intrarea in UE prin aderare normala (adica atingerea unui nivel minim de standarde in diverse domenii).

    Cel mai bine e ca Romania si Moldova sa se intalneasca in UE candva, cand si Moldova va fi pregatita de aderare sau va avea circumstante favorabile (ca nici Romania nu a fost pregatita in 2007, dar a avut noroc).

    • Harald spune:

      @Ganymede – e ca și cum ai spune că Saxonia nu are ce oferi Bavariei. Iar povestea cu întâlnitul în UE e promovată de Berlin în favoarea Kremlinului. În lipsa reunificării, R.Moldova o să fie în continuare sub influența rușilor, cam cum e Austria astăzi.

      Pentru Austria există Tratatul de Înființare din 1955, de asta nu are voie să facă parte din NATO, dar pentru R.Moldova nu există o asemenea interdicție. R.Moldova e pentru România exact ce era RDG pentru RFG. Iar în anii ’70 și ’80 exact asta era marota sovieticilor: ”soluția cu două state germane”. Pentru că asta le convenea lor.

      • S. Diaconu spune:

        RFG si RDG da, dar cum se aseamana România si Moldova (Basarabia), fosta regiune a României, cu Saxonia si Bavaria, ambele regiuni ale Germaniei?

        • Harald spune:

          @S. Diaconu – Landul Saxonia e acela cu Dresden si Leipzig, era in RDG inainte de reunificare, asa se aseamana. Saxonia medievala era altceva.

    • Lucifer spune:

      Păi dacă UE se desfiinţează( ceea ce este destul de probabil….), atunci cum facem?

  5. Grigore spune:

    Problema se rezolva foarte simplu, daca s-ar dori:

    1) Un test mai serios de limba;

    2) Cenz de aflare/sedere fizica de minim 3 ani pe teritoriul Romaniei (cu asigurarea prealabila a dreptului la munca).

    Nimic nou sub soare.

    • Harald spune:

      @Grigore – bine că aduci sri-lankezi, dar pentru moldoveni vrei teste speciale. Testul din prezent e unul simplu: care a avut părinți sau bunici cetățeni români, se califică. Dar Kremlinul n-a spus nimic despre asta, așa e?

    • ion spune:

      Esti pe dinafara, ei sunt cetateni romani, fiindca nu le-a retras nimeni cetatenia la ocupatie. Procedura despre care zici tu functioneaza pentru acei care nu au parinti, bunici nascuti in romania mare, care sunt veniti in moldova dupa razboi. La fel se intampla cu acei din coloniile franceze, belgiene, etc. multi isi redobandesc cetatenia franceze, motivand ca ei s-au intors acasa in franta.

  6. observații spune:

    Moldova exista ca stat membru ONU, transilvaniile voastre din avortonul statal pe care vi l-ați făcut cu rușii, nu exista.
    Conform comunistilor, văgăuna si fundatura depopulata a Europei eliberată de ruși e mai importanta decât Moldova.
    Moldova nu are nevoie de voi ca sa existe si prospere, in noile condiții.
    (e posibil sa aveti soarta iugosclaviei vostre iubita si la un moment dat să faceti razboi cu moldova = razboiul cu uzurpatorii ungureni si hungrovlahi, amestecati cu serbi, bulgari, turci si arabi, maghiari si romi, va duce la desființarea republicii de la pașopt dar si a Romaniei ca stat!
    Daca mâine pierdeti moldova, automat pierdeti văgăunile si fundăturile alea,
    si veti fi atacati din toate părțile.

  7. orashu STALIN spune:

    Rusia lui Putin saboteaza si azi ROmania – cu maxima perversitate – din TRANS ilvanii inexistente, cu o existenta inferioara inca TRANS nistriei (deoarece n-au cum va sabota de acolo).
    Orasu Stalin si Autonomia Maghiara sunt creatii sovietice intru CTRL. Toate investitiile avortonului statal creat de rusi facute in vagauni si fundaturi depopulate si fara viitor fgiind intru SABOTARE din interior a avortonului statal creat de rusi.
    Cata legatura exista intre iohannis si orban – shefii avortonului statal multiplu membru creat de rusi – cu ROMANIA, NATIONALUL si Liberalul; tot atata legatura exista cu viitorul vostru ca stat si natiune EUROPEANA!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Denis Cenusa


Denis Cenusa

Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau, si cecetător la Universitatea din Giessen. Citeste mai departe


Carte recomandata

E randul tau

@adrian - trebuie neapărat să-ți spun un secret, acum, cât nu ne aude nimeni: numai progresimea ...

de: Harald

la "Din nou, despre sfidarea consensului științific: Cum a fost descoperit craterul de impact Chicxulub și, implicit, extincția non-darwiniană a dinozaurilor și altor specii"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

februarie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Ian    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)