Home » Fără categorie » Citesti:

Tipa respectivă left the company

Florentin Tuca august 29, 2013 Fără categorie
35 comentarii 7,106 Vizualizari

Relativ recent, am rugat un mai tânăr amic să mă ajute, pe ultima sută de metri, cu două bilete la o semifinală de Wimbledon (misiune imposibilă, ştiu…). Apelul meu era motivat de faptul că el mă mai salvase cândva, tot pentru un meci de tenis care se juca cu casa închisă, cu o invitaţie din partea sponsorului principal al turneului. Provocat de o asemenea jalbă, junele camarad, un artist extraordinar de talentat, inimos şi simpatic, mi-a promis că se va ocupa, dar s-a arătat cam sceptic. Era, într-adevăr, încercarea mării cu degetul. Ca dovadă, demersul lui a eşuat. Dar nu acest eşec este pretextul prezentei intervenţii, ci savurosul oftat cu care jovialul meu tovarăş îşi scuza ghinionul: „Today sper after lunch să primesc un răspuns from Lacoste. Rolex no way că tipa respectivă left the company. Revin.”

Este mesajul (sută la sută autentic, salvat la „memorabile”) de care mi-am amintit zilele trecute, cu prilejul unei aprinse polemici într-un grup de prieteni, dispută care a plecat de la îndemnul cuiva de a „gugăli” după nu mai ţin minte care informaţie (sau „gugălui”, în ambele variante cu accent pe „i”, dar nu-mi amintesc varianta…corectă). Crâcneala mea împotriva unui asemenea (astăzi) simpatic barbarism a fost imediat taxată de tabăra adversă, încropită ad-hoc şi majoritară, ca fiind „conservatoare”, „puristă” şi chiar „făţarnică”. Îmbrăţişând pătimaş adevărul că limba este „un organism viu” şi certitudinea că „engleza a câştigat războiul cu franceza şi s-a impus ca supremaţie mondială”, combatanţii echipei adverse şi-au etalat cu fervoare incontestabilele premise: limba a evoluat şi se va transforma mereu; importurile de cuvinte şi expresii nu-s o noutate; neologismele aduc întotdeauna un aer de prospeţime şi savoare; până să fie confirmată de academicieni, utilitatea unui împrumut lexical sau a unui transfer definitiv rămâne să fie validată tocmai de utilizatorii limbii; şi, în definitiv, limba nu poate şi nu trebuie să opună rezistenţă globalizării. Dezbaterea a fost captivantă, iar argumentele şi contraargumentele, extrem de interesante. Le evoc nu ca finale concluzii scrise în contra amicilor mei, ci pentru a încerca să transfer această polemică în spaţiul public sau, dacă provocarea nu ţine, să cer măcar intervenţia unui lingvist care să ne ajute în dezlegarea misterioasei enigme romgleze (ce-ar zice oare doamna profesor Rodica Zafiu?…).

Avem, aşadar, pe de o parte, tabăra „liberală” care găseşte că „gugăluirea” sau „datul cu un search” (şi alte neologisme ori expresii similare) sunt fenomene tolerabile pentru argumentele expuse mai sus (în mod nelimitativ, evident).

În ceea ce mă priveşte, despre perspectiva strict ştiinţifică asupra importurilor masive de englezisme în limba română, nu am o părere temeinică şi nu îmi permit să mimez competenţe de lingvist. Ca simplu utilizator al limbii însă, ceea ce mă preocupă sunt  trei temeri: 1.importul inutil, preferinţa pentru cuvinte care au un corespondent cu sens similar în româneşte, 2 ritmul extrem al acestor transformări (chiar şi în cazul acelora pe care un for ştiinţific le-ar declara tolerabile) şi 3. raportarea la limba română a generaţiilor de copii şi adolescenţi. Le iau sistematic.

1. Nu pledez împotriva aterizărilor în limba locală a cuvintelor care se integrează natural, a termenilor care au rostul de a atribui sensuri inexistente în comunicarea băştinaşă, a efectelor umoristice, a vorbelor care au o consistenţă ori rezonanţă mai mare în original decât în traducere, a jargonului tehnic sau ştiinţific (şi eu trimit „e-mailuri” şi nu „mesaje electronice”, după cum „forwardez” şi nu „transmit cuiva un mesaj primit de la altcineva”). Obiecţiunea mea vizează însă alte aterizări: pe cele forţate sau chiar  prăbuşirile peste limbă a unor ozeneuri lexicale care te lasă… fără cuvinte. Bunăoară, am auzit personal de preferinţa cuiva pentru cafeaua „cu milk” şi, în alt context, mi s-a spus în faţă că e foarte „enjoyable să run pe plajă”. Am contacte cu mediul de afaceri autohton şi aş putea oferi sute de exemple similare din limbajul dezvoltat de aceia care lucrează în mediul corporatist. Totuşi, nu cred că are sens (nici măcar pentru aceia pentru care „face sens”): mesajul reprodus în debutul intervenţiei mele este simptomatic pentru romgleza în care vorbesc mulţi oameni de afaceri, bancheri, brokeri, avocaţi, finanţişti, consultanţi de toate felurile şi, în special, adolescenţii generaţiei Facebook. Nu mai insist cu exemple şi pentru că tema nu e nouă (îmi amintesc de o excelentă intervenţie pe subiect a domnilor Pleşu şi Liiceanu într-o emisiune de televiziune).

Dar ce e rău în asta?, va întreba tabăra adversă. Asta e, limba e vie, maleabilă şi fungibilă. În plus, vor contraataca ei, avem sute şi sute de preluări de cuvinte care aveau corespondent în limbă în momentul adopţiei lor: de ce am acceptat, ca exemplu dintr-o mie, să dăm „mită” când puteam oferi asimilatele turcisme „ciubuc” şi „bacşiş”, de ce preferăm să plătim „taxe” când, pe vremuri, scăpam cu o simplă „zeciuală”, de ce oferim„atenţie” şi nu „peşcheş”, de ce „impozite” când „birul” era acceptabil?  Eeee?…Poate că peste câţiva ani vom bea milk în loc de lapte şi vom rănui în loc de a alerga, care-i necazul?

Aş răspunde că nu exclud ca peste ani, la limită, când aceşti viruşi lexicali se vor fi transformat în anticorpi, o să mă folosesc şi eu de ei. Până atunci însă, dacă o viaţă întreagă am mâncat ciorbă de perişoare şi sărmăluţe, n-aş contribui la popularizarea supei la plic şi a semi-preparatelor. Ca să închid primul registru, a refuza să participi la realizarea acestor înfieri de cuvinte şi structuri gramaticale de-a valma, cum s-o nimeri, este, cred eu, o formă de protest de ordin estetic şi o expresie de respect pentru limba română. Dacă sună bombastic, să-mi fie cu iertare.

2. Să admitem, de dragul discuţiei, că vivacitatea limbii este principiul primordial şi că mormăielile mele sunt vetuste şi naşpa. Că legiuitorul suprem al gramaticii este însuşi Vorbitorul, iar cafeaua cu milk este mai gustoasă decât cafeaua cu lapte (sau, cel puţin, sinonimă). Intr-o asemenea situaţie, mă văd nevoit să mă retrag într-un alt tranşeu: galopul necontrolat (incontrolabil?…) al metamorfozelor şi efectul potenţial bulversant asupra limbii al acestei gonete nebune. Viteza asta de Formula 1  îmi aminteşte de răspunsurile unor înţelepţi ai planetei (filosofi, cercetători, profesori, scriitori) la provocarea de anul acesta lansată de platforma Edge org.: „Ce ar trebui să ne îngrijoreze astăzi?”(„What should we be worried about?”)[1]. Stimulat de interesanta anchetă, unul dintre intervenienţi, David Gelernter, cercetător ştiinţific la Universitatea Yale (SUA), se arăta preocupat şi uluit de un mare paradox: într-o epocă a ultra-comunicării, în care şi sfera, şi atmosfera, şi stratosfera sunt înţesate de cuvinte, cel mai vulnerabil devine însuşi cuvântul. El îşi pierde din consistenţă, se desubstanţiază sub povara îngrămădelii de termeni, concepte şi sensuri (prescurtările şi emoticoanele abundente din mesajele adolescenţilor sunt deja un simptom al îmbolnăvirii limbii, dar revin la această faţetă a subiectului la punctul 3). Potrivit profesorului Gelernter, nestăvilita foame de cuvinte a internetului creează o globală devalorizare a cuvântului însuşi („the internet’s insatiable demand for words creates global deflation in the value of words.”), iar studenţii de astăzi sunt, conform studiilor şi sondajelor, mult mai puţin înzestraţi cu abilitatea de a scrie.[2] De altfel, foarte multe din îngrijorările exprimate de renumiţii intervenienţi sunt legate de alterarea comunicării într-o epocă a comunicării şi de uciderea răbdării de atâta nerăbdare[3]. Şi, ca să revin la oile mele, preiau din semnalele de alarmă ale somităţilor citate şi mă tem că beţia de cuvinte importate fără licenţă ar putea îmbăta limba română. Şi, pentru că mă refer la ritm, una e să mă bucur de o beţie pe cinste, gustată pe îndelete şi asimilată intergral şi cu totul altceva să-mi torni pe gât, pe nerăsuflate, un litru de wiskhy. Beţie de cuvinte, riscul de a trânti limba într-o argotică şi romgleză comă alcoolică. Riscul de a îmi înghiţi limba.

3. Copilul meu de clasa a şaptea mi-a arătat recent un schimb de mesaje între colegi. Am rămas, din nou, fără cuvinte (e drept că mesajul, deşi lung, nici nu prea avea cuvinte): prescurtări bizare, emoticoane bară la bară, diacritice abandonate, invenţii ortografice în căutare de brevet, litere în carambol, silabe încrucişate: dak, shi, thu, nush, cmf, OMG, mi.am, LOL, dnd, cmz, ily. Aşa e cool, tati. Mesaje laconice şi eliptice, în frondă faţă de generaţia părinţilor demodaţi, în criză de grai şi criză de timp, călcându-se în heroglife, înghiţind termenii şi sorbind duhul cuvintelor. Un limbaj morse în variantă contemporană în care emoţiile (pozitive sau negative) nu trebuie exprimate prin vorbe adecvate, ci prin simplificatoare semne grafice. Mi se va riposta, cu oarece temei, că nu-i bai, că e amuzant, pardon, fun, că aşa-s ei, mai ghiduşi, că argoul există de când lumea, că limba-i vie, că îşi trăieşte şi ea postmodernismul ei, că hâr, că mâr. N-ar fi grav dacă păsăreasca generaţiei Twitter ar fi o joacă adolescentină, dezvoltată ca alternativă paralelă cu limba literară, bună ocazie de comunicare rapidă şi distractivă. De acord că dacă asta e cheia în care trebuie să traducem limba adolescenţilor, îngrijorarea mea e nejustificată. Mă tem însă că nu e întocmai aşa şi am temerea că limba română vorbită de tînărul mediu de astăzi e afectată de o cronică laringită, iar cea scrisă, de crampe în degete.

M-aş bucura sincer să mă înşel şi să fiu contrazis cu temei. Spun asta pe emoticon de onoare!

(articol apărut în Dilema veche)

___________________________________________


[1] www.edge.org/responses/q2013

[2] David Gelernter, Worry About Internet Drivel www.edge.org/response-detail/23866.

[3] Nicholas G. Carr, The Patience Deficit. www.edge.org/response-detail/23721

Autorul citează, de altfelanalize care demonstreză nerăbdarea noastră în continuă inflaţie. De exemplu, în 2006, potrivit unui faimos studiu realizat de o reţea de magazine on-line, un cumpărător va abandona o ofertă a cărei pagină electronică se deschide în mai mult de patru secunde. Ei bine, se pare că  „regula patru secunde”, a fost înlocuită astăzi de „regula un sfert de secundă” : studii realizate de Google şi Microsoft atestă că pagina electronică a ofertei este abandonată astăzi dacă nu se deschide în 250 milisecunde (practic, cât ai clipi din ochi).

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "35 comments" on this Article:

  1. viorel spune:

    Ce de mai “neologisme” intalneam ca avocat la “marile case de avocatura” :”focusarea atentiei instantei”; ” sentinta copy paste”; “violarea privacy”; “locatia in care sa afla”; “cas(h)ul zilnic din casa de bani” …. etc.
    “Raman perplex” de metamorfozarea constiintelor gramaticale si literare, la dvs. …. . Demn de admirat, zau asa … .

  2. sile spune:

    Basically… sunt 100% de acord.

  3. Citizen roman spune:

    Sunt absolutely de acord cu dvs. Mr. Tuca :)
    Lasand gluma la o parte, situatia e realmente trista avand in vedere ca avem pe de-o parte oamenii cu scoli inalte si pozitii importante in corporatii multinationale, care exagereaza cu importul de cuvinte din engleza iar pe de alta parte avem masa de adolescenti picati la bacalaureat dar iubitori de Facebook, Yahoo messenger etc care schingiuie limba romana cu abrevierile si semnele lor grafice (na, ca n-am zis emoticoane!). Oare ce ne rezerva viitorul?

  4. Hantzy spune:

    ” Today sper after lunch să primesc un răspuns from Lacoste. Rolex no way că tipa respectivă left the company. ”

    Adicatelea prietenul a folosit diacritice romanesti intr-o fraza altoita englezeste? Sau a intervenit, totusi, autorul?

  5. Peter Manu spune:

    Excelent articol.

    Am auzit romgleza la ea acasa, predand anul trecut la o universiatet din Romania in cadrul unui program Fulbright. Toti cursantii aveau doctorat si erau cadre didactice universitare. Toti indicasera cunoasterea “foarte buna” a limbii engleze.

    De fapt, nici unul nu stia engleza. Puteau intelege texte de specialitate scrise in aceasta limba, dar nu o putea vorbi fluent. Mai grav era faptul ca nu se putea exprima in scris in engleza fara greseli penibile de vocabular, acord gramatical si constructie. Pur si simplu, nu aveau “simtul” acestei limbi. Nu era de mirare; “invatasera” limba numai in cadrul orelor de clasa din liceu.

    Dar stiau romgleza, pe care o vorbeau fara nici un fel de ghilimele imaginare (ex. “First, boldeste itemii si dupa printeaza draftul”).

    Romgleza denatureaza limba romana si creeaza impresia cunoasterii englezei. Impreuna, aceste efecte duc la scaderea inteligentei lingvistice, capacitatii de comunicare si competitivitatii.

    • Ela spune:

      La un excelent articol,un excelent comentariu,felicitari domnilor!
      Imi permit sa adaug o observatie personala (careia nu-i dau valoare de regula,evident!),si anume ca persoanele care nu stiu sa scrie si sa vorbeasca corect limba romana,nu stapanesc veritabil nici alte limbi!

  6. Despera spune:

    Dvs. iubiti limba si cuvintele , se vede asta din fiecare text (mereu o placere sa-l citesc) si presupun ca asa si vorbiti. Nu prea multi o mai fac, e demodat si apoi traim in vremuri in care atitea sint permise. Este intr-adevar un fenomen… care spune multe nu doar despre timpurile pe care le traim (nerabdarea noastra distruge mult din ceea ce ar putea fi frumos in viata) , dar si despre noi atit ca popor , cit si ca individualitati. As mai spune ca tinerii nostrii , sigur cel putin o parte, dar destui cred, nu doar ca ‘reinventeaza’ limba scrisa (am pus ghilimele pentru ca nici macar nu este nimic original in asta, din pacate doar gregaritate), dar o uratesc si pe cea vorbita si nu doar prin jargon , dar si prin ton . Inainte aveam dialecte, fiecare cu dulceata lui, acum avem sunete care nu plac auzului , care ranesc nu doar urechea dar si spiritul (cel putin al unora dintre noi). Ca sa nu ma intristez mai rau, voi mai spune doar ca in ceea ce il priveste pe mai tinarul dvs. amic, cred ca are totusi scuza ca atunci cind scrii sms-uri de multe ori e mai usor s-o amesteci cu engleza pur si simplu pentru ca scrii mai repede mesajul si apoi e asa, ca un mic rasfat ca intre persoane care sa zicem asculta si apreciaza aceeasi simfonie ( in loc sa scrii ” Rolex luati-va gindul….” scrii mai usor “no way” samd).

  7. Sergiu Simion spune:

    Sincer, nu cred ca va poate contrazice cineva ! Tema este extrem de interesanta , dar pentru o revista lingvistica, pentru profesorii de limba romana de la liceu si/sau scoala generala , pentru parinti, pentru copii, pentru bunici, etc.,etc.
    In ceea ce ma priveste , sincer vorbind, ma asteptam de la dvs sa comentati un fapt social cu adevarat important prin semnificatii si consecinte cum ar fi :

    ŞOC ÎN AVOCATURĂ:
    Doru Boştină, liderul pieţei, exclus din profesie
    ( http://www.zf.ro/zf-24/doru-bostina-liderul-pietei-exclus-din-profesie-11275997 )

    Acest fapt l-ati fi putut analiza prin cunostintele si competentele dvs mult mai bine decat ar fi facut-o de exemplu un lingvist care ar incepe sa scrie despre domeniul juridic.
    Dvs in schimb ne delectati cu “babele romgleze” care se piaptana in timp ce tara in care ele joaca tenis , arde : „Today sper after lunch să primesc un răspuns from Lacoste. Rolex no way că tipa respectivă left the company. Revin.”

    Perfect, intelegem cu totii ca limba romana este in pericol de moarte , dar poate ca in acest caz ar fi trebuit sesizata direct Academia Romana , nu credeti ? :) )
    Nu de alta, dar chiar pe frontispiciul acestei platforme citim :

    ” Nu publicam eseuri sau critica literara.”

    Cum exceptia confirma regula si poate mentine algoritmul stabilit, probabil ca un lingvist va aborda cat curand si subiectele tari din domniul juridic , deci echilibrul ontologic si social va fi ,ca intotdeauna, restabilit. :) )

  8. euripide spune:

    lol.eu zic ca i super okay.in news uri si breaking news uri se intrec comunicatorii cu doctorate si resume uri beton in timp ce ne dezvaluie the state of the population !
    sa facem si sa dregem. dupa un training, in care invata abc-ul corporatist, cu care sa si apropie clientul si sa si atinga target-ul, capetele spalate devin cool-e. modalitatea contemporana (snobism) de a epata. nu mai articuleaza cuvinte ci transmit in eter emoticoane si sabloane. deformare si infantilizare. sunetele pianului/viorii au fost inlocuite de rigieli si tinguieli (manele), melodicitatea limbajului uman de gesticulatia electronizata a cyborgului. charlie chaplin in “modern times” vede suruburi si n nasturii hexagonali.lol.

  9. smaranda spune:

    Desi vorbesc curent trei limbi este foarte greu sa pastrezi acuratetea unei limbi. Asa ca in familie vorbim numai romaneste (cu corectiile corespunzaoare cind sint importuri). Celelate limbi au atentia lor corespunzatoare. Cuvintul potrivit are efectul unui glont, poate fi devastator. Dar tot cu un cuvint potrivit poti detensiona o situatie dificila. Cea ce nu trebuie uitat este ca vocabularul si dictia arata laturi ale personalitatii pe care nu le poti acoperi cosmetic.

  10. Barbara spune:

    De ce trebue sa fii si matale politist lingvist intr-o societate (cu trecut tiranic) in care Limba e Controlata si Impusa de Sus in jos si in care Lexicgrafii sunt salariati guvernamentali.
    Primo. Lasati ;limba sa se dezvolte liber iar cei ce folosesc limba Romana sa fie singurii ce vor hotari ce simboluti decid sa foloseasca si ce simboluri nu. Ce va face sa credeti ca dumneavoastra cunoasteti mai bine decit ceilalti ce cuvinte sa foloseasca si ce cuvinte sa fie interzise sau romanizate.
    Aratati-mi o limba pura si am sa imi cumpar palarie sau aratatimi cum limba Romana de azi e similara Romanei din trecut si am sa va intreb eu de ce fostii politisti lingvistici din trecut (cu siguranta ca dumneavostra nu sunteti primul sau singurul ..I-l exludem pe Domnul Tismaneanu care nu poate pretinde expetiza sau cunoastere in domeniu) au esuat atit de mizerabil in purificarea Limbii Romane.
    In Final: Lasati ca limba sa se dezvoilte liber si lasati ca Romanii sa foloseasca orce symbol simt ei de cuvinta ca e cel mai efficient in exprimarea unor idei sau concept indifferent de complexitatea lor; iar dumneavoastra scriti un alt article despre importantaLibertatii Lingvistice.
    Daca am efensat pe careva, I-mi ce scuze.

    • Ela spune:

      Barbara,imi permit o sugestie:atunci cand criticati (aveti toate drepturile sa o faceti,evident!) un articol care pledeaza pentru un anumit standard al limbii romane,fiti atenta la ortografia dvs si rectificati-va greselile (ceea ce nu ati facut aici!),altfel,interventia dvs are sensul exact contrar a ceea ce doriti sa transmiteti…

  11. Cri spune:

    Si eu cred ca limbile sunt organisme vii si este normal sa se modifice in timp. Singura problema pe care as vedea-o este nu ca se importa masiv cuvinte din engleza- la urma urmei, daca s-ar importa complet engelza, nu ar fi o nenorocire, limba engleza este chiar mai nuantata decat romana. Ci ca romgleza este un hibrid destinat comunicarii simpliste, iar daca, totusi, aceasta este suficienta pentru comunicare, inseamna ca, de fapt, oamenii nu mai au lucruri mai subtile de comunicat (acestea au nevoie automat de subtilitati echivalente in limbaj ) si asta pentru ca si gandirea lor este simplista.
    Pe de alta parte, zic ca sa nu ne grabim cu concluziile. Si eu folosesc romgleza (bine, nu chiar la nivelul din exemplul dat), si folosesc foarte mult emoticoanele – si asta nu pentru ca mi-e lene sa scriu (le folosesc si cand descriu ceva mai in detaliu) ci pentru ca sunt o completare – daca as zambi spunand un lucru, il si scriu si atasez si un smiley la sfarsit. Probabil ca foarte multi fac acelasi lucru – folosesc un limbaj diferit in functie de context.
    Ce efect vor avea aceste lucruri pe termen lung, ramane de vazut. Parerea mea este ca mereu vom gasi pe cineva cu care sa putem purta o discutie complexa, nuantata, chiar presarata fiind cu importuri din engleza. Tot asa dupa cum cu unii oameni nu am putea avea aceste discutii, indiferent cat de pura ar fi limba pe care o folosesc acestia.
    Cei capabili si doritori sa aduca argumente care tin de diferente mai subtile dintr-un domeniu, oricare ar fi el, sau sa faca descrieri detaliate si nuantate vor fi capabili sa o faca, extragand cuvintele de care au nevoie din oricare din limbile pe care le cunosc. Iar altii nu vor putea face oricum acest lucru, chiar daca vorbesc o forma cat mai pura a limbii. Asa ca eu cred ca, probabil, limba romana va suferi o transformare, asa cum s-a mai intamplat de-a lungul vremii. Dar discutiile, comunicarea, vor ramane aceleasi – oricare ar fi forma viitoare a limbii romane, ea isi va indeplini la fel de bine rolul ca si pana acum :)

    • Peter Manu spune:

      Exista insa pericolul (sau sansa) ca o masa critica de importuri din engleza sa transforme romgleza dintr-un jargon (comunicare intre initiati in Romania) intr-un dialect al englezei (asa cum creola este un dialect al francezei). Vazuta in acest fel, romgleza ar fi un instrument de comunicare cu cei care vorbesc engleza sau alte dialecte ale ei.

      • Barbara spune:

        Romanii si vorbitorii de Limba Romana nu sunt chiar atit de idioti (considerati de asa zisa elita) sa schimbe acest mijloc de comunicare numit Limba Romana asa simplu cum e el cu un sistem mai simplu sau mai primitiv si sa se sinucida ca natiune si cultura?. Chiar credeti ca acest popor care a indurate miilenii in conditii extrem de vitrege create nu numai de catre alte culture vecine ci si de de catre liderii politici si de asa zisii luminati proveniti din ridurile acestui popor.
        Daca istoria e un indicator al viitorului atunci nu vad nici un motiv de ingrijorarae deoarece istoric; poporul Roman au luat decizii corecte chiar si in materie de achizitie lingvistica atita timp cit nu au fost tiranizati de destepti si iluminati in functii politice sau de influenta.
        Chiar atunci cind romanii adopta simboluri tuganesti la care sunt expusi o fac din practicalitate si din eficienta lingvistica iar limba tiganilor a fost singura expunere a lor. Odata ce vor apare si alte alternative lingvistice acelasi popor si aceiasi oameni vor schimba acest mijloc de comunicare si aceste simboluri imprumutate de la tigani pe unele mai eficiente iar la acest capitol nimic nu poate substitui Linba Engleza indifferent daca vrei dumneata sau nu.

  12. Gonorix spune:

    La inceput era cuvantul … si cuvantul era la Dumnezeu !!!
    Deci cuvantul, facatorul cuvantului … e si el demiurg, e important … are detenta… te brenduieste, te reprezinta … te baga in rahat … sau parafrazand un cantec “cuvantul te ridica, cuvantul te doboara, cuvantul iti da viata, cuvantul te omoara ”
    Cuvantul, si mai ales cuvintele te exprima pe tine ca vorbitor si per sau scriitor.
    Eu personal am inventat un cuvant, un verb: a erona – eu eronez , tu eronezi, el ea eroneaza, noi eronam, voi eronati, ei ele eroneaza.

    Cocacolizarea limbii romane ( cocacolizare e un frantzuzism) e o realitate pe care nu o putem combate ci doar rafina, spre castigul capacitatzii de exprimare.

    Nu cred ca trebuie sa ne panicam cand crocofantzii (specie identificata de her Plesu) de tip corporeit spun milc ( iar nu milk!!! ) la secretzia glandelor mamare , si nici macar cand profesorul de limba romana o sa le explice copiilor ca H2 O se numea in limba strabunilor “apa”.

    Nu vreau sa termin inainte sa va reproduc definitia de dictionar din 1916 a onaniei “Vitziu rushinos, daunator sanatatzei, constand in acea ca membru viril este scuturat chiar de catre titular”. Deci din economia textului se vede ca femeile nu aveau drept de vot….

  13. eu****** spune:

    Excelent articol!

    Maine, 31 August este Ziua Limbii Romane!
    La Multi Ani!

  14. vasile spune:

    „Today sper after lunch să primesc un răspuns from Lacoste. Rolex no way că tipa respectivă left the company. Revin.”
    Eu as fi luat formularea respectiva in gluma, sau as fi considerat-o drept o scalambaiala simpatica asa cum ne mai permitem intre prieteni sa nu fim mereu (sau aproape niciodata) sobri. Continutul de impuritati este atat de mare incat este imposibil sa nu fie voit exagerat, cu intentia de a face haz.
    Este destul de grav, insa cand in ocazii serioase, se utilizeaza termeni care au corespondent foarte bine nuantat in limba romana, dar utilizatorul recurge la acestia numai pentru a se scoate in evidenta, eventual pentru a poza in emancipat. Sunt unii revoltati ca in comentariile postate pe forumuri nu se folosesc diacritice si nici nu mai baga de seama daca comentatorul pe care il critica a exprimat o idee de valoare sau nu, iar altii, chiar si pe aici, fac critica pe teme gramaticale dar distribuie fara sens logic cratime in cuvinte. Deci va fi intotdeauna de discutat o balanta intre forma si fond.
    Daca tot s-a atins subiectul eu as mai adauga o tema: nu avem un vocabular atat de cuprinzator ca sa ne putem permite traducerea unor texte din engleza in romana, cu cuvintele existente; este evident ca trebuie sa le adoptam pe cele din limba originala. Dar facand aceasta, trebuie sa ne asiguram ca cei care asculta sau receptioneaza mesajul sa inteleaga exact acelasi lucru cu cel pe care am vrut sa-l exprimam. Vorbesc din experienta de circa 20 de ani de cand tot traduc texte tehnice in care trebuie sa inlocuiesc un cuvant din engleza cu o definitie, deoarece nu-mi permit de la inaltimea mea sa creez sau sa introduc un cuvant nou; acesta va avea o arie de raspandire exact cat aria textului tradus.
    Cum facem aceasta imbogatire a limbajului? Cineva zicea mai sus: lasati limba sa se dezvolte, organism viu, … samd. Dar nu stiu daca e o solutie. Daca nu un politist, macar un arbitru tot ar trebui sa existe. O fi Academia care din cand in cand ne spune cum trecem de la i la a si invers (ma scuzati, tastatura mea nu intelege diacritice!)? Dar pe ei, pe academicienii autorizati, cine-i invata ce cuvinte sa foloseasca

    • Constantin Negruț spune:

      Subscriu! Limba Engleză este, la fel ca și Limba Română, mai mult decât un limbaj. Ea trebuie corelata cu cultura din care provine pentru a nu denatura mesajul.
      Inclusiv engleza cea avid împrumutata suferă de aceeași sărăcire, desensibilizare a limbajului.
      Dincolo de ridicolul evident al împrumutului de dragul limbajului cu iz fasonat, problema e cât se poate de serioasa dacă stam să analizăm importanța limbajului în dezvoltarea intelectuala și psihoafectivă.

  15. Ela spune:

    Va multumesc,dle F.Tuca,pentru abordarea acestei PROBLEME DE IDENTITATE NATIONALA (pentru ca de asta este vorba!!!),pe care ne-o propuneti prin acest remarcabil articol!
    Evident ca limba romana,ca oricare alta,evolueaza permanent,pentru a permite vorbitorilor sa se inteleaga intre ei atunci cand isi exprima gandurile,aspiratiile,sentimentele,etc,in perfect acord cu ei insisi,dar si cu lumea in care traiesc,la randul ei in permanenta miscare.
    Acestea fiind spuse,si libertatea de expresie asigurata tuturor,ca sa continuam sa dispunem de acest tezaur unic care este limba romana,trebuie deja sa o consideram ca atare,ori nu e cazul!
    In Romania de azi,tot ce-i local,e de calitate indoielnica,mediocru si fara interes,noi,romanii n-avem nimic de invidiat,tot ce admiram vine “de afara”!
    Aceasta mentalitate,de altfel detestata cordial de americani sau francezi,care respecta mai degraba sovinii decat cei care se rusineaza de propriile origini,este practic renegarea identitatii noastre nationale,un fenomen incurajat printr-un sistem de educatie falimentar!
    In limba,acest fenomen se traduce printr-o introducere masiva de cuvinte straine,chiar si acolo unde exista suficiente sinonime conforme,adica de-a valma!
    Rezultatul este,nu doar patetic dar si de un ridicol absolut,asa cum foarte bine este exemplificat in articol,sau in comentariul dlui Peter Manu.
    As dori insa sa ridic aici o alta problema care provine din englezirea limbii romane,si care are consecinte extrem de daunatoare societatii in general:generalizarea tutuirii in spatiul public,asa-zis oficial,de ex:pe usi scrie “trage/impinge”,in campanii electorale,de orice culoare ar fi ele,citim lozinci de genul “tu alegi,tu decizi,vino la noi ca-ti dam…etc”,publicitatile folosesc in totalitate in acelasi mod “cool” de exprimare,etc.
    Mi-e teama ca intr-un viitor apropiat vom fi surprinsi de amploarea consecintelor nocive care vor decurge din acest “detaliu”,pentru simplul motiv ca,daca in limba romana exista de secole pronumele “dumneavoastra”,este pentru ca acest mod de exprimare obliga la un respect si la o curtoazie(afisate,macar!),in contextul unui popor care nu pare prea predispus la asta…

    • Barbara spune:

      Limba Latina a devenit morfa si a fost inlocuita de Italiana fara sa dea Italienilor criza de identitate iar acelasi lucru se poate spune si despre substituirea limbii la Greci iar o multime de socieati au adoptat Limba Engleza (cu variatii) ca limba nationala cu o oarecare usurinta.
      O multime de limbi nu au adoptat un system de criere si se transmit prin traditia orala iar variatiile lingvistice difera de la bordei la bordei si de o gereratie la alta iar aceste culturi au rezistat si inca rezista timpului. Aproximativ anual o cultura dispare si odata cu ea dispare si limba, deoarece limaba e componenta a Culturii iar inafara de Esperanto nu exista limba fara cultura.
      Daca priviti mai cu atentie Limba Romana o sa observati ca e extrem de diferita de Romana din trecut, cu toate aceasta poporul Roman a supravietuit bine merci si nimeni nu e nostalgic dupa limba Romana veche iar mai mult decit atit in viitorul nu prea indepartat Limba Romana va fi diferita de limba Romana actuala.
      Cum va arata Limba Romana in o suta de ani sau daca va mai exista e un exercitiu de imaginatie si de perspectiva dar nu trebue sa va pierdeti somnul sau sa dati acatiste ci sa rationalizati si sa imbratisati schimbarea culturala si odata cu aceasta evolutia lingvistica fara sa va puneti dea curmezisul.
      Uitativa la Engleza Americana care asimileaza simboluri din toate limbile si disalectele de pe glog ca un aspirator si nimeniu nu isi pune problemele dumneavoastra.
      OK se schimba limba Romana…hai sa avem o alta bere.

      • Ela spune:

        Barbara,am citit cu atentie interventia dvs,care-mi inspira cateva intrebari,pe care mi le pun si vi le pun:
        -Ceea ce este la moda avantajeaza pe toata lumea?Trebuie sa imbracam obligatoriu haine noi,ca sa ne simtim bine,sau sa fim eleganti…?
        -Schimbarea este automat echivalenta cu progresul?
        -Ca sa fim in rand cu lumea,trebuie sa reproducem ceea ce fac aceia pe care-i admiram?Si daca la noi rezultatul e ridicol,e indicat sa persistam…ca sa nu fim retrograzi?
        E clar ca avem doua viziuni diferite despre evolutia limbii romane,si ca dvs aveti deja certitudini in privinta “normalitatii” fenomenului…Ce pot sa adaug?Sa fie cat mai putini oameni care sa va impartaseasca ideile,si cat mai multi care sa le combata!
        Mi-e greu sa cred ca expresii de tipul “sa printuim,sa ne focusam”,etc.,sunt considerate altceva decat pure dovezi de ignoranta si de mediocritate galopanta,se pare insa ca numerosi vorbitori se mandresc cu ele….
        Ceea ce consideram ca ar fi efecte colaterale,momentane si reversibile,ale deschiderii Romaniei catre lume,par a se instala durabil si a se transforma in tentacule care imprizoneaza mintea oamenilor in neo-stereotipuri,adica se inlocuieste o inchisoare comunista de 40 de ani,cu o dependenta fata de capitalism pentru perpetuitate !Asta,da,alegere inteligenta!

        • Barbara spune:

          Am sa incerc sa raspund la ace4stew intrebari.
          Nu te obliga nimeni sa folosesti anumite simboluri lingvistice iar atit tu cit si eu nu folosim o multime de truvialitati cu toate ca acestea ezista deja in lexicon iar multi altii le folosesc.
          Schikmbarea lingvistica e un process evolutiv natural ce are loc de la dezvoltarea graiului uman si nu va inceta deoarece are loc atit in cadrul unei culture sau a unei comunitati cit si la niver intercultural.
          Modele de care vorbesti tu sau Faduri sunt deasemeni component a procesului social si deasemeni e ceva natural si normal iar daca nu vrei sa fii in clic sau sa faci parte din trend e dreptul tau atita timp cit nu le interzici celorlalti sa fie la moda sau sa fie diferiti.
          Nu stiu ce intelegi tu prin progress dar schimbarea e deasemeni un prices evolutiv natural oemenilor iar unii dintre noi sunt mai rezilienti la schimbare decit altii. Personal cred ca notiunea de progrea a devenit cuvint murder datorita adopratii lui de catre extrema stinga “comunisti, fascisti, nazisti, socialisti, progresiti, liberali) devenind sloganul lor ideologic.
          Imtarea e una din metidele de invatare la oameni “imitation is the best form of flattering” si bineinteles a rolului model sau a idolului pe care noi incercam sal emulam si nu e nimig gresit cu acesta, si ca si tu faci acest lucru chiar daca nu te poti observa.
          Ela, sunt o multime de lucruri ce nici mie numi plac dar asta nu inseamna cda trebue sa le interzic celorlalti atita timp cit nu ma afecteaza pe mine direct.
          E indicat ca atunic cind scrii ceva si cind ai opinii mai tari sa cunosti subiectul sau fenomenul altfel nu faci decit sa te pui dea curmezisul.
          O zi buna.

  16. George Gafencu spune:

    Probabil ca un roman american ar fi categoriti in limba engleza fraza respectiva ca fiind “romanglish”, ca o parodie dupa termenul “spanglish”.

    Desi locuiesc peste ocean de peste un deceniu, nu am ajuns sa folosesc astfel de formulari, desi am vazut oameni care le folosesc prin comunitatile romanesti.

    Inteleg situatia in care unii termeni tehnici in limba engleza sunt mai greu de exprimat in limba romana. Unele cuvinte din limba engleza sunt aproape imposibil de tradus in limba romana (de exemplu verbul “commit” poate fi tradus greu ca fiind “a se angaja sa”, insa nici perifraza asta nu este perfecta depinzand de context).

    Insa sa folosesti termeni englezesti cand termeni romanesti sunt perfect la indemana, asta nu este de acceptat in nici un fel de circumstanta.

    Parerea mea sincera pentru o persoana care foloseste un astfel de jargon este ca vrea sa transmita un mesaj, constient sau nu. Un psiholog ar spune ca o persoana cu un astfel de jargon incearca sa se distanteze de realitatile romanesti, ca incearca sa arate ca a devenit altcineva si nu prea mai are de a face cu romanii sau limba romana, in conditiile in care o astfel de persoana s-a nascut si fost educata la nivel cel putin liceal in Romania, si nu ar avea un motiv logic sa foloseasca un astfe de jargon, care are echivalentul numi in pidgin-ul chinezesc.

    • Ela spune:

      Care ar fi motivele reale ale tendintei unui individ de a marca o distantare fata de Ro,si a intentiei de a demonstra ca a devenit o alta persoana,daca nu,aceea ca ARE O PROBLEMA cu faptul ca e roman?Exista insa cai mai eficiente decat schingiuirea limbii romane:renuntarea la nationalitate si exprimarea exclusiv in alta limba!Care-i problema..?
      De ce trebuie sa suporte o natie intreaga frustrarile unora?Ce transmitem noilor generatii,ce mostenire,care valori…?

  17. Barbara spune:

    Modelul Lingvistic Francez dezvoltat si implementat de catre Academie Francaise (fundata in 1635 ca apendix politic) a fost de a exercita control lingvistic total, find de altfel adoptat mult mai tirziu si de catre Romania; pe baza rationamentul “ca sa fim si noi ca Frantuzi” ca Francofoni loiali; fara sa se faca macar o simpla analiza logica sau sa se dea cu ochi si pe la Englezi. Academia Franceza deci exercita control social prin politica limgvistica si cu ajutorul unor mecanisme cultuiralo-socialo-educationale justrificate de necesitatea mentinerea puritatii lingvistice: prin stabilirea normelor de publicare, intocmirea si publicarea dictionarelor si a lucrarilor Academice, inminarea de diplome si onoruri, etc…. avind deci rolul politic de judecator lingvistic supreme (un fel de jupin al Limbii).
    In comparatie cu sistemul tiranic Francez, Englezi au inteles cu mult inaintea Frantuzilor ca limba e nu numai creatia vorbitorilor dar si proprietatea lor si ca nimeni nu le poate dicta vorbitorilor ce simboluri sa foloseasca pentru a fi intelesi, iar rolul Lexicografilor fiind reactiv (de a intocmi dictionarele pe baza datelor lingvistice culese de pe teren…adica de la vorbitori).
    Ca urmare vorbitorii de engleza creaza si adopta simboluri noi din alte limbi si dialecte ce face ca Limba Engleza sa creasca exponential in timp ce Franceza sub tirania Academiei neputind tine pasul cu ritmul evolutiv al Limbii Engleze se lasa pe tinjala.
    Odata cu intrarea in competitia culturala si sociala a Statelor Unite (ce emuleaza sustemul Lingvistic Englez de Liberatate Lingvistica), ritmul de creare si de asimilare a simbolurilor lingvistice se accelereaza iar ca urmare Limba Engleza surclasata atit Limba Franceza cit si toate celelalte limbi vorbite.
    Intrind in contact cu acest instrument de comunicare extrem de eficient Fratuzul e nevoit sa inoveze iar ca urmare in Franta se vorbeste Franglaise, Spaniolul (vorbitorii de spaniola) ptefera Spanglish iar Romanul se da pe Romanglish, etc.
    Nemaiputind exercita control asupra Limbii Franceze, Academia Franceza in sfirsit recunoaste ca a pierdut razboiul lingvistic si decreteaza ca preconditia publicarii e ca toate lucrarile prezentate Academiei spre publicare sa fie scrise in Engleza; …Vive la France.

  18. Ioane spune:

    Binevenit acest articol … dar dacă nu mă înşel platforma pe care este scris se numeşte “contributors” cică punct ro. O platformă care se adresează vorbitorilor, de ce limbă…? Life … Lefuri, nu? Tech … Lemn de tec, cred. Advocacy … acel fruct exotic … mi se pare. Cea mai plăcută şi cea mai nostimă, cea mai stridentă, CEA MAI VOMITIVĂ dintre toate şi fără excepţie nici marjă de dubii este ˛˛HOME”. Pe care degetul cel mai ascuţit al inculturi sau imoralităţi lingvistice l-a tradus ACASĂ.
    Soluţiile adoptate de către limbile care au cunoscut acest fenomen al inculturi stridente, nici de departe de îmbogaţire a limbi locului, a fost punerea în vânzare de tastatură cu limba autohtonă la aparatura electronică sau dublajul la filme (cam toate vin din Los Angeles) sau EXCLUDEREA DIN CIRCUITUL ÎNTREPRINZĂTORILOR. PUNCT !
    În Norvegia sunt 1.000 euroci la salar, diferenţa, dintre a şti sau a a nu şti limba. La muncile fără prea multă calificare. Bine, nici exigenţele nu au ştacheta prea sus pentru că limba este … un …pic … cam borâtă, în pronunţare normală. Exemple mai avem destule.
    În Catalunia (provincie spaniolă) a ştii limba catalană înseamnă a pronunţa PAROLA. La fel în Ţara Bascilor.
    Imaginaţi-vă că mâine vreţi să vă deschideţi căsuţele poştale electronice. Una de la întreprinderea la care lucraţi alta personală şi cealaltă … aia cu … chestiile alea. NU AVEŢI PAROLA, NU DESCHIDEŢI NIMIC.
    Asta înseamnă, a-ţi bate joc de o limbă sau nu. Mulţi ve-ţi spune că sunt exemple extreme dar cred că cei care ˛˛gogulesc” sau dau ˛˛serchul”, nu au prea multe lucruri de prezentat. Chiar dacă CV-ul are pagini de titluri cu ani de experienţe.
    Apropo! Ştiaţi că limba română este, printre primele 10 limbi ale lumi, cel mai uşor de învăţat ?
    A… nu ştiaţi. Dar să o bajocoriţi aveţi voie ?
    Nici de-al dracului nu mă duc în ˛˛week-end” în vreo excursie dar mă duc într-o drumeţie cu copii, la munte, sfârşitul ăsta de săptămână. Şi dacă plouă nu mă duc să fac ˛˛joging” dar am să alerg puţin să-mi desmorţesc picioarele. Iar dacă toarnă cu găleata, am să urmaresc ultimile ştiri pe internet. La ˛˛hotnews” nu mă pot uita pentru că mi se face silă.
    OK ? Îmi spunea cineva că ar însemna, o caut. Este adevărat ? Niciodată nu am înţeles de ce se desparte lumea spunându-şi O CAUT.
    Celorlalţi
    PAA !

  19. Barbara spune:

    Limba Latina a devenit morfa si a fost inlocuita de Italiana fara sa dea Italienilor criza de identitate iar acelasi lucru se poate spune si despre substituirea limbii la Greci iar o multime de socieati au adoptat Limba Engleza (cu variatii) ca limba nationala cu o oarecare usurinta.
    O multime de limbi nu au adoptat un system de criere si se transmit prin traditia orala iar variatiile lingvistice difera de la bordei la bordei si de o gereratie la alta iar aceste culturi au rezistat si inca rezista timpului. Aproximativ anual o cultura dispare si odata cu ea dispare si limba, deoarece limaba e componenta a Culturii iar inafara de Esperanto nu exista limba fara cultura.
    Daca priviti mai cu atentie Limba Romana o sa observati ca e extrem de diferita de Romana din trecut, cu toate aceasta poporul Roman a supravietuit bine merci si nimeni nu e nostalgic dupa limba Romana veche iar mai mult decit atit in viitorul nu prea indepartat Limba Romana va fi diferita de limba Romana actuala.
    Cum va arata Limba Romana in o suta de ani sau daca va mai exista e un exercitiu de imaginatie si de perspectiva dar nu trebue sa va pierdeti somnul si sa dati acatiste ci sa rationalizati si sa imbratisati schimbarea culturala si odata cu aceasta evolutia lingvistica fara sa va puneti dea curmezisul.
    OK se schimba limba Romana…hai sa avem o alta bere.

  20. Alfred Singer spune:

    Much ado about nothing. Problemele sunt cu totul altele si va propun rapid urmatoarele:

    1. Slabiti ingrijorarea/preocuparea. Nu are sens pentru un fenomen pe care nu il controlezi si mai mult, nu il intelegi.

    2. Stiti ca toate limbile, de cand lumea, evolueaza prin “pocire”? Fiecare limba s-a nascut prin “stricarea” alteia (sau altora). Veste proasta pentru elitisti – limba o face talpa tarii, nu academia.

    3. Cum comunica adolescentii pe “net” este absolut nesemnificativ. Argoul, teribilismul, ermetismul de gasca au existat dintotdeauna (si nu au dus la nicio catastrofa lingvistica).

    4. Internetul e altceva si are regulile si cutumele lui. E un alt tip de comunicare, care implica un alt tip de limbaj (sau cautarea unui alt tip de limbaj). Veste proasta pentru puristi, exista mai nou mai multe tipuri de comunicare. (Imi aduc aminte de interzicerea pixului pe vremuri in scoala pe motiv ca “strica scrisul”.)

    5. De dragul impartialitatii, as fi adus in discutie si fenomelele contrare, cum ar fi matusile aseptice care-i trag de urechi pe cei care nu vorbesc corect (in special cand nu inteleg, sau nu vor sa inteleaga, ce spun). Vezi exemple aici la comentarii mai sus.

    • Ela spune:

      A.Singer,”impartialitatea” care spuneti ca va preocupa in comentariul dvs,nu reiese practic din ceea ce afirmati…dupa parerea mea!Mi se pare chiar ca v-ati declarat clar preferintele,mai ramane sa vi le asumati!
      Niciodata n-am sa gasesc circumstante atenuante schingiuirii limbii romane!
      Sunt nascuta intr-o tara neutra (impartiala ;) !),cu 4 limbi nationale dintre care 1,vorbita doar de ~170’000 oameni,din aproape 7 miliarde cat numara umanitatea azi…Nu am constatat nicio “pocire” a acestei limbi pe care n-o vorbeste si n-o intelege nimeni altcineva,acesti oameni o pretuiesc ca pe un pretios tezaur,si o transmit intacta din generatie in generatie!Asta nu-i impiedica sa comunice cu lumea exterioara,sa aibe succes in intreprinderi multinationale,sa foloseasca internetul si toate retelele lui de socializare,doar ca pentru asta au o alta metoda decat romanii:invata limbi straine,si le stapanesc impecabil!
      Inca ceva:majoritatea tarii,si principalul pol economic fiind germanofon,si germana nefiind prea atragatoare,s-a instaurat tacit o a 5a limba de comunicatie,engleza!Nu i-a trecut inca nimanui prin cap sa-si schimonoseasca limba materna ca sa o faca “sa semene”(???) cu alta!
      De ce romanii,de altfel talentati,nu sunt in stare sa vorbeasca corect si romana si engleza,clar SEPARATE una de alta…?Bizar…N-or fi asa de grozavi cum se cred…?

      • Barbara spune:

        “When you find yourself in a ditch, stop digging and put down the shovel”. Please, do as all a favor and take a short brake. Step away from the keyboard and find something else to do around the house, like in the kitchen; or just let your hair out.
        Come on Ela, do it for Romania!

  21. Gogu spune:

    Acum s-ar putea ca omul sa fi scris mesajul respectiv in romgleza si din cauza autocorect-ului de pe telefoanele inteligente care iti fac viata amara daca vrei sa trimiti un mesaj in altceva decit in engleza.

  22. Zoe spune:

    Parintii ar trebui sa vada macar un interviu al lui Virgiliu Gheorghe despre efectele TV-ului, internetului si jocurilor pe calculator asupra dezvoltarii creierului si a dezvoltarii mentale a copiilor, sau mai bine sa citeasca o carte pe acest subiect.
    Este unul dintre motivele pentru care apar copii cu deficienta de atentie, sindrom down si alte boli moderne, care nu existau acum 20-30 de ani.
    Ar trebui interzise pina la 12-14 ani, iar jocurile interzise pina la majorat, sau oricum reglementate (de parinti) in cunostinta de cauza, si astfel, si problema limbajului twitter se rezolva.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Florentin Tuca


Florentin Tuca

Florentin Ţuca este Managing Partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Cu o experienţă de 19 ani, el este specializat în drept societar, concesiuni şi PPP, precum şi fuziun... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)