Home » Fără categorie » Citesti:

Analisti economici: trebuie evitata licitatia cu masuri economice ; consolidarea fiscala nu se face prin noi gauri la buget

Dan Popa octombrie 21, 2010 Fără categorie
Deocamdata nu sunt comentarii 2,102 Vizualizari

In Romania, rationamentul politic este independent de starea si perspectiva economiei. Programele economice ale partidelor politice au deficiente majore atat cantitative cat si conceptuale. Discursul public evita abordarea unor subiecte fundamentale care pot avea cu adevarat un impact imediat in economie. Nu avem o evaluare corecta a situatiei in care ne aflam, nu stim nici unde vrem sa ajungem,  nici cand si nici care e vehicolul care ne poate transporta la destinatie. Asta cred majoritatea analistilor economici chestionati de  Contributors.ro referitor la  solutiile propuse de partidele politice si la caile prin care criza ar putea fi scurtata. Iata mai jos, primele opinii primite.

Misu Negritoiu, presedinte ING Bank

Va impartasesc preocuparile si ma aliniez comentariilor dumneavoastra legate de incapacitatea politica de a genera programe economice plauzibile si corecte. Nici nu stiti ce determina asemenea propuneri pe care le fac membrii clasei politice, unele dintre acestea frizand chiar bunul simt. Probabil va trebui sa ne obisnuim cu o capacitate de guvernare “nationala” foarte redusa si sa asteptam o “guvernanta economica” la nivelul UE mai eficienta.

Pe termen mediu si lung, cresterea economica sustinuta nu poate fi conceputa fara reforma clasei politice. Cum? Nu am idee…

Emil Stoica, analist londonez, proprietarul Jeopardy

Indiferent de partidul sau organizatia sau analistul care face propuneri de cum sa iesim din criza cred ca avem nevoie de trei lucruri:

A. O evaluare corecta a situatiei in care ne aflam.

B. Unde vrem sa ajungem si cand

C. Cineva care se ne duca de la punctul A la punctul B.

Punctul A: aceasta evaluare nu exista. Niciun partid si niciun guvern nu a facut-o in ultimii 20 de ani. Statul nu stie in intregime ce active are, nici cat valoreaza si nici nu stie cum sa le gestioneze. Exista cladiri de mii si mii de metri patrati in centrul Bucurestiului evaluate cu 1 leu in bilant. Desigur, o asemenea stare de fapt a favorizat furtul din domeniul public si inca il favorizeaza. Ce resurse naturale avem? Cum ne folosim de faptul ca avem paduri si aer mai curat decat in alte parti, ca avem Dunarea, ca avem un potential hidrologic, etc?

De asemenea, statul nu isi recunoaste in intregime obligatiile. De exemplu, guvernul nu ne spune care este valorea datoriei catre pensionari inainte si dupa noua lege a pensiilor.

Sunt lucruri si mai complicate: situatia din sanatate: ce avem si ce nu avem. Avem doctori buni sau nu? Cati sunt, cati vor iesi la pensie in curand, cine ii inlocuieste? Care este gradul de inzestrare al spitalelor. La fel, in educatie: ce merge bine si ce nu (este adevarat ca in educatie au fost facute recent evaluari, acestea trebuiesc integrate in acest exercitiu de la punctul A). Situatia demografica: ce se va intampla peste 10-20 de ani cand generatia decreteilor va iesi la pensie? Cine ii va inlocui, cine le va plati pensia?

Punctul B. Unde vrem sa ajungem si cand — aici este simplu: toti vrem sa traim bine si asta sa se intample imediat. Evident, acest scenariu nu este realist. Insa daca vrem ca toti sa traim bine, este nevoie ca toti sa realizam ca avem nu numai drepturi, ci si obligatii. Trebuie sa raspundem la intrebari precum ce fel de societate vrem sa avem? Cat de mare sa fie solidaritatea sociala, cat de mare trebuie sa fie rolul statului, al familiei, al individului? De exemplu, pentr un nou nascut azi, ce fel de societate vrem sa-i construim? Vrem sa aiba acces la gradinita gratuita sau sa plateasca parintii pentru ea? Vrem ca universitatile sa fie finantate de stat sau studentii sa plateasca pentru ea (eventual cu imprumuturi de la stat care pot fi platite dupa absolvire)? Vrem ca angajatii sa plateasca la un fond de pensii de tip actual (pay as you go) catre stat sau ii incurajam sa-si economiseasca asa cum stiu ei mai bine (de exemplu in planuri de pensii private, in imobiliare). Ce se intampla cu aceasta persoana in cazul in care are un handicap (de ex. se naste orb)? Cine il va ajuta? Familia, societatea?

Bunastarea se leaga cu intrebarea ce fel de economie vrem? Vrem o economie competitiva, deschisa ? Cu cine concuram? Cu Bulgaria? Cu Cehia? Cu Italia? China? De ce anume avem nevoie? Nu cumva daca vrem o economie bazata pe cunoastere atunci ar trebui sa investim mai mult in educatie? Si daca da, cine va plati taxe mai mari sau la ce alte servicii renuntam?

Punctul C: Cine ne va duce de la punctul A la punctul B? Raspunsul este clasa politica. Stiu ca nu avem incredere in clasa politica si din motive lesne de inteles. Insa daca vrem, ca oameni, sa ajungem la punctul B, cred ca trebuie sa ne controlam clasa politica. Fie ca este vorba de simpli cetateni sau oameni care lucreaza in mass-media. In definitiv, taxele pe care fiecare cetatean le plateste (impozit pe venit, pe cladire, TVA, etc) merg catre un aparat de stat gestionat de clasa politica, politicieni insisi sunt platiti din aceste taxe si impozite. Cand mergem la frizer ii dam un pol insa ii spunem noi cum sa ne tunda. Ii cerem un anumit serviciu si suntem multumiti ca pretul serviciului este corect. Daca nu ne place, ne tundem mai rar sau ne tundem singuri. La fel si cu statul si serviciile pe care le ofera. Trebuie sa-i cerem acelasi lucru. Si angajatii statului trebuie sa fie constienti ca daca nu isi fac treaba, vor ramane fara clienti.

Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica:

Problema principala este ca in Romania rationamentul politic este in mare masura independent de starea si perspectiva economiei. Programele economice ale partidelor politice au deficiente majore atat pe latura cantitativa (in a furniza proiectii pe principalele categorii de venituri si cheltuieli bugetare concomitent cu evaluarea efectelor de bunastare) cat si pe cea conceptuala (nu sunt putine cazurile cand anumite obiective prezentate in programe sunt pur si simplu inconsistente).
Discutiile din ultimele zile pe tema scaderii cotei unice/a contributiilor sau a introducerii impozitului progresiv evita de fapt abordarea unor subiecte fundamentale care pot avea cu adevarat un impact imediat in economie. Aceste schimbari vizeaza mecanismele deja
existente si creearea unui cadru institutional care sa creasca credibilitatea clasei politice. Exemple sunt foarte multe, incepand de la atragerea fondurillor UE si pana la mecanisme de investitii in infrastructura fizica, agricultura, implementarea standerdelor de cost pentru achizitiile publice, transparenta sectorului public, mecanisme de penalizare eficiente, etc). Masurile propuse de consiliul investitorilor straini (CIS) adreseaza o parte din aceste probleme, care in mare parte sunt de ordin structural. Pe moment economia Romaniei este gatuita de ineficientele adanci datorita acestor rigiditati structurale. Este nevoie doar de vointa politica pentru a le debloca.
Concentrarea discutiilor pe cota unica/contributii sociale este eronata, avem nevoie intai de acele reforme ale proceselor, mecanismelor si institutiilor. Aceste reforme ar fi mult mai relevante pentru functionarea eficienta a sectorului privat. Sigur, daca cele doua se fac in paralel (ie reducerea cotei unice, etc si reformele necesare) ar fi mult mai bine, insa as spune ca acele reforme sunt prioritare. Mai cu seama ca spatiul fiscal al Romaniei este extrem de redus in acest moment.

Referitor la masurile CIS, exista un dialog la nivel de minstere pe fiecare componenta a programului, deci lucrurile merg inainte. Sunt cateva semnale pozitive care dau sperante ca ne mutam de la partea declarativa la cea de implementare. O sa fie in curand  functional un site unde va putea fi monitorizat progresul.  Referitor la acel consiliu al inteleptilor, nu mai am cunostiinta de el. Am participat la 2 intlaniri in 2009 dar nu mai stiu sa fi existat altele ulterior.

Liviu Voinea, director executiv GEA:

Reducerea contributiilor de asigurari sociale pentru pensii a fost propusa de mine, in materialul facut cu BNS, in mai anul acesta. Este o masura buna, care creeaza noi locuri de munca, si care am vazut ca a intrat si in programul PSD. Ea trebuie acompaniata de limitarea contributiilor de asigurari sociale pentru sanatate si de
eliminarea obligativitatii contributiilor la pilonul II. In acest fel bugetul nu va avea nici o pierdere. Principala povara fiscala este nivelul contributiilor sociale, de aceea trebuie umblat acolo. Reducerea cotei unice creeaza insa o gaura la buget, si nu stimuleaza economia pentru ca: pentru salariati diferenta este mica (mai ales pentru cei sub salariul mediu), oricum incomparabila cu scaderea de la 40% la 16% – deci utilitatea marginala a reducerii de la 16 la 12 nu justifica aceasta masura; iar pentru firme – daca nu ajung sa faca profit, nivelul impozitului pe profit este irelevant. PDL, PSD si PNL trebuie sa evite licitatia politica cu masuri economice: consolidarea fiscala nu se poate realiza prin crearea unor noi gauri la buget.

Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politica monetara al Guvernatorului BNR

Trebuie sa crestem competitivitatea economiei, pentru ca pe plan intern n-o sa mai putem face fata astfel si tot mai multe intreprinderi mici si mijlocii (IMM) vor aparea din alte tari. Totodata, trebuie sa sporim potentialul de crestere economica a Romania

Potentialul de crestere economica a Romaniei a scazut foarte mult si la acest lucru contribuind politicile fiscale si salariale anterioare, dar si criza.

Nu avem o colectare buna, iar o scadere de impozite fara o justificare economica sau o acoperite de resurse, iarasi ar putea fi o greseala. Acest lucru este foarte important, in opinia mea. Si mai cred ca populismul slabeste obiectivul cresterii capacitatii institutionale.

Romania trebuie sa aplice politici care sa asigure sustenabilitate fiscala pe termen lung si, de asemenea, sunt multe lucruri care pot face astfel incat capacitatea institutionala sa creasca, a mai spus el. Printre acestea, se numara regularizarea pietei muncii, cresterea capacitatii absorbtiei fondurilor europene si liberalizarea pietei de energie.

România a devenit vulnernabilă la orice factor extern. Dacă s-ar relua creşterea de capitaluri acum, imediat ar reapărea dezechilibrele externe. Pe de altă parte, pentru că potenţialul de creştere este foarte mic, şi inflaţia este în pericol. Ridicarea impozitului pe salarii la 30-40% nu va ajuta cu nimic IMM-urile, dar o scădere de impozite nejustificate ar constitui o greşeală care ar eroda posibilitatea creşterii nivelului de trai’.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro





Comenteaza:







Do NOT fill this !

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)